Evenimentul, iulie-septembrie 1910 (Anul 18, nr. 115-188)
1910-08-05 / nr. 144
Ir Hf -r ANUL XVIII No: 144 5 Bani ABON&HEüTÉ Pe un an . . . Lei 20 Pe jumatate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani JOI 5 AUGUST 1910 5 Bani in moimi înverili și reclama.» In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. telefon ttp, es ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 LECȚII <1? EDILITATE Oricît am fi adversarii partidului liberal și a politicei pe care o duce actualul guvern, nu putem să nu recunoaștem utilitatea și buna inspirație pe care dorțan a avut-o cînd s’a decis să vină in localitate pentru a prezida d-sa singur la luarea măsurilor preventive contra holerei. Ceia ce a făcut d. Morțun într’o singură zi, actuala administrație comunală s’a arătat incapabilă să facă în decurs de trei ani și mai bine, de cînd orașul acesta zace în acea penibilă stare de neglijență și infecție. Se vede că în fața primejdiei care amenință Moldovă și Iașul in întreaga special, ministrul ad interim al departamentului internelor s’a putut convinge că în ce privește orașul nostru, orice prescripțiune, ordine și para ordine sunt destinate a remîne literă moartă dacă nu se vor duce Însăși autoritățile superioare ca să le pună în executare. Și pentru a se putea oricine convinge cît de mult le-a pasat edililor noștri de eventualitatea inspăimîntătorului flagel, e destul să menționăm faptul că cu toată revocarea telegrafică a concediilor primarilor, prefecților și tuturor funcționarilor administrativi, d. licn Gane primarul orașului nici nu s’a gîndit să și părăsească odihna tihnita de la Slănic astfel că actualminte la dispoziția ministrului de interne nu se află decît primul ajutor de primar. Zicem numai primul ajutor de primar, căci cel de al doilea d. Xenofon Eraclide, a găsit și d-sa de cuviință să se conformeze în totul exemplului d-lui Gane, fumîndu-și tacticos țigara pe malul mărei la Constanța. Repetăm, e nemaiauzit că după ce se revoacă telegrafic toate concediile, într’un oraș din cele mai amenințate și în care ministrul de interne își anunță cu 3-4 zile înainte inspecțiunea, atît primarul cît și unul dintre ajutori nici să se sinchisească a se deranja din agrementele vilegiaturei. Și dacă intr’adevăr d. Morțun după cum a ținut astăzi să accentueze în fața reprezentanților presei,—a declarat că va fi de o severitate ne mai pomenită făcind abstracție de ori-ce considerații politice, ar trebui să înceapă cu însăși primarul acestui oraș. Ceia ce a făcut d. Morțun astăzi în Iași n’a fost inspecția unui ministru de interne, ci o lecție de edilitate conștiincioasă pe care a ținut-o actualei administrații comunale pentru a-i dovedi cît de incapabilă este. Ca un simplu ajutor de primar, d. Morțun a inspectat piața Halei în care a dresat peste tît procese verbale de contravenție; a inspectat ogrăzi particulare făcînd aspre mustrări locatarilor pentru neglijența lor; a inspectat băcănii, pitării și tot soiul de magazine, dresînd cuvenitele procese-verbale de dare în judecată și acolo unde necurățenia era mai mare luînd imediate măsuri de închidere. Numai în cîteva ore d-sa a făcut ceia ce n'a făcut actuala administrație de cînd e în capul intereselor acestui oraș și secțiunea ministrului de interne e mai mult decît dureroasă pentru cine vrea să înțeleagă. Oare pentru niște edili harnici, capabili și energici trebuia să vină un ministru să-i învețe cum să inspecteze și cum să dreseze procese-verbale de contravenție? La Iași totuși s’a întîmplat și lecția e bine meritata. PDGJȚlfE „Simțul realitaței” Articol de Ghibănescu O coloană și mai bine Ghibănescu mîzgiește Ca să ne convingă ’n fine Despre ceia ce-i lipsește! Bum. *—*—■---------- ---------------------— In vederea flagelii întreaga presă din țară și- a făcut datoria cu prisosință, fie reproducând diferitele instrucțiuni pentru prevenirea teribilului flagel care ne amenință, fie publicând sfaturi luate de la oameni de știință, pentru cuterisirea eventual a bolnavilor. Pentru a complecta această operă, în ce privește orașul nostru, ,Evenimentul a organizat un serviciu de cercetare menit să constate și să denunțe Cfîorion drept străzile, curțile și locuințele ce se găsesc în acest moment un rele condițiuni de bgienă. Pe cît ne va fi posibil vom da chiar și numele acelor proprietari sau locatari care nu înțeleg să ia măsurile impuse de împrejurări. Vom da concura astfel autorităței comunale într'un moment când agenții săi, din nepricepere, din lene sau din obicinuință, e constatat că nu-și fac datoria. Facem apel insă în aceleș timp și la concetățenii noștri, rugîndui că, ori de cite ori vor avea prilejul, să nu neglijeze a ne semnala prin o carte poștală toate abaterile ce vor constata de la măsurile ordonate de autorități. Sperăm totodată că ziarele locale vor găsi binevenită ideia anchetei ce ne-am propus a face în întreg orașul, asociindu se la ea și făcind o vie propagandă pentru a determina pe cetățeni să dea și ei concursul. Știind că suntem convinși că actuala administrație comunală nu va ajunge niciodată să ia măsuri complecte de curățire și desinfectare, noi emitem părerea că cetățenii singuri să caute a remedia răul. In acest scop credem că ai bine să ne întrunim bunaoară toți locuitorii de pe aceiași stradă și să ne ințelegim asupra măsurilor de lmt pentru a ne pune în perfecte condițiuni de salubritate. Se știe că podarul a devenit intrigul nostru un fel de rara avis și că din această pricină unul din marele păcate ale actualei administra ții comunale este complecta murdărie a străzilor. Ceia ce este de ficut prin urmare întâi și întăi este organizarea unui serviciu particular pentru măturarea stradelor și ridicarea gunoaielor. Sacrificiul va fi minim față de serviciul real ce s’ar aduce astfel salubrităței publice și nu cred că s’ar găsi cineva care să refuze a se asocia contribuind proporțional cu situația sa materială. In scurt timp orașul ar ajunge în perfectă stare de curățenie și deci bine pregătit să resiste flagelului. O mulțime de alte măsuri se vor putea lua de asemenea ia cașul cind cetățenii s’ar hotărî să facă acest pas. Să nu așteptăm salvarea de la administrația comunală căci chiar puținele măsuri ce ea a luat sunt ilustrii din pricina lipsei unui control viguros în aplicarea lor. Avem datoria ca pe care din noi să facă pe agentul sanitar la d'nsul acasă și nu mahalaua lui. Cetitorii vor găsi In pag. II la rubrica Ancheta noastră sanitară, rezultatul primelor constatări ale serviciului organizat de ziarul nostru. . .................................................... Ce spune presa liberală independentă despre actualii guvernanți Cu câteva luni in urmă, se susținea cu mult tapaj, că actualul șef al partidului liberal, isbutise să împace toate cadrele, vechi și noul, din partid, — și că de acum înainte o să hălăduiască la guvern, pe puțin incă o legislatură. In realitate Insă lucrurile s’au petrecut de altfel. D. Ionel Brătianu e jitat de întreaga dumisale dinastie, s’a pus In adevăr pe treabă, anume, să se îngrijască de parale albe, pentru zile negre, în folosul familiei. Nu e afacere, întreprindere și gheșui în care junele șef să nu ’și vâre mânele până ’n coate, mai cu samă, în acele trebi unde statul furnisează finanțele. Partidul a crezut un moment că lucrurile se pun la cale și pentru ceva înfruptarea partizanilor, dar văzând că până ’n cele din urmă plăcintele se ’mpart numai Intre rubedeniile dinastiei, atât nouăle cadre, cât mai cu samă cele vechi, au început din nou să avizeze, ca să ne servim de o expresie consacrată în materie de strategie pentru căpătuială. D. Stere Înșelat în toate iluziile sale ministeriebile, cu mai mulți prieteni ai săi, manifestează intenții de a se retrage din politică,iar cadrele vechi, dau semnale de reîncepere a luptei, contra regimului Răteștilor. Astfel organul acreditat al acestor cadre, Vocea Prahovei care apare la Ploești, ține următorul imbagiu la adresa celor ce dețin puterea: „Când știi foarte bine că nu te bi„zui decât pe o neînsemnată fracțiune a partidului în numele căruia „ții frânele țârei, când, pentru cuminte greu de înțeles, lași în părăsire și, prin urmare, ța neacțiune pe „marea majoritate a lor țâi, chiar cu „fizicul unor mari neplăceri viitoare; „când nu te simți pe temelii sănătoase, desigur că numai grația unor „adversari politicoși, dar nepolitici va „fi singura pe care o vei cultiva cu „cea de pe urmă dibăcie“. Probabil că d. Ionel Brătianu va căuta să aplaneze din nou nemulțumirile făcând iarăși promisiune de râuri de lapte și de miere pentru partid,— dar credem că de astă dată toate încercările sale vor rămâne fără rezultat, — căci deja unii partizani decepționați, ar fi răspuns la avansurile șefului, cu următoarea zicătoare populară. — Ascultă dungă tizule: cine se frige cu borș, suflă și ’n iaurt. ——■—--——— Betrspre a piefi. Sub acest titlu, ziarul „Conservatorul" publică această interesantă înștiințare: In cercurile guvernamentale bine informate, domnește părerea că guvernul se va retrage chiar din primele zile ale sesiunei parlamentare, care urmează să fie convocată mai înainte de termenul constituțional de 15 Neoembrie viitor. Se asigură chiar că d. Take Protopopescu a făcut o declarație în acest sens, autorizînd publicarea ei, iar alăturea cu senatorul de putem cita pe d. I. G. Olt, mai Duca — morarul de la Creditul Rural— care a confirmat, în redacția „Viitorului apropiata retragere a guvernului de la putere. Pe de altă parte, însuși un membru al cabinetului care nu este altul decît d. Al. Djuvara, a făcut declarații precise în această privință, angajînd chiar procese pentru Decembrie viitor. Iar în ultimul loc, putem cita și pe d. Emil Costinescu, care nu ezită de a spune în gura mare, că guvernul trebue să se retragă, deoarece nu mai poate guverna. Cu toate aceste zvonuri, cari circulă cu persistență și cari ar fi de natură să liniștească in parte opinia publică, noi putem aßrma cu siguranță, că partidul conservator va reîncepe, In Septembrie, campania energică din primăvara trecută și că nu va dezarma pănă cînd regimul nu va fi doborît la pămînt. FÎRÂMITURI „Opinia“, vorbind despre defunctul Gheorghe Ioan tl numește „părinte fericit al unor oameni de talia unui Tache lonescu și dl. Toma lonescu“. Mă rog dar cu dl. Victor lonescu cum râmîne ? Ori pe semne ei, pentru „Opinia“, acesta n’are nici un fel de talie. Ghibănescu, ilustrul șarlatan de la Zberoaia, scrie cB „clientela politică basatăpe afaceri, pe interese a rămas cu db P. P. Carp”. Legații ca turbatl ■O Dl. Ministru Morțun și-a Inceput azi lecțiile practice de administrație si de edilitate comunala. AudiazB d-nii Săndulescu și Fîntînaru. ooooo Caixan din Constantinopol. Cunoscutul scriitor francez Pierre Mille a publicat zilele trecute „Le Temps” o cronică asupra dininilor din Constantinopol. Cine a vizitat capitala Turciei s-a putut convinge că nu există crini mai murdari și mai tembeli decât cei din Constantinajpos. Ei constituiau rușinea marelui oraș de la Bosfor. Noul regim din Turcia, care procedează cu energie în toate acțiunile sale, a procedat la fel și față de olinii din Constantinopol, i-a expulzat în masă in insula Oxia, din marea Marmara, unde li se dă hrană de către îngrijitori. Pierre Mille a stat multă vreme la Constantinopol și împreună cu un amic al său a observat cu atenție viața ce o duceau dinți tembeli de pe stradele acelui oraș. Viața acelor animale nu era de foc banală, ci din contra, foarte interesantă. Pe cit de neplăcută impresie făceau prin aspectul lor, pe atît de interesanți i-au părut scriitorului prin felul lor de a trăi. Clinii aceia întinși pe strade aveau multe ordina in existența lor. Ca niște adevărați cuceritori, el împărțise marele oraș în cartiere. Fiecare trib își avea cartierul special și invazia dintr-un cartier în altul era pedepsită. La lupta dintre triburi se desemnau șefii respectivi cari se bucurau de toată ascultarea și de unele favoruri. Șeful tribului avea dreptul să-și alerga de soție cățeaua cea mai frumoasă, iar moștenitorii erau îngrijiți de întregul trib. De multe ori lupta dintre triburi se dădea numai între șefii lor, in prezența partizanilor. Cei doi elini aleși se luptau cu înverșunare pină ce unul cădea învins. Acela se lungea pe pămînt, își punea capul pa labe, iar învingătorul îl desprețuia cu gestul pe care 1 fac toți clinii cind sa opresc lingă ziduri. Dar luptele acestea între triburi erau rare. De obicei se pedepseau acei clini cari treceau peste hotarele cartierelor lor. Ei erau alungați, mușcați și înapoiați peste hotare. Astfel se apăra, și sa păstra integritatea teritoriului. * In ce privește viața interioară a fiecărui trib, ea și avea regulele ei. Cind se aruncau crinilor alimente, toți săreau să le prindă, dar de îndată ce o bucată de carne, de pildă, era prinsă de un eline, nici un altul nu mai încerca să i-o smulgă. Aceasta era un semn vădit de respectarea dreptului de proprietate. Clinii deși stăteau in preajma măcelăriilor, a brutăriilor, etc. nu furau niciodată hrana de cari aveau nevoe. Se putea ca hrana ce li se da sa le fie neîndestulătoare,ei răbdau, dar nu furau. Deci altă pildă de respectul clinilor pentru dreptul de proprietate. Tentația pentru furt la clini era destul de mare. Sub ochii lor se vindeau carnea și plinea și un moment de neatenție a vînzătorului ar fi fost un minunat prilej pentru clini de a fura. gi Mai alea ar fi fost tentați să fure alimente, clinii bătrîni, cari nu puteau să fie atît de sprinteni cum erau cei tineri și deci la împărțirea hranei apucau prea puțini. Nici aceia insă nu se lăsau învinși de ispită. Ținteau și mureau de foame și de bătrinețe, dar nu furau. Scriitorul francez a făcut și o experiență proprie spre a se convinge dacă un adevăr clinii se dedau sau nu la furturi. El a luat o bucată de pline și a pus o pe jumătate un buzunar. Clinii au observat plinea, l’au urmărit p scriitor dar n’au Încercat să-i fure acea pline. Trecînd insă pe podul dintre Galata și Stambul, clinii de pe acel pod i-au furat pârnea din buzunar. Pe pod e singurul trib de clini hoți. Explicarea o găsește scriitorul francez în faptul că pe pod toată lumea umblă și cei cărora li se fură alimentele de către clini, nu știu pe cine să dea vina. Relativ la limitarea crinilor pe cartiere, Pierre Mille mai spune că un singur cîine a avut curajul să umble prin tot orașul fără să fie pedepsit. Acela însă era artist. El a învățat să facă frumos in două labe, apoi să sară prin cercuri și peste obstacole și cu acest repertoriu a putut să treacă dintr’un cartier îa altul, fără să fie pedepsit de ceilalți clini. Cu arta lui, acel cline a putut avea o hrană mai bună, în plus respectul și admirația spiței canine din Constantinopol. , Acest exemplu face dovada că și la clini arta »’ara patrie*