Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1910-11-25 / nr. 233
rinichi, glande, cari în mod forțat trebuiau să moară după un scurt timp, au trăit viața lor naturală mai multe săptămâni după operație Mai mult prin noua descoperire se afirmă că cultura celulelor viețuitoare se va putea face de aoi înainte tot atât de ușor cum se face cultura oricărui microb. După cum se vede e vorba de o Însemnată descoperire științifică, descoperire științificâ, descoperire ce ar putea aduce reale foloase medicine! In general. Față de această însemnătate am ținut să avem părerea autorizată a persoanelor de la noi în măsură să se pronunța într’o astfel de chestiune. Ms-am adresat în primul rând d-lui profesor dr. Victor Babeș, savantul nostru bacteriolog, membru al Acedemiei Române. Cu multă bunăvoință, d-sa ne-a spus următoarele : —Am citit și eu ziarul dr., precum și în unele ziare străine zilnic despre descoperirea d-lui dr. Carrel. Știrea însă trebue să fie controlata și confirmată, daoarece nici una din revistele medicala științfice nu s’a ocupat de această descoperire. In orice caz e prematur să se vorbească da o conservare artificială a vieții. Chiar dacă într’adevăr s’ar fi găsit un metod pentru ca organele scoasa din corpul unui animal sa mai trăiască dupâ această operație, chiar dacă celulele se înmulțesc în eprubetă, eu nu întrevăd pentru moment nici un rezultat practic. Dealminteri nici descoperirea nu poate fi socotită nouă. Atât eu cât și alți medici străini, am Întrebuințat de mult sistemul actual al cl*rului Carrel, sistem despre care a vorbit presa zilnică, și am reușit ca unele organe să păstreze vitalitatea în eprubale și să-și mărească celulele. Dar nu orice țesături sunt capabile de așa ceva. Am reușit să facem să supraviețuească partelajele și cancasul mai cu seamă. Sa Înțelege însă supraviețuirea cancerului nu poate avea nici un rezultat practic: încă o țesătură care supraviețuește este pielea și se știe că în această direcție la medicină deseori n’a procedat la transplantarea pielei într’o parte a corpului unde lipsau. N’am ajuns lasă la rezultatul supraviețuire! altor organe. Dacă d. dr. Carrel a ajuns la astfel da rezultat, desigur ca a făcut o frumoasă întrezărească descoperire, fără ca să iasă vre-un rezultat practic. * In tot cazul repet că știrea are nevoe să fie confirmată de revistele Burioase științfice. Numai atunci s’ar putea discuta și pronunța în conștiință de cauză asupra acestei chastiuni, singură societate, căci numai așa ii vor avea puterea și forțe, morală, de a ajunge un ideal, iar dacă aceasta se va realiza, atunci va treimi »a se jiuii bazele unui ospcl sau C&mln studențesc, care sa se ridica jalnic alături de Universitatea mamă*. In acest scop d. dr. Bogdan a întreprins și fieuta sa însăși conferințe în provincie, a stăruit și a rugat pe delavrancea să țină și d-sa o conferință în acest scop, și a și început a aduna sume de bani de la donatorii filantropi, ca de pildă d. Colonel Langa» Cucu,—mare proprietar de Botoșani»—etc., a căror nume au și fost Înscrisa In »Cartea de Aur» a donatorilor. Înființată pentru aceasta de d. dr. Bogdan. Și iată că de unde pănă acum aceasta nu era dacit o strădănuire a Rectorului și a cîtorva studenți, ca sa alipiseră acestei idei, ea începe să agita cercuri din ce in ce mai largi. Profesorii universitari încep a se agita,—în conferinți, in convorbiri particulare,—lucrul găsește tot mai mulți aderenți, și pare a nu fi departe vremea cînd aceasta va deveni un desiderat al ieșenilor în general. Dușmani ai ideiei s’au găsit și se găsesc, incepînd cu Poporaniștii (?Ii de la „Viața Romînească” și sfirșind cu aceiași poporaniști insă de ediții mai recente,—dușmani însă prea puțin serioși, cum puțin serioasa sunt și argumentele ce se invoacă intra sprijinirea protîrnieiei lor, de ch'bnuire asupra lucrului acestuia, cum da pildă s’a foat întâmplat în sdmanarea din Aula Universităței, în care adunare chițibușuri au cercat să e& compromită, unuia vorbe seci și sesteme murdare întreaga activitate a celor ce vor și sa strădănuesc să ducă spre bun rezultat fapta aceasta. Astfel stau lucrurile pănă acum, începutul s’a făcut și pare a fi plămădit în ceasul cel bun Dorindu-i izbindă cauzei,—urăm inițiatorului ei, dlui dr. Bogdan, rectorul Univarsităței,—■ tăria da a lupta și duce la bun rezultat, cum multe a dus până acum, opera începută. Dăm unei asemenea școli, D. Meissner expune în culori negre o vizită ce a făcut-o la penitenciarul local, unde într’o cameră mică și murdară stăteau Închiși și fără nici o supraveghere vin-o 8—9 minori Aci contagiunea este fatală. Această descriere a făcut o impresie adâncă asupra auditorului. In urmă a dat citire cîtorva articole din statutele societăței, dind cuvenitele explicări. Conferințele d-lui Meissner sunt foarte interesante pentru toți oamenii de bine , dar mai cu seamă pentru D-nii, profesori, institutori și institutoare. De aceia n’avem cuvinte prin care să-i îndemnăm să participe în număr cît mai mare. Conferințele vor continua In fiecare Marți da la ora 8 jum. p. m. I Un cămin studențesc De o vreme încoace se vorbește foarte mult da nevoia întemeierei, in Iași, a unui „Cămin studențesc”. Idsia, pornită da altfel de la actualul Rector al Univesităței» d. dr. G. Bogdan,—pare a avea din ce in ce mai mulți sorți de izbînda. In adevăr insă din 1907, in cuvintrirea-program cu care și-a Început îndatoririle sale de Rector așezămîntului celei mai înalte culturi din Moldova. D-sa spune : ,doresc între altele contopirea studenților intr’o mmaasssEamsmammmaBBmaaBaBmmaBmmm ' ”f VV\/V-......... .__, De la Cercul Didactic — Conferința d-lui C, Meissner — Ageară, 23 Noembrie, la Carcul Didactic din localitate, d C. Meissner, președintele acestui cerc, a ținut prima sa conferință despre înființarea societății Dintru îndreptarea copiilor cu apucături rele*. D-sa, Intr’un limbaj plăcut și cu o logică strinsă, a expus în timp de mai bine de o oră geneza ideiei unei asemenea societăți, deci și a unei școli de îndreptare D. Maissner arată că pe cînd era inspector general al învățămîntului, primise da la diriginții de școli rurale și directorii de școli urbane rapoarte, prin care cereau darea afară a unor copii cu rele purtări. D-sa plecînd de la principiul, că învățământul primar este obligator, că statul silește și pedepsește părintele care nu-și dă copilul la școală, iar pe de altă parte, ce vor deveni acei copii, care sunt aruncați pe drumuri tocmai In momentul cind s’ar putea înotoca îndreptarea lor, nu le-a aprobat nici odată asemenea rapoarte. Dar d sa s’a gîndit, că trebue făcut ceva pentru acei copii, căci pe cit de mare e păcatul de a abandona pe acești nenorociți, dar e un păcat și mai mare, îndoit de mare de a lăsa pe acești copii ca să strice pe alții buni. —Iată, zice D-sa, necesitatea înfiin EVENIMENTUL DhqII membrii ai ckrculul conservator sunt rugați a se întrafli is fie «care Sîmbtă, la orele 8 jumătate seara, în localul clubului, strada JLstpușneanii Io. 44. INFORMAUNS Sîntem rugați de foarte mulți cetățeni ai acestui îngăduitor oraș,să întrebăm pe cei de la societatea Union, să ne răspundă cinstit, cînd o să avem apă ? Faptul că din săptămîna în săptămână, cei de la societate găsesc mereu motive de omenire, îndreptățesc fără nici-o vorbă, pe om și cine să spună că bătaia de joc e dusă prea departe. Să se preciseze odată care să fie definitivă a sosirei apei in oraș și să se lase șorticăriile la o parte. j Universitare D-nii studenți admiși la Cantina Universitară sunt nștiințați să se prezinte Luni 29 Noembrie ora 9 a. m la cancelaria Rectoratului pentru a-și primi subvenția pe luna Noembrie. D nii studenți vor veni în grupuri de cinci. — o — De la consiliul de Război Consiliul de război a condamnat la câte un an închisoare pe soldații Morțun Toader din reg 14 Roman, pe soldatul Croitorii I. din reg. 13 Ștefan cel Mare și pe soldatul Anescu Dumitru din reg. 15 Războeni, pentru dezertare și risipire de efecte militare Acuzară a fost susținută de către d. locot Gane, comisar regal. Primii doi soldați au fost apărați de către sublocot Banciu apărator numit din oficiu; soldatul Anescu Dumitru a fost apărat de către d. avocat căp. Alex. Stroia D-sa cere indulgența consiliului, și roagă în acelaș timp să-l achite. Acest soldat dezertase pentru a patra oară și fusese condamnat de consiliul de război, în diferite rânduri. Achitându-l d-sa zice că va fi mai folositor regimentului decât dacă va face in închisoare. Consiliul de război îl condamnă la minium pedepsei, un an închisoare —o— Consiliul comunal se va întruni în cursul aceste săptămâni spre a rezolvi mai multe chestiuni privitoare la administrație-Duminică se va continua la primărie cu împărțirea de ajutoare la elevii sărăci de la școalele primare. ¹ Eri a sosit în localitate comisarul Poroianu șef de divizie din poliția Capitalei dimpreună cu individul David Tribman la care se găsise olsete provenite de la 7 furturi din Capitală pe care le-a comis împreuna cu indivizii Naaturaehi Lefter, Const. Georgascu și Neanlai Ionescu toți trei dezertori din regimentul 11 Siret Galați, cari au fost arestați de poliția Capitalei. Din obiectele furate eu fost vândute 17 piei de astraelian evreului Aron Schamfe’d proprietarul magazinului de haine din orașul nostru, la care făcând USO ori o percheziție s’au găsit o parte din aceste piei, pentru acest motiv numitul co* mercient a fost cercetat. Cazul se cerchează. Sosiți în loialitate. D-nii Nicu Catargiu, Munteanu magistrat, Atanase Gheorghiu și Vernescu. Plecați. D-nii Mihailo, Dumitriu și Combați. Zilele acestea se vor întruni membrii famerii de meserii spre a rezolvi mai multe chestiuni privitoare la corporații. Serviciul sanitar al orașului a înaintat laboratorului de chimie la analiză mai multe probe de băuturi spirtoase da pe la diferiți comercianți din localitate. Un început de incendiu s’a declarat aseară pe la orele 10 la atelierul de croitorie a evreului Mol»șă Herșon din strada Aron-Vodă. Focul a luat naștere de la o lampă și a fost localizat de pompieri. D. Krupenschi prefectul județului s’a reîntors azi dimineață în localitate, pus ca să se facă cunoscut autorităților medicale civile și adresa militarilor tuberculoși reformați și trimiși la vetre. ____ I Cârnui Sfânta Eciuirlna — Joi 35 Noembrie 1910 — Doamna Catinea Boersiscu, d-na Ecaterina Feodosieff, d na Ecaterina Donici, d na Ecaterina Stretniescu, d-na Ecaterina Crivetz, d na Ecaterina Militeanuff (Focșani), d-na Ecaterina Velciu, d-na Ecaterina Starostescu, d na Ecaterina dr. Missir, d-na Ecaterina Tulbure, d-na Ecaterina Ulrich, d-na Ecaterina Possi, d na Ecaterina Racovitză, d-ra Tinea Dospinescu etc. Iată cum e constituit comitetul Careului militar: președintele Cercului, d. colonel Carnotescu, vica-președinte d. loc. colonel Călinescu, membrii, d-nii: maior Nădejde, căpitan Dobriceanu și căpitan Sturdza. Soldații convalescenți D. general Crâiniceanu, ministrul de război, pt ziua de astăzi, n'a uitat să dea obișnuitul comunicat, Iatăl: Ministerul de război a dat următorul comunicat cu privire la publicarea unui raport extras din buletinul administrației generale a serviciului sanitar din 20 Aprilie 1910 și comentat de două ziare din Capitală afirmând că soldații foști bolnavi da febra tifoidă sunt trimiși prea de timpuriu în concediu de convalescență la vetrele lor și prin aceasta contribue la întinderea epidemiei tifice. Ministerul de război face cunoscut că se poate constata din statisticele oficiale pe ultimii trei ani că pe când a treia parte din soldații tiflei tratați , localitățile unde nu sunt spitale militare au fost liberați din spital numai după o medie de 2102 zile de tratament de bolnavi tiflei civili la spitalele eforiei din București, în 1907 și 1908 după 20,2 zile. In spitalul militar media zilei de fiecare tiflu a fost în 1907 de 25,03 in 1908 de 2441 și au crescut in 1909 la 37,09 media care continuă a ea menține așa că' tifii ieșiți convalescenți din spitalele militare sunt cei cari pot mai puțin să contribue la lățirea febrei tifoide în populația civila și deci acuzația adusă serviciului sanitar militar nu e întemeiată. Ministerul a luat și in continuu măsuri pentru apărarea populației civile de boale infecte contagioase ivite în armată. Astfel încă din 1905 cu ordinul 3114 din 13 Octombrie s’au dat instrucțiuni speciale pentru soldații 11 btrați la vetre, care au suferit de dizenterie sau febră tifoidă cu ordinul No. 1249 din 5 Iunie 1906 s’a dus De la Cercul Militar Ordinea seratelor, balurilor și dupăamiezelor. După-amieze vor avea los la 27 Noembrie, 4 și 11 Decembrie, 8 și 29 Ianuarie,5 și 19 Februarie, data ora 4 până la 830 p. m. Seratele la 18 Decembrie, serata florilor la 12^Februaria, începutul la ora 9 30 p. m Balurile, în folosul bibliotecii Cercului, la 15 Ianuarie, in folosul muzinei regimentului XIII la 4 Martie, începutul la ora 10 seara. Vitrina colecturei Th. Schröder sucursala locală Str. Ștefan cel Mare No.5, atrage de cîteva zile deosebita atențiune a trecătorilor prin numeroasele loturi câștigătoare achitate clienților săi denumita casă norocoasă, numai în cursul loteriei a 8-a și expuse spre vederea tuturora. Intre aceste loturi cităm : No. 34304 cl. 5 achitat cu cîștig de lei 80000. *s 51 p. 4642 cl. 6 achitat cu cîștig de lei 10 hOOO No. 48441 cl. 6 achitat cu cîștig de lei 20.000. Cum tragerea cl. 1 loteri a 9-a se apropie, îndemnăm publicul ieșan să-și încerce norocul în Schröder care achită cîștigurile imediat fără nici un scăzămînt. 1|î de voz numi 1.1,50, 1|4 lei 3, î|2 lei 6, lei 12. Numere noroioase la jlob. Th. Schröder sucursala Iași, str. Ștefan cel Maté No. 8 Data 5 25 Noembrie, cetățenii ștergi sau orarși de pe listele electorale pot face contestație la curtea apelativă i contestațiile se declară la grefa tribunalului. Curtea judecă contestațiile fără a cita părțile, ca un singure trebue să le © cunoștință de termene. ................... CIO—----------- ILUZII PERDUTE 6) Un întâi amor De M. Kogălniceanu — Jassy 1841 — întâiul amor Și așa cele întâi ochiri da amor din partea mea mai rușinoase, din partea Nicetei mai îndrăznețe, le-am schimbat cinc repetam în glas mare, începutul cărții întâi. Calypsone pouvait sa consoler du départ d’Ulysss ; dans la douleur eile sa trouvait milheureuse d’etre immortelle— La grotte ne resonnait plus de ses chants etc. Aceste frumoase luni după 8 ani trecuți, le știu încă de rost, nu aderă pentru că am o bună memorie, dar pentru că Telemax, cartea pe care o iubesc mai mult, îmi aduce aminte de cele întăi mișcări de amor ce am simțit în tinerețea mea. Cînd eu ziceam Kalipso, mă uitam la dînsa ; cînd ea zicea Telemax, se uita la mine. Săracul bietulieneloru știa el că nemuritorul seu poem e să slujească odată de declarații de amor ; în puțin amorul nostru se suia în diapazon, și așa unindu-ne glasul ca într’o inimă cerească, cu o frăgezie nespusă, strigam în gura mare: Calypso ne pouvait se consoler du départ d’Ulysse etc. Damele m’or socoti f&t, lucru ce sunt cel mai puțn din lume, cînd le voi spune că măcar că Niceta îmi arata toată buna voință, cu tot nu îndrăsneam să-i fac o formalnica declarație a sentimentelor mele, preiud neaparat a amorului fiecărui colegiu. In sfirșit tocmai după ce am învățat pe de rost cele dintâi șase cărți, adică a patra parte din întîmplarile lui Telemax, m’am hotărît să l scriu și să-i zugrăvesc văpaia mea, cuvinte adoptate astăzi în loc de expresia a iubi. Dar pentru că ascultătorii mei și mai ales ascultătorii eiem lasă nu rănile in mirare despre un asemine pas, trebue să vă povestesc lucrurile de ceva mai departe. Puțin după sosirea mea, pensionul a început a se umple de elevi, veniți din toate părțile Moldovei, mulți mai vrîstnici da cu mine în tainele amorului, dar prin contrast eu eram cel mai învățat în limbele franceză, nemțească și elină, macar că din aceasta de pe urmă nu știu acum măcar două cuvinte: în geografie, gramatică, compoziție și în istorie nimeni nu mă întrecee. De aritmetică nu zic nimica ; eram cel de pe urmă, și nici pănă astăzi nu știu nici a aduna nici a înmulți. Aceasta mi-au stricat foarte mult, c ei tocmai adfția și multiplicația sunt foarte folositoare in țara noastră. Fericit acela care le știe a aduna și a înmulți, fericit acela carele, știe ce însemnează semnele + și = ; un an de slujbă pentru dînsul este ca 3 pentru alții. Eu la sfîrșitul anului totdeauna mă trezesc cum în pungă. Cum vă spuneam eu eram cel mai întăi din pansion în Învățături și sstăzi este știut obștește ca însemnează învățătura în pansioana, instituturi, gimnazii, colegiale, academii și cum ii vrea să le botezi; a ști mult pa de rost ca un papagal, a scris o față cu mai puțina greșeli da ortografie asta este învățătura. Cu toate aceste eu eram tare mîndru de cunoștințele mele ; măgulitoarele deosebiri ce’mi făcea profesorii, respectul ce’mi arata școlarii Îmi umflase trufia ; mă socoteam un om mare. Insă această iluzia o aveam numai in clasă ; cum eștsm la recrație, omul cel mare, adincul învățat, îndată se vedea foarte mic. Cei meri vorbea de femei, vînat, amor, căci, cărți, o limbă ce nu cunoșteam decit prin auz; cînd mă apropiam de dînșii și vroiam să mă amestec și eu in vorbă, îndată mă vedeam cinstit cu defăimătorul nume de gamin sau pister, numele cel mai înfruntător pentru un copil care vrea să se arate mare. Văzindu-mă dar aruncat din societatatea celor mari, eram silit să mă amintesc cu cei mici, și să mă joc de-a mingea, de-a baba oarba, de-a puiacasa cu care simțiam emoțiile amorului. Nu pot să vă spun ce sufeream, mie de trup și de vrîstă, și mare de inimă ; simțiam amorul și mă temeam să nu fiu tractat de copil dacă l’aș exprima. In sfirșit o împrejurare de căpitenie în viața unui școlar îmi veni în ajutor. La examenul splenal ea se făcu, cîștigaicel premiu de limba franceză. In sunetul muzicei, și dinaintea unei adunări numeroase, fuses proclamat laureat și coronat cu o cunună de frunze da stejir, făcută chiar de mimele Nicetei. Dulcinea msa fu față la acea ceremonie. Ziua aceea fu cea de pe urmă a copilăriei mele A doua zi vrui să fiu și mă trezit barbat. Jocurile, ideile copilărești se făcuse nevăzut. Noi după de Riselieu, vrui să arăt, surma parole d’honeur că eram barbat. Premiile primite la examen îmi dădură curajul să-mi arăt amorul persoanei iubite. Insuflat de mîndrie, socotindu-mă un oratoriu de căpetenie, m’am apucat și pe o coală întreagă am scris Nicetei o declarație de amor, în tarmanela cele mai înfocate. Toate comparațiile lumei, toate cuvintele tecnice de filosofie, de retorică, de geografie, de istorie, pănă și de astronomie figura într’acest vinograd epistolar. Biletul dulce—dacă o coală de hirtie se poate numi bilet—ce încheia cu o cerere tremurindă a unui rendez vous, o cerere cere mi-au costat trei zile de muncă și de sudoare. La vrîsta mea să cer eu un rendezvous ? Da cerul trebuia să se acopere cu nouri, soarele trebuia să se întunece, Casa să pice asupra mea ! Din toate acestea nu s’a întimplat nimica, cerul a rămas senin ca și mai înainte, soarele mi au aruncat obicinuitele sale raze, până cînd ia venit ceasul să asființească, pămîntul și-au urmat liniștita sa călătorie, și casa a rămas așa de temeinică ea și înainte. Atîta numai că un ficior a căruia îi cumpărasem credința cu doi galbeni, luă declarația mea, și o dete unei cămărășițe cu care era într’o relație cît se poate de strinsă. Credincioasa cămărășiță dusă îndată biletul la stăpina’ sa(Va urma) Andoniu