Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)

1910-07-22 / nr. 131

totaj de pe lângă aerodromul de la Kitila ne va da o serie de buni con­ducători de aeroplane. Dar, fiindcă pomenim de aerodro­mul de la Kitila, să spunem câteva cuvinte și asupra acestei manifestări a aviațiunei în tara noastră. Aerodromul acesta e pornit din i­­nițiativa particulară a d -lui T. Cer­chez, advocat din Brăila, care a fost atât de pasionat de aviațiune, in­cât a pus in joc o întreaga avere pen­­tru ca să pue și tara noastră în rân­dul popoarelor civilizate, și­ în aceas­ta privință. Și, d-sa a reușit, desigur să în­făptuiască un aerodrom admirabil, oara poate face cinste oricărei țări. A construit tribune speciale, han­gare pentru adăpostitul aeroplanelor, a adus mașini sburătoare, oameni teh­nici speciali, in sfârșit totul ce este ne­cesar pentru desvoltarea avi­­ațiunei. Am putut observa, dintre mașinele aduse până acum un „Farmen“, care din nenorocire a fost determinat în urma căderei nenorocite a inginerului Guillemain, apoi un „Wright“, o „De­moiselle“ a lui Santos Dumont, „Blé­riot* și altele cari vor mai sosi, pen­tru ca sa complecteze toate tipurile de mașini sburătoare existente. Se înțelege că, cu asemenea condițiuni, aerodromul de la Kitila, este o ade­vărată școală, la care oricine poate căpăta cele mai serioase cunoștițe în aviațiune. Aerodromul își va deschide în cu­rând porțile și de­sigur că atât avia­torii noștri, cât și publicul îl vor cer­ceta cu interes. Noi am dori ca să aibă de rezultat revelarea a câtor mai multe genii românești în direc­țiunea problemei pentru care a fost înființat. Desigur că In aceste câteva rân­duri nu avem pretențiunea de a fi inscris tot ce se poate spune despre stadiul aviațiunei la noi. Dar spațiul unui ziar nu permite mai mult. Totuși din aceste câteva rânduri se poate face constatarea că România stă printre primele țări care dau o deosebită importanță aviațiunei și că, de­sigur, datorită acestui interes când se va face vre­odată istoricul aviați­unei, se va vorbi și despre experien­țele din țara românească. („Sara“). Povestea poveștilor Poveștile mele, printr’o intîmplare ciudată, sau din lipsă de alte subiec­te mai interesante in acest sezon mort de gazetărie, au avut darul să stîrneasca o serie întreagă de arti­­cole polemice, care dacă au putut să plictisească pe cetitori, pe mine m’au incîntat de­sigur. Astfel, ca alt basm al cucoșului roș, Povestea unui moșuroi s’a tran­sformat rînd pe rind, în Povestea u­­nui literat, Povestea unui anonim, Povestea unui iconoclast și cita alte variații, mai mult sau mai puțin reu­șite, pe aceiași temă, argumentind la infinit despre lucruri, cari nici nu le­­am gândit, nici nu le-am scris vre­odată. Unii m’au acuzat că urăsc plebea și că privind cu simpatie tineretul burghez de atunci, mi-ași fi bătut joc­i de pătura muncitoare. Țin să spun că acei ce figurează în artico­lul meu, nu aveau nimic del comun cu proletarii, și că prin urmare nu pe o adunătură de indivizi suspecți și fără profesiuni bine definite. Că mirosul plebei nu-mi e simpatic, a­­ceasta este o chestiune de gust sau de igienă. Că prefer mirosul florilor sau extractele odoriferante ale lui Violet, extractelor , epidermice și transpirațiilor proletare, asta cred că e foarte natural pentru mine, oare vrînd nevrind, sunt condamnat de mulți de a fi exclusiv poetul suav și delicat al florilor. Că nu știu ce se petrece și ce ideal are­­,un furnicar, voi răspunde aceluia ce-a scris a­­cestea, că sunt oameni cari nu știu să citească și că forma simbolică și a imaginilor au rămas pentru dînșii totdeauna literă moartă. Că am a­­vut ochelari de clasă, părtinind o­­draslele micei burghezii avute, ară­­tându-i că ar fi fost capabili de jert­fe, voi răspunde că dacă nu le-au făcut, este că nu numai că nu li s’au cerut, ci că din contra li s’a propovăduit și impus totdeauna cu strășnicie calea legală. Că n’am găsit cuvinte bune pentru nimeni din fosta mișcare de ort pen­tru un actual ministru, asta este ia­răși o chestie de gust și de simpa­tie, ministrul de astă­zi, ca și harni­cul Cresus de atunci, păstrând ace­eași simplicitate in relațiile lui, ace­iași dragoste pentru artiști orbi boemi, același entuziasm pentru fru­mos. Era fatal dar ca toată simpa­tia mea să meargă către el, ca pen­tru un om, și nu un om al zilei. Cit e vorba despre celalaltă po­veste, în care unii eunuci au căutat să vadă răzbunări personale, nu voi discuta-o, „Săptămâna“ d-lui Pann prind să apară la timpul ei, pentru a mă putea distruge, cum a mai fă­cut-o cu atâta succes in chestia ge­nialei poetese Rir­a. Lucrul care e de­prins in toată a*­ceastă pantalonadă, e că polemica, prin puțina inteligență și abilitate a celui dinții care a deschis-o In „Or­dinea", ține să se generalizeze și să devie acuma o lupta de clan, o Înar­mare ascunsă a două puteri, o por­nire furioasă între beligeranți cari nu și-au greșit cu nimic unul altuia. Ce are de a face fantazia mea per­sonală sau felul meu de a vedea și a zugrăvi lucrurile și cu prietenii mei cari fac literatură, precum ce are a face un Blumenfeld oare­care și cu clanul gazetarilor ? Cum aș face eu responsabil o par­te din presă de excesul de zel a unui mameluc ? Eu, in răspunsul unui iconoclast, am trecut peste acestea, dar că s’au găsit alții care să se in­digneze și să răspundă, violență la violență, asta o găsesc justificată. Ini­mosul articol al lui Savel, deși fu parte nejustificat, fiind dat că d Blu­menfeld nu este presa, își are totuși rostul lui, căci aruncă o lumină des­tul de tristă asupra celor ce-și per­mit să transforme presa și ca gaze­tari In mercenari ai condeiului. Violența se plătește cu violență, și vechiul obicei de a întoarce și ce­lălalt obraz cind ai primit o lovitură, este o dulce legendă, care e bună de povestit copiilor. In realitate tre­buința de a reacționa e legitimă și sfatul de a mulțumi cuiva când te înjură, eu unul nu-l cred aplicabil. A plinge însemnează a fi învins, și ie­remiadele nu sunt bune de­cit pen­tru nevolnici. Dacă clar urbanitatea ar domni în­tre clanurile noastre amîndouă, și unii și alții nu am avea de­cit de ciști­­gat. Polemicele își au și ele utilitatea lor, cînd acei care se fac știu ce spun, și cînd le spun ca oamenii bine crescuți, înceapă dar Domnii Ano­nimi prin a fi așa... Aceste spuse, după vechiul dicton al omului de abanos , anonim din toate unghiurile uniți vă, scormoniți în coșnițele voastre de clișee vechi, puneți-vă ruginitele armure, și dacă socotiți că e bine și aveți ceva de câștigat în polemicile cu noi, urmați înainte, sporind la infinit variantele basmului cu cucoșul roș, iar cind le veți isprăvi, anunțați-mă, ca să vă dau alte subiecte pentru a avea ma­terie de dezilaterat și de a spune toate insanitățile, căci așa presumți­­os și darnic și darnic cum am obice­iul de­ a fi sunt gata să vă servesc. D­inghtl ,S­P­O li­T­V­R­I“ Tir la porumbei Zilele trecute a avut loc la via d-lui Maior dr. Miclescu vice-preșe­­dintele Societăței vînătorilor din Iași „Cercul Vînătorilor“ mult așteptatul Tir la porumbei, și la care, din cau­­za sezonului de vacanță nu au luat parte de olt un restrîns număr de mimbii. Pe la orele 5 și jumătate ne adu­naserăm toți vînătorii, care se înscri­seseră, mai lipsea numai Moș Paul pentru ca să putem începe concursul. Nu trecu mult și din depărtare zări­răm dog, cortul moșului Paul. Ne bu­curam cu toții că în fine ajunseserăm la momentul fatal. Iubitul nostru Președinte Papa N­ould spuse cu cunoscuta-i bon­o­mie: Buețile meu­, matali faceți loc, noi acuș cepem pușcăm hulubi, mata Ricoie, mata boboes, iei sama nu pușcă pi dilaturi. Și după cum spuneam mai sus totul era gata, și așteptam semnalul de incepere. Cind la un moment dat conu Ge­­orgică pe un ton glumeț spus a lui Moș Paul, mai Plus, da­că tu vii la vinat fără pușcă ? ! Moș Paul cam surprins se uită în căruță și în fine văzuse că plecase de acasă fără de pușcă, ce a urmat apoi ? o să mă întrebați ne-am pus pe așteptatele că doară suntem ade­vărați camarazi de vânătoare, iară moș Paul o plecă tn galopul calului spre a și aduce JPnta. * Grea ar fi fost așteptarea acestui antract neprevăzut, dacă gentila domnă Maior Miclescu nu ar fi avut nemerita idee de a ne face o straș­nică surprisă. La un moment dat ne am pomenit în fața unei mese pline de toate bu­nătățile, m­aestrița te își colea cu ceva albior și roșior rubiniu, care te face pentru un moment să uiți de toate și să te crezi oaspetele unui ospăț. Cînd se întoarse Moș Paul, noi ca­re rămăsesem în plăcutul antract o­­perasem așa de bine că mai nu mai rămăsese nimică pe masă, nu-i vor­ba buclucașul nu a fost numai an­tractul, oara in preajma mesei și aerul curat, dară mai cu seamă fi­­leurile cit și minunatele plăcinte, la cari numai uitindu-te la dlusele iți • lasă gura apă. EVENIMENTUL Din „publicațiile"­ Fulgerului Pentru ca să vadă cetitorii, cum ziarul săptămânal din Iași, Fulgerul, își umple gazeta, cu informați­ile a­­cele, care să pară sensaționale, re­producem, fără comentar, următoa­rele informațiuni, din ultimul număr al citatului ziar. Se vede cât de celo care este in­­tențiunea aceluia sau acelora care strecoară ast­fal de informațiuni „sen­­saționale“. Iată-le: „Duminică seara, o doamna din e­­lită, își căuta, prin Țicău, cu lumâ­narea, duduea dispărută încă de „Sâmbătă seara de la domiciliul pă­rintesc. „Efectele destrăbălărei semnalată de „noi Încep a eși la iveală. Încetul cu „încetul“. Care doamnă, mă rog era și care era duduia dispărută? De ce nu se numește Fulgerul, pentru a nu da de bănuit că ar fi ceva șantaj la mijloc. Alta: „Față de model care se strâmtează „din ce în ce mai mult poalele fus­telor, mai multe doamne din elită au „rugat pe I. P. S. S. Mitropolitul să „intervie la direcția tramvaiului pen­tru a’i pere să pue, la fie­care Ya­ngon, câte o macara cu care să „poată fi rădicate“. De­sigur că cetitorii au putut găsi spiritul din informație. Și asta: „Duminică, pe când lumea se în­torcea de la amânatul zbor al lui „Osmont, la cinci drumuri, o femea „dă să se sue un tramvai. O doamnă „mai bine pusă, ofensată că femea nu’i „arată respect și’i trece înainte, o „ghiontește cu umbreluța. „Femeea ghiontită, știind că trăim „In timpuri de libertate, fraternitate „și egalitate, a găsit ghiontirea ne „bine venită și a Înhățat doamna de frizoto* „Au intervenit prietene și prieteni „și de-o parte și de alta, și o luptă „tn toată regula s’a învins. „Poliția, cu mare greutate a putut „restabili pacea, culegând de pe câm­­­pul de luptă o pălărie aeroplan, mai „multe frizete, bandoane, crepturi și „alte accesorii de toaletă femenină“. Ajung aceste informațiuni, pentru ca cetitorii să-și facă ideia de cum se redactează foaia și de ce se redac­tează, așa cum se redactează. ­... — * Casa bisericilor a acordat suma de 12.000 lei, pentru a se face cuveni­tele reparațiuni bisericei principale din M-rea Neamț. In fine Începu și tirul. S’au făcut două serii, amindouă conduse de iubitul nostru președinte dl inginer W. H. Ifould. La prima serie după eliminările făcute au ramas ca^disputanti pen­tru premiul I și al II lea d­ini Ingi­ner Ifould junior și Richard Tuffli profesor. Văzind că ora ere cam Îna­intată in comun acord concurenții hotăriră Împărțirea premiului unu și doi in două părți egale. La a doua serie premiul I a fost luat de dl. Inginer Ifould senior ia­ră al II de dl. Inginer Ifould junior. Luîndu-ne in urmă ramas bun de la gentila noastră gazdă c­na și dl. Maior dl. Miclescu plecarăm cu toții spre căminurile noastre ducînd cu noi impresiile unei frumoase zile pe­trecute la aer curat. Au luat parte : D-nele Maior dr. Miclescu, căpitan Emma Corjescu, D-nii Maior dr. Miclescu, căpitan Corjescu, dr. P. Anghel, Enrico Me­­zzetti-U. H Ifould Inginer, A. W. N­ould Inginer—Avocat Mihail—Ște­fan Donici, Alexandru Tzoni, Cesar Dimitriu—căpitan Dimitriu — avocat Lecca, Richard Tuffli profesor. — ■ — ex>ooo“"""-.... Cu păreri de rău apam despre încetarea din viață a d-lui C. Caramfil, un statornic membru al partidului conservator. Rugăm familia să primească condoleanțele noastre. Primim plângeri de­­ la mai multe persoane, împotriva medicului spita­lului din Ungheni, care nu voește să caute cum se cuvine bolnavii, re­­fuzind chiar a da ajutoare medicale, persoanelor instalate pe timpul verei la Ungheni.­­ La liceul „Internat“ din Iași sunt 26 locuri de bursieri. Se primesc și semi interni și solvenți. Bursierii se primesc pe baza unui concurs și la ordinea de merit. Concursul pentru bursele de la li­ceul din Iași se va ține la Iași și Galați. Elky -__-m mC>\1 Bibliografii A apărut in biblioteca „Vieței A­­gricole“, „Griul nostru și derivatele lui, ieșit din analize și constatări In cumpănă cu alte grîne*, de d. C. Filipescu. Se știe că corul soc. „Lumina“ din Bucovina va face­­ un turneu in Romînia în cursul lunei curente. Iată orașele în care societatea va da concerte: Roman, Bacău, Piatra-Neamț, Foc­șani, Buzău, Slănicul-Prahovei, Tir­­goviște, Brăila, Galați, Tecuciu, Bir­­lad, Huși, Vaslui și Iași. Primul con­cert se va da la Roman, in ziua de 20 curent. Dl. Neculai Teleman, a fost ales președintele corporației „Confecțiilor” din orașul nostru. In cursul acestei luni se vor în­tocmi listele de tinerii care urmează a face instrucția preliminară. Pentru astăzi au fost chemați la minister spre ași alege locurile, toți absolvenții școalelor normale din țară. Aseară a fost adus în localitate și transportat la spitalul militar, solda­tul Const. Bărăganul din reg. 2 ro­șiori Bîrlad care avea piciorul drept fracturat, din cauza unui accident de călărie.­­ ■ _ • Consiliul comunal a fost convocat In ședință extra­ordinară cu Începere de azi spre a rezolvi următoarele chestiuni: Scutiri de taxe, credite, cereri de autorizațiune, eliberare de carnete. S’a anunțat că cu ocazia mergerea M. S. Regelui In străinătate, Suve­ranul nostru va avea la Ischl o în­trevedere cu M. S. împăratul Franz Joseph. Suntem positiv informați că anul acesta M. S. Regale nu va părăsi țara. Unele ziare au anunțat că împă­ratul Germaniei va asista la mane­vrele noastre regale din anul acesta, care ar fi făcute de corpurile 3 și 4 de armată. Putem afirma că nici pentru ma­nevre, care vor fi executate de cor­pul I de armată, iar nu de III și IV, —nici pentru alt prilej M S. Wilhelm al II-lea nu va veni In țară. Astăzi Mercuri 21 Iulie va avea loc In grădina Berăriei Regale (Cuza-Vodă) reprezentație dată de Marele Cinema­tograf Gaumont cu un bogat program din care relevăm: Macbeth, mare dramă. — Muzeul Oceanografic din Monte Carlo, după natură.— Jeanna Le Cure, un episod din războiul Bu­rilor din anii 1793—1796.— Iubirea e un dar veresc comedie, precum și­­i alte multe bucăți comice și in­structive. Din „Curierul Slănicului“, sau al reclamei pentru d. Pennescu, aflăm că s’a instalat pe timpul verei, acolo, Rodion sau Avram Steurman de la Opinia. D. Miereanu, plătit de d. Pennescu, spune că, Slfinicul de a­­cum înainte e salvat, căci d. Rodion s’a hotărât să vie în fie­care vară la Slănic, să cânte locurile frumoase etc. D. Pennescu deci poate fi liniștit In viitor, despre soarta Slănicului. No. 4 din „Curierul Slănicului“, pe care-l primim, conține de la în­ceput până la sfârșit reclamă specială pentru d. C. Pennescu, eforul refor­mator de la Sf. Spiridon. Nu se vor­bește insă adevărat, în acest număr, despre buclucul provocat de d. Pen­nescu, In chestia d-rului Antonia,— pe care Insă ne rezervăm noi, ca in numărul nostru de mâni să-l facem in Întregime cunoscut. O frumoasă serie a rulat aseară pe pânza cinamatografică Caumont, din grădina berăriei regale. Din bogatul program, relevăm ma­rea dramă Macbeth, foarte bine re­dată, apoi un reușit episod Jeanne le Cure, Iubirea e un dar ceresc etc. Fostul deputat Aurel Vlad. In nu­mele delegației partidului național român a făcut cerere de dare In ju­decată a d-lui Birăuț, care, cu toate că i s’a interzis, continuă să scoată ziarele „Lupta“ și „Poporul Român“. Din partea d-lui Vlad va preda avo­catul român Ion Erdély, iar din a­­ceea a d-lui Birăuț avocatul maghiar Martin Kabasa. Spre a zădărnici apariția celor două publicațiuni, d. Aurel Vlad, a retras cauțiunea legală —care se ri­dică la 21.000 coroane. B. Birăuț va trebui acum să verse această sumă, îndată după terminarea procesului, „Lupta“ și „Poporul Român“ vor reapare la editura delegației comite­tului executiv al partidului național român. Epizotia de febră aftoasă continuă a bântui comunele din județul nostru. Nouă cazuri s’au declarat la comu­nele Buznea și In Tg. Frumos. Cu toate măsurile luate de servi­ciul sanitar veterinar cazurile nu se împuținează. • Membrii corporației constructori­lor din orașul nostru, și-au serbat ori cu mare pompă patronul, cu care o­­oazie a avut loc și un banchet la corporație, iar seara a avut loc o frumoasă serbare cu dans la berăria „Zimbru”. Jandarmii din postul Hermeziu au reușit ari să aresteze pe individul Gheorghe Știrbu, un vestit hoț de cai, care vroia să vândă doi cai de furat in acea comună. L » n Poliția de siguranță a reușit să a­­resteze pe Iancu Solomon și Dumitru Dumbravă complii vestitului spărgă­tor Pavel Mahala care a comis vre-o 15 spargeri în orașul nostru. • —X — De către gardistul din strada Vă­duvelor, a fost găsit azi dimineață pe locul viran din acea stradă, un copil mort de curind născut. mtnimm 9 m—m­bri a avut loc la Ungheni serba­rea organizată de către societatea de gimnastică sport și muzică din loca­litate. A fost lume multă. Pe ziua de 1 August se vor pre­zenta la post noii sublocotenenți. — X—’ INFORMAȚIUNI Distinsul nostru fruntaș, d. Dmitrie A. Grecianu, can a pe­trecut două zile în localitate, s'a reîntors Luni seara la Sinaia. Atragem atențiunea cetito­rilor asupra anunciului din pagina IlI-a, a Primăriei Com­. Iași, relativ la vînza­­rea peștelui în piețele din lo­calitate. La direcțiunea generală a servi­ciului sanitar s-a întocmit un proect de regulament al laboratoarelor noas­tre pentru analiza bacteriologică a apelor și controlul chimic al alimen­telor și băuturilor din București, Iași, Craiova, Galați și Constanța. Prin a­­cest proect de regulament se stabi­lește și tariful după care se vor plăti analizele ce vor fi făcute de aceste laboratoare. Marți 20 Iulie, sf. Ilie , cu ocazia Patronului Societăței ,,Unirea“ a lu­crătorilor tipografi din localitate, s’a oficiat un serviciu divin la biserica sf. Atanasie, în urmă a avut loc un banchet la care au luat parte toți membri, ținîndu-se mai multe cu­­vîntări de către d-nii V. Alexan­­drescu președintele societăței cit și d. S. Lungu președintele corporației „Progresul“ care îndeamnă membrii la unire căci numai ast­fel vor pu­tea dobîndi aceia ce doresc. In unele cercuri militare se afirmă că manevrele regale se vor face anul acesta nu In Moldova, ci In Oltenia, intre Slatina și Craiova. Luptele decisive s’ar de la Balș, unde s’ar face și revista trupelor. M. S. Regele își va avea cartierul general la Craiova. După manevre M. S. Regele se va duce la Iași, spre a asista la jubileul universităței. De un timp se comit zilnic furturi de vite fără ca autoritățile să prindă pe autori. Starea sămănăturilor In săptămâna de la 14—21 Iulie, timpul a fost bun. A plouat în zilele de 16 și 20 Iulie. In ziua de 20 a plouat cu piatră în comuna Holboca, nefăcind nici o stricăciune. Sămănăturile de toamnă și cele de primăvară sunt bune. Arborii, pășu­­nele și finețele bune. Se continuă cu secerișul, caratul și treeratul. Arătura se face de marii proprietari. Insecte nu s’au ivit — x — Ministerul industrial și comerțului a acordat agenției de publicitate Ca­rol Schulder & Comp. concesiunea exclusivă a publicității revistelor sa­le : „Foaia de informațiuni comerci­ale“ și „Moniteur comercial rou­­main­ “ . Aceste reviste apar săptămânal și sunt de cel mai mare interes pentru comerțul din țară și străinătate. Ministerul industriei și comerțului a făcut o bună achiziție acordînd con­­cesiunea publicităței acestor reviste cunoscutei agenții de publicitate Ca­rol Schulder & Co. T

Next