Evenimentul, februarie-martie 1910 (Anul 18, nr. 1-45)
1910-02-05 / nr. 1
ANUL XYIII No. 1 5 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 VINERI 5 FEBRUARIE 1910 — m s Bani ANUMCIUM XxxKerțlc el reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. rr él E.POM Democrația liberală Netăgăduit că unul din efectele ultimelor evenimente politice desfășurate a fost Schimbarea aproape bruscă a filonomiei și coloritului partidului liberal. Elementul socialist care până mai dăunăzi își exercita o quasi-dictatură asupra întregului partid, imprimîndu-i cu de-a sila o linie de conduită în sensul celor mai îndrăznețe idei înaintate, s’a trezit într’o bună zi stingher și rămas pe planul cel din urmă. Cu riscul de a fi taxat de ingrat de către acei cari Iau impins într'o singură noapte la șefie, d. Ionel Brătianu în interesul consolidărei partidului liberal dezbinat pretutindeni, sa văzut nevoit să se descotorosească de anturajul ce e drept cam sufocant al tinerimei generoase. Primul gest al d-lui Brătianu a fost acela, cînd cu ocazia complectarei cabinetului refuzat categoric să accepte a în minister pe d-nii Radovici și Stere. Din clipa aceia murmurele și îngrijorarea au început din ce în ce să se accentueze în rîndurile generoșilor spre marea satisfacție a vechilor cadre cari începură să-și stringă rîndurile din ce în ce mai mult. Situația d-lui Brătianu era însă din cele mai dificile căci îi venea foarte greu să rupă dintr'o dată legăturile cu acei cari îl susținuse și-i formase până atunci, în mod exclusiv, anturajul. Mișcările anarhice și atentatul săvîrșit contra persoanei sale au venit însă nu numai să ușureze dar și să legitimeze atitudinea șefului partidului liberal. Din momentul încredințărei preșidenției consiliului în mînile d-lui Ferechide, socialiștii guvernamentali am înțeles câ sprijinul d-lui Ionel Brătianu este perdut pentru ei pe totdeauna și odată cu sprijinul acesta și speranța preponderenței lor în partid. In timpul acesta cadrele vechi ajunse ele pe primul plan, nu s’au mulțumit numai cu această intervertire de roluri, ci au căutat să dea a înțelege în chip fățiș elementului generos că nu mai are ce căuta în partidul liberal. Campania acerbă pornită de presa liberală contra mișcărilor socialiste „în genere“, legile de reprimare a mișcărilor socialismului anarhic și rechizitoriul crud făcut în plin parlament tinerimei generoase de către însăși membrii majorităței, au manifestat cum nu se poate mai transparent dorința îndepărtărei din partid a elementului socialist. Reduși la tăcere și mulți obligați să aplice chiar ei însăși măsurile „reacționare” ale d-lui Ferechide contra foștilor lor tovarăși, generoșii mai aveau o speranță, reîntoarcerea d-lui Ionel Brătianu cu sentimente mai bune pentru ei. D. Brătianu s’a reîntors, dar nu numai că n’a manifestat cîtuși de puțin dorința de a se înconjura din nou de prietenii de odinioară, dar s’a manifestat și mai mult pentru vechile cadre. Faptul acesta a pus și mai mult pe gînduri elementul generos, făcîndu-l să se îngrijească de această dată cu toată seriozitatea de situația sa în partid și viitorul care-l așteaptă. După multă chibzuință tinerimea socialistă a decis să înceapă o acțiune de rezistență și o vie propagandă ideologică, de această dată părăsind însă multe puncte din programul de odinioară, părăsind chiar și rentabilul poporanism al d-lui Stere. I). Diamandi a fost acela care a găsit eticheta care prin farmecul noutăței să atragă firele naive, pentru ca rîndurile generoșilor să se îngroașă din ce in ce mai mult,TM „ Democratismul naționalist”. In scopul acesta a fost scoasă „Revista democrației române” la care s’a grăbit a se înscrie printre colaboratori și d. Stere, găsind probabil că formula d-lui Diamandi e mai modernă și mai ispititoare decît poporanistmul său. Lupta pentru preponderență a elementului generos de data aceasta în contra voinței d-lui Brătianu, iată tot rostul înjghebarei „democrației romine“ din partidul liberal, eventualitatea eșitei d-lui Ferechide din guvern. Ar fi fost mai interesant să’l vedem explicîndu-ne de ce s’a abținut dinsul de la congresul de la Oppler ? „Mă rog, dacă e socialist, pe cît veniturile lurgicee în care se scaldă îi permit, de ce nu s’a dus alăturea de cei care vor să reînființeze socialismul român ? Pentru singurul socialist autentic ni se pare că acesta ar fi fost prilejul cel mai feric t ? ..Socialiștii de la Oppler și- a pus cei dintâi aceste întrebări, la care, firește, .. Miile n’are să sufle nici un cuvînt,—și au răspuns cu o demonstrație asupra căreia iar am fi curioși să citim impresiile letopisologului de la , Adevărul“. , Telegrama ce unii propusese să i se trimită, a fost respinsă de majoritate... „Duplicitatea socialistului de contrabandă, Take Ionescu, băgat slugă la d. conștiința ,.independentului" au deschis ochii muncitorilor. „Ei văd că au a face cu un simplu șarlatan, care, « gata să speculeze ori ce, cu condiție să profite intereselor lui,—și încep să'l trateze în consecință... „Era de mult timp să o facă!” POSITIVE „In ziua cinci eu nu voi mai purta steagul partidului, sunt sigur că un altul il va lua”. I. I Brătianu (Discursul dela banchet) O! Ce profundă cugetare! Dar tot așa cred c'ar fi zis In o astfel de ’mprejurare Și cunoscutul Li Palisse. ■(WVWVK). Dam D . Miilea-nu Miile Confratele nostru „Epoca" pune d-lui Miilea oarecare desagreabile întrebări — la care respunsul nu-i comod, iată ce aice „Epoca" : „D. C. Miile „singurul care a mai rămas din pleiada cum spunea dumnealui altă dată, și cu și fără prilej,se ferește să se ocupe de socialism, tomai atunci cînd socialiștii se interesează de d-sa,sau mai bine zis i de atitudinea d-sale... „In „Adevărul* de ”aseară agintul Alianței Israelite discută Rezbunarea d-lui Haret Chestia urcărei lefurilor profesorilor universitari este la ordinea zilei,— se știe. D. Sp.ilaret, ministrul instrucțiunei, s’a arătat plin de solicitudine, ori de alte ori a venit in contact cu profesorii universitari, față de legitimele și justificatele lor deziderate.. D. Haret, care merită să fie citat ca pildă de corecțunea rigidă cu care știe să’și respecte cuvîntul, criza sinodilă a ilustrat aceasta,—n’a avut tot timpul decît vorbe de încurajare pentru cererile profesorilor universitari. Din toată inima ar fi vrut să le Îndeplinească,—dar ceea ce’l impiedica și’l întrista, firește, era teama că nu are să aibă bani pentru sporul ce trebuia adăugat în budget.. Dar iată veni și ziua cînd chestia se discuta !n consiliul de miniștri. D. Haret a fost cel dintâi care cu o energie rară, ceru respingerea „pretențiilor absurde“ ale Universităței / Cine n’ar aprecia integritatea acestui caracter, lealitatea acestui bărbat de inimă ? D. Haret a știut să fie dumnealui întreg și in chestia asta, cu toată răutatea, cu tată micimea sufletească, cu tot veninul care caracterizează pe omul acesta. D. Haret nu uită lecția singeroasă pe care Universitatea i-a dat-o într’un nobil și Înălțător elan de solidaritate cu prilejul retragerei d-lui Maiorescu. D. Haret a găsit momentul să’și răsbune pe Universități, fiindcă au încoronat cu lauri fruntea ilustră și minoră care nu s’a plecat înaintea ignominiei unui ministru chilios. D. Haret iși răsbună. Nu era nevoe de această manifestare nouă ca toată lumea să-i păstreze profundul ei dispreț. ■I • *«onana ou»» FĂRÂMITURI D. I. Brătianu, la banchet. „...după trei ani de guvernare ne prezintim toți uniți într'un ghid și într’o simțire*. D. C. Stoicescu, In „Voința Prahovei”. »Și domnul Garabet... paravan după care grăsuește în realitate un martir basarabean, fost avocat al unui Zemstvos de peste Prut iar ami poporanist — liberal la Iași" etc Mai rău să vă văd. O — Ce idee ai de noul partid social-democrat ? — Judecind după aderenții Bocclev din Rusciuk ți Hopp din Viena nu poate fi decât un partid boeciu și hop... într’o parte O Malidé, funcționar la percepția din Galați a fost depus găsindu-se culpabil de falsuri și abuz de încredere pentru mai bine de 5000 lei. Partidul lui Soare-Răsare a mai crescut cu unul.CV Citim în „Opinia" .„Domnul și Doamna A. D Xenopol au fost primiți în audiență de M. S. Regele, Sîmbătă în 30 Ianuar iar Duminică$l August sunt invitați de M. S. Regina la o audiție muzicală. Este primul caz cînd o invitație a Palatului se face cu șoapte luni înainte 1 ■" 1 ......4^-WVW*-»-.............■ Criza politică din Anglia Guvernul englez intimpină mari dificultăți din partea deputaților irlandezi cari hotărăsc soarta noului Parlament . Probabila retragere a cabinetului Asquith. In curînd va fi convocat noul Parlament englez, spre a se rosti asupra diferendului, ce s’a ivit între Camera lorzilor și Camera comunelor. Alegerile, cari s’au făcut în Anglia și cari timp de mai bine de două săptămîni au ținut încordată atențiunea sumei întregi asupra luptei mai mult decit pătimașe dintre conservatori și liberali,—s’au terminat fără ca unul din cele două partide să obțină o majoritate, care să decidă asupra situației politice atât de încurcate din Anglia din cauza conflictului constituțional dintre lorzi și guvern. Cabinetul liberal, de sub conducerea lui Asquith, se rezima în precedenta Cameră a comunelor pe o majoritate guvernamentală zdrobitoare față de conservatori, în cit tendințelor socialiste, manifestate prin bugetul ministrului de finanțe, Lloyd George, nu s-a putut opune decit hotărâtorul veto al Camerei lorzilor. După lungi și importante desbateri, lorzii au primit moțiunea lordului Landsdowas, prin care se stabilește, ca, contrar uzului urmat pănă acum Camera lorzilor este in drept totuși să se folosească de prerogativa, ce-i este acordată prin constituție, opunindu-se cu votul ei proectelor financiare ale guvernului, cuprinse în bugetul votat de Camera comunelor, și cerînd, ca Înainte de a se pune la vot acel budget, să se pronunțe țara, dacă aprobă sau nu politica financiară a cabinetului. Rezultatul alegerilor din Anglia a dat cîștig opoziției conservatoare peste o sută de mandate, ceea ce reduce partidul liberal la un vot sau două majoritate în Camera comunelor. Astfel guvernul englez nu mai poate conta decît pe ajutorul deputaților socialiști, spre a deschide din nou lupta contra lorzilor. Această majoritate însă a devenit problematică, deoarece deputații irlandezi, cari in Camera trecută s’au abținut de la votarea budgetului, de astă dată ar fi dispuși să răstoarne prin votul lor cabinetul Asquith, dacă acesta nu le oferă garanții, că vor obține satisfacerea aspirațiunilor naționale. Irlandezii se tem, că liberalii le promit acum totul numai spre a-și putea trece budgetul prin Camera lorzilor, ca apoi, cînd vor veni și cu bilul home rule, să intimpine acelaș veto din partea lorzilor cum s’a întimplat cu budgetul O singură eventualitate ii mai ține în rezervă pe irlandezii anume garanția, ce, se zice, că le-ar putea oferi guvernul cum el sv avea împuternicirea din partea regelui, de a numi atlia noui lorzi, cîți i-ar trebui, ca să-și formeze o majoritate, care să pună Camera comunelor pe viitor la adăpost de orice veto al Camerei lorzilor. Dacă cabinetul d-lui Asquith nu se poate da irlandezilor această garanție, atunci aceștia sunt hotărîți să răstoarne guvernul la votarea bugetului. Criza politică a devenit după cum vedem destul de acută in Anglia, încit nu ne surprinde de loc, dacă in curind vom primi vestea despre retragerea cabinetului care va trebui să tragă consecințele alegerilor parlamentare. Eventualitatea unei noui campanii electorale, după cea de abea terminată, prinde totdeauna mai mult la opinia publică a Angliei și ne putem aștepta la nouă lupte și agitații ale căror urmări pot avea mare însemnătate și pentru raporturile englejilor cu străinătatea, deoarece o schimbare de regim aduce dept sine sistemul protecționist vamal în locul liberului schimb din imperiul britanic. Și lumea așteaptă nu fără temere instituirea regimului Uniunei vamale britanice, care va influențe actinc raporturile economice ale Europei cu statele de sub stăăpânirea Angliei. CERCETĂRI ARHEOLOGICE BAGDADUL ACUM 1000 DE ANI Josef Hell a scris o carte despre „Cultura arabă”. Putem vedea de-acolo, ca și din alte lucrări mai vechi despre același lucru, ce uriașă civilizație au întemeiat Arabii, folosindu-se de rămășițile culturei antice. In deosebi, strălucit a fost Bagdadul, capitala Abasizilor. Începând din veacul al VIII-lea. Timp de cinci sute de ani artele Bagdadului au stăpânit și încântat lumea. Pe atunci Bagdadul era și port la Tigru. Dar din lucrările de artă din vremea aceea prea puține au ajuns până la noi. Lângă eheurile Tigrului, cari se’ntindeau cale de ceasuri de-alungul râului, pe lângă amândouă malurile, flote de vase stăteau ancorate, vase plutitoare pe râuri, vase de razbeoiu, precum și corăbiile de lux ale califului și ale bogătașilor. Am crezut multă vreme că sânt basme spusele scriitorilor timpului,despre cele cinci corăbii ale califului Amin, una în chip de leu, alta de elefant, alta de vultur, alta de cai și alta de șarpe , dar descoperiri noui au dovedit că nu spuneau basme. Astfel tot basm s’a crezut și apusa Kw că în partea răsăriteană a Bagdadului era o mshala și un bazar chinezesc, că se vindeau la Bagdad blăni de sobor, de ermelin, de dihor, de vulpe, de castor, apoi ceară, săgeți, coete de mesteacăn, cușme, osie de balenă, dinți de pește, chihlimbar, iuft, arme și robi ,slavi din Miezul Nopței Europei („Bulgar”). Dar zecile de mii de tot felul de bani ce s’au găsit în toate părțile Rusiei, ba chiar până și pe coastele Suediei, nu nșmai îngădue vre-o îndoială. S’au găsduit și dovezi că Arabii vindeau și ei in Rusia și Suedia stofa și juvaeruri, oglinzi de metal și mărgele de sticlă, mirodenii și cârlige de prin balena. Vedem că în schimbul produselor naturale ale țerilor de Miază Noapte, Arabii exploatau produse industriale^ * * * Persia a fost totdeauna tare în prefacerea zaharicalelor și în fabricarea ■ de lucruri de metal. Dimpotrivă, industria sticlei și — lăsând la o parte pe a covoarelor, industria țesăturilor era foarte înfloritoare in Arabia veche și unde s-au așezat Arabii după înființarea împărăției lor; dar 85 perfecție -