Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1910-01-24 / nr. 274

- ANUL XVII No, 274 5 Bam ABONjȘfiKEfSTE Ce un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 DUMINICA 24 IANUARIE 1910 — ABURGIUHI In.P­er ții­ști reclam* In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag­ a 4-a rândul­ 30 b. T­ELEPON ACELAȘI SISTEM In actuala lor guvernare liberalii au adoptat un sis­­tem aparte în ceia ce privește trecerea proectelor de legi prin corpurile legiuitoare: întreaga sesiune parlamen­tară se trece în discuții ste­rile, vacante, certuri și împă­­căciuni între membrii majo­rităților, și numai atunci cînd mai rămîn cîte­va zile pînă la închiderea Camerilor, gu­vernul se năpustește cu un nămol de proecte cari iară multă vorbă și discuție trec cu o iuțeală vertiginoasă, ca printr’o adevărată mașina le­gislativă automată. Studiul în secții se face așa numai „pro forma“, expune­rea de motive o aude numai cel care o citește, ori-ce dis­cuție e înăbușită de mamelu­­cii guvernului, urna este în­­tr’o perpetua funcționare, bi­lele se asvîrl cu pumnii, fără ca măcar bietul reprezentant al majorităței să știe pentru ce anume proect de lege le asvîrle. Sistemul acesta s’a practi­cat și în faimoasa sesiune a reformelor agrare, s’a practi­cat și în decursul anului tre­cut și pentru ca liberalii să nu-și desmintă consequența, se pune in practică și anul a­­cesta. După ce înainte de sărbători în parlament nu s’a făcut ni­mic fiind-că guvernul era o­­cupat peste măsură cu cîr­­peala ministerială, după ce după sărbători nu s’a făcut iarăși nimic de­oare­ce gu­vernul proaspăt cîrpit pe lin­gă alegerile parțiale mai avea de înfrînat mișcarea sindica­listă-adică să dărîme la pu­tere tot ce clădise d. Morțun în opoziție­—, acum, cînd au mai rămas încă 15—20 zile pînă la finele sesiunei, iată cu ce nămol de proecte se pre­zintă guvernul: 1) Proectul de lege pentru mărirea soldei ofițerilor. 2) Proectul pentru modifi­carea legei de contabilitate a statului. 8) Proectul de modifica­­re a legei pentru acordarea drepturilor politice la dobro­geni. 4) Proectul pentru modifi­carea legei fondului comunal. 5) Proectul de lege a con­tractului muncei. 6) Proectul pentru trecerea la camerile de comerț a di­ferendelor de natură comer­cială dintre comerciali. 7) Proectul de lege pentru reorganizarea Casației. 8) Modificarea legei circiu­melor.­ 9) Modificarea codului pe­­nal și legei de procedură pe­nală în părțile referitoare la curtea cu juri. 10) Proectul de modificare a legei drumurilor. 11) Proectul de modificare a legei repaosului Duminical, iar pe deasupra, fi»ug@®­tele. Să se mai noteze că cea mai mare parte dintre proec­teele enumerate mai sus, nu numai că n’au fost încă de­puse pe biuroul camerei și luate de secții în studiu, dar nici nu sunt încă definitiv al­cătuite ca alte­procete. Judece ori și­ cine dacă o sesiune întreagă ar putea fi suficientă unui parlament se­rios pentru făptuirea trai­nică și conștiincioasă a unui asemenea nămol de legi. To­tuși camerile noastre, care pot fi date de exemplu din a­­cest punct de vedere întregu­lui regim reprezentativ mo­dern, trebue­­au ordin să le dea gata în 10—15 ședințe, după sistemul pus în practi­că de guvernul liberal. E ingenios, dar pe cât e de ingenios, pe atît e de detes­tabil acest sistem. Fără a mai insista asupra rolului de mașină inconștien­tă la care este redus parla­mentul, ne vom uita numai la rezultatele practice.?! Rezultatul practic­e întrea­ga opera legislativă făurită de camerile liberale în ultimii trei ani de guvernare, operă legislativă în care întră și mo­numentalele reforme agrare. El­ este me­car o singură lege din toate cîte s’au înfăp­tuit în acest interval de timp de oare măcar cu indulgență să se poată zice că e o lege bine ch­bzuită, corespunză­toare din toate punctele de vedere necesităților actuale și care să fi dat rezultate nu ex­celente dar măcar mulțumi­toare ? rvici una, dar absolut nici una. Toate legile actualului gu­vern s’au dovedit a fi niște simple încercări pripite și a­­nodine,­ sau inaplicabile sau conducînd la frămîntări soci­ale, încercări făcute pe pielea claselor în suferință și cu o ri­sipă revoltătoare a banului public. Realitatea stă față. N’are cineva de­cît să se uite la rezultatele date de cele mai principale legi ale guver­nului liberal, la rezultatele reformelor agrare, reforme cari singure formează prin­cipala rațiune de a fi la cli­­ma țarei a partidului liberal în împrejurările actuale. S’a vindecat prin aceste re­forme măcar vre­ unul din ră~ lele de cari sufere pătura ru­rală? Se vede măcar un cît de mic progres în starea econo­mică a țăranului după doi ani de la elaborarea lor ? Nimic și aceasta pentru bu­nul motiv că o parte din ele cu toate strădăluințele puse, aplicarea lor a fost imposibi­lă, iar cele care s’au aplicat au dat rezultate dezastroase. Acestea sunt rezultatele sis­temului de mecanică parla­mentară vertiginoasă întrebu­ințat de guvernul liberal, și nici vorbă că aceleași rezultate le vor obține și proectele e­­numerate mai sus,pe cari prin surprindere guvernul se sileș­te a la băga acum cît mai re­pede în etupa legislativă din dealul Mitropoliei. rUtilTIVK Imnul izbîncei­lor Săltați, săltați de bucurie Voi toți, recunoscuți samsari, Și voi clienți de pușcărie Căci astă­zi voi sunteți mai tari. Țipați. In sunet de fanfară Glorificați noul succes, Strigați să meargă vestea'n țară De faima noului »Ies ! Urlați, s’auda tot romanul Cum suna­ al desonoarei cint, Cum cearcă azi a fi stăpînul Cel ce-a dat cinstea lat­rămînt ! Azi era voastră brusc răsare Din edificiul democrat, Purces pe temeii murdare Și-adînci, de aur importat. Cînt’sți și voi, căci vine ceasul, Avron, Ohisale, Leib­a, Colin, Cînd voi întâi avea­ veți pasul Iar noi grăi-vm în jargon ! Cîntați, țipați fără rușine­ Samsari din neamul cel mai rău, Căci steagul vostru sus îl țini Un Tache și un Bădărău. Iar tu, mult încercată Țară,, Cînd ai atîția vitregi fii, Ce'n rătăcirea lor amară, Te sapă ca să nu mai fii, Pentru scapare di n'ai punte, Iar Neamul nu -ți mai este viu. Leagă­ți, de acum, cornul în frunte Și te așterne în sicriu ! Bum Ce-i cu „Secolul“ Nu odată am relevat și cali­ficat, ast­felf cum trebuia urîtele meciiuțiuni pe care cu stăruință încearcă să le facă ziarul liberal " Secolul" între­­ gruparea UíI­stă și partidul conservator. Intr’adevăr e mai bine de două luni de cînd pretinsul slav al vechilor cadre, zilnic bate ini­ma și numai pe struna concer­­trărei conservatoriie. Fap­tul acesta nu ne-a apărut atât de curios nouă cu­ îrsăți li­beralilor. Liberalii î­și zic și cu drept cuvânt, cum se face că un ziar al partidului liberal, care ar trebui să aibă tot interesul ca partidul conservator să fie dezbinat. In loc să facă zizania și mai mare, pledează cu atâta foc pentru concentrare ? Atitudinea „Secolului" va deve­ni însă foarte explicabilă pentru liberalii nedumeriți, cînd vom arata noi motivul pentru care linia de conduită a zisului ziar nu ne pare curioasă cîtuși de puțin. Cu­ timp d. Dimitrie Sturdza nu părăsise politica, „Secolul“ ca organ al vechilor cadre era sub influenț­a directă s d- lui Sturdza. După retragerea d-lu­i Sturdza, acela care și-a luat rolul de mentor al ,,Secolului" a fost d. Costinescu. Negustor prin excelență, care trebue să fie bine cu toată lu­mea și să-și aranjeze afacerile sub toate guvernele, d. Costinescu voește prin atitudinea „Secolului“ să-și plătească polița pentru gentilețele ce i-au fost făcute pe timpuri, atît de d. Tak­i Țones­cu, cît și de ruda sa d. B&dărău. Apoi între d-nii Tavi Ionescu și Costinescu sunt legături și as­­tă­zi, legături de negustorie poli­tică, a căror organ comun este oficina „Adevărului”. E încă proaspătă în mintea tuturora opunerea formală d-lu­i Costinescu cînd în consi­­­liul de miniștri a fost vorba de expulzarea redactorilor evrei de lei gazeta d-lui Mille. Cu firea sa practică,­­ Cos­­tinescu vede numai în el. Take Ionescu omul cu ajutorului căru­ia sub o guvernare conservatoa­re ar putea să și mențină neștir­bire, in dauna intereselor țârei, cartelurile și trusturile sale. Acum, credem că toată lumea înțelege bulistul de bine de ce ziarul d-lu­ Costinescu pledează cu atîta căldură tema concen­­trarei conservatoare și de ce aceste pledoarii se fac cu o in­sistență deosebită mai ales de cinci­i. Marghiloman a făgăduit de­sființarea cartelurilor ca prin­cipal mijloc de oftenire a tra­iului. 1 Consfătuirea major­tăților Un incident caracteristc a ilus­trat ultima consfătuire a majori­tăților de la Sannt. Er­a în acelaș­imp și o dovadă de nicile înțepă­turi, cari se petrec între guvern și aleșii săi. Or, în discursul cu care a des­chis consfătuirea d. I Bratianu a adus laude „doctor cari tac». Pri­mul ministru a făcut apologia „tă­cere»* și afirmând că ,tăcerea este de aur“, cum s-ar spune, a decla­rat că meritul acestor surdo-muți parlamentari este cu mult mai mare, de­cât al acelora cari fac discursuri lungi și frumoase. De­sigur e o părere ca ori­care alta pe lângă ol e și de o dubioasă originalitate. Ea însă a avut darul să indispună pe d. Nicorescu, cu­noscut senator de Tutova care are inofensiva manie de a ține totdea­una lungi și poetice discursuri în maturul corp. — E la adresa mea această alu­­zie a primului ministru— și-a spus d. Nicorescu și imediat a luat cu­­vîntul ca să răspundă. Era un nou discurs și trebuie să recunoaștem că alesul Bârladului a fost drastic. — De cît ni-ar vorbi de neînțe­legerile din provincie—­a zis în sub­stanță d. Nicorescu—d. prim minis­tru ne-ar spune mai bine dacă e­­xistă armonie pa banca ministe­rială... Se înțelege că această observație n așteptată a produs o oare­care­o­­m­of­ie. Ea a iritat mai ales pe d­l. Fercchide, a căruia ridicată situa­­­ție în guvern face obiectul tuturor preocupărilor și d-sa s'a simțit obli­­gat să între rupă pe d. Nicorescu, cu următoarele cuvinte : — D-voastra vă inspirați din­­tr’un oare­care ziar. — Eu nu sunt redactor nici la un ziar, a răspuns servitorul de Tutova. — Se poat?, dar le citiți toturi regulat, a încheiat ministrul de in­terne. Cu toate aceste somnii, d. I. Brătianu nu a răspuns precis la cererea ce i se adresa. Am putea spune chiar că a evitat-o și faptul a fost remarcat chiar de către membrii majorităței, cari au plecat de la consfătuire cu impresia că d. Nicorescu avea dreptate, cînd cerea să i se spună dacă există armo­nie și comunitate de vederi, pe banca ministerială. Un ironist spune, ieșind de la consfătuire . 5 — E ceva putred In guvern /... '—o o no­o»——— FĂRÂMITURI Vestitul Ghibănescu zice așa azi în »Opi­nia* efi partidul dim finala »ara dreptul da a guverna spre a da țării tot ce ea aș­teaptă de la un partid nou cu un vet așa de destoinicit. etc. A da țarei? Dar bine Gh­ibăneanude, dear știe toată lumea că ori­ce tarist care se respectă,verbul „a da« îl conjuga la timpul Prezent; eu iau, la Trecut­­, am luat și la Viitor , voi lua, iar la timpul Opo­ziției , aș lua, Olt despre partid că e nou, așa este,dar vezi că pungașii sunt vechi, iar șeful re­cunoaștem că o „destoinic“. <« Cetim în »Mișcarea“ . »Junimismul ieșan se abate astă­zi sui laba viperei* etc. Of / Zoologul maichii! Nuca să te laud, dar prostuț mai ești. Se vede că de aceia n’ai matale cap fiind­că are vipera labă.­­CV Din literatura lui Avram : „Doamna Agatha Blisescu—Radoviai n debuta pentru prima oară tu Hamlet“ este, »iar in seara de 12 Feb., va­r ultima re­prezentație de adio a marei tragediana care­­ și-a propus să nu mai debuteze la Iași. Că artista nu va mai debuta la Iași ne explică, pe altă vreme pînă acuma a debutat de atîtea ori pentru prima oară. INSE­M­N­A­RI Din viața furnicilor »După furtuna din noaptea tresti­­tei, cerul, In dimineața asta, e de un albastru limpede și strălucitor. Aerul e aromit de mirezmele dulci ale rășinei ce curge din crăcile rupte de furtună a pinilor ce zac pe pl­­mvit In boschetul de bambuși aud chemarea fluerată a paserei care ciu­tă laudele înțelepților. Totul a liniș­tit ; sufli vintul de miază-zi... Vara în sfirșit a venit ! Fluturi cu bizare culori japoneze, zboară ici, colo.... Păsărelele ciripesc... Viespile letele... Musculițele joacă in raze de soare, și furnicile se străduesc a’și repara locuințele lor răscolite de uragan... Mă gândesc la o poemă japoneză Yuku e nski Azi no sumai ya : Go getsu amé 1 fBiftra vietate nu mai are acum loc unde să se adăpostească, vai da bordeiul furnicilor în timpul ploilor din luna cincea 1) Furnicile negre care trăesc in gră­dina mea, nu-mi par a merita sa fii prinsie­­.. Arbori au fost dus rădăeî­­nsți, case daramata, drumuri mătur­rste de ape ; furnicile însă eu în­fruntat furtuna în­trun chip demn de luare aminte, cu toate că nu și’au luat Înainte de uragan. Aite mături de a parare de ci­ acea de a șalupa cu grijă intrările cetăților lor sub­terane. Cunoștința acestei isprăvi a lor mă face să încerc a scrie un studio asupra furnicilor. Aș fi vrut ca cercetărilor mele să le precedeze cite­va bucăți scoase d­e literatura veche japoneză, cîte­va reflecții metafizice sau sentimentale­.. Din nefericire tot ce, amicii mei ja­ponezii, au putut culege asupra a­­cestui subiect, e de origine ch­ ne­­ziască !... Printre aceste legende chi­nezești, e una care îmi pare că face să fie povestită, în lipsa de alt­ceva mai bun. Ihi’a . Cînd­va, în ținutul Taishu, in Chi­na, trăia un om cucernic, care în fie-care zi, mulți ani de-arundar,înal­ța cu înfocare rugăciuni unei zeițe care­ o are. Intr’o dimineață, pe cînd era cu­fundat in închinăciunile lui, o femei pătrunse în odaia lui și se așeză lingă dînsul... Era foarte frumoasă și îmbrăcată într’o rochie galbenă. Omul cucernic, foarte mirat, o între­bă voia cu el și de ce intrase» așa, fără să înștiințeze: Femeni cu rochia galbenă în ret-

Next