Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1911-01-14 / nr. 267

unsa celor la drept și să fie printr­ *­mare clasificate, paginate, cercetate­­ și unala chiar editate și scoasă la­­ lu mică.­­ Din parte-mi, pentru moment, mă voiu mărgini un studiul de față a le face o catalogare după conținutul lor, alegând și notițele împrăștiate pe dânsela, cari prezintă oarecare inte­res atât asupra posesorilor cât și a­­supra perioadei în care sunt scrise­­cercetând mai ales conținutul și pro­veniența lor și timpul in care au fost scrise, cu alte cuvinte paleografia lor, de­oare­ca nu toate au însemnări cronologice și prin urmare aceasta a trebuit să o deduc din modul cum sunt scrise, rezervându-m­i a reveni­­ n estenso în altă parte asupra ma­nuscriselor ce ne interesează din punc­tul de vedere istoric. Cel mai vech­iu manuscris din co­­lecțiunea din Iași este o Evanghelie pe pergamente:, scrisă cu litere mari și aurita și împodobită cu niște or­namente la Începutul fie­cărui capi­til. Acest manuscris este din secolul al X lea ; pa lati­a pagină albă sa află o rug­­iune a celui dintîiu Pa­triarh, ecumenic al Constantinopolei, după căderea orașului In mânita Tur­cilor, și anume Ghenadie Sociurie, de unde deducem ca zisul manuscris ne-i fost adus din Țarigrad, n’a­m putut constata însă, rând și de cină. E singurul manuscris, care posedă valoarea paleograficâ, fiind scris de vre-o 900 de ani și mai b­ne pentru acest manuscris Museul din Londra „British Museum”, care are cea mai mare colecție de manuscrise vechii ar fi dat 20,000 30 000 de lei și mai bine, cele­lalte manuscrise sunt de date mai posterioare (1400—1805) și unele chiar cu date de tot recente (1818 1838) Aceste din urmă sunt lipsite prin urmare de interes paleo­grafic. După conținutul lor aceste manuscrise se pot împărți după cum urmează : 58 vol. de conținut filoso­fia, și anume aproape toate comenta­rii și explicări la scrierile despre su­flet ale lui Aristoteles de cătră bine cunoscutul prelat și învățat1 din sec XVII-lea Coridalius ; 17 de conținut teologic,­ sau b sericesc; 3 vol. de li­teratur­ă clasică cu explicări In limba apia; 9 vol. de conținut juridic, pan­decis sau colecțiuni de legi; 3 cărți didactice mai ales gramatici ; 5 pisal­­tichii sau cântări bisericești cu teorii introductive asupra muziei bizantine, iar restul de conținut variat (miscel­lanea, varia). După cât ne perm­te studiul provizoriu făcut asupra aces­tor manuscrise a emite o părere, a­­ceste codici nu e lipsite de interes a­­tât pentru filolog cât și pentru filo­­sof, jurisconsult și teolog. Unele chiar nu sunt „fără valoare pentru istoria țarei”. Majoritatea lor sunt opere e­­ditate și cunoscute, dar unele sunt mai puțin sau aproape de­loc cunos­­cute și afară de aceasta, diferitele note ce conțin le dau o valoare și una mare. BilblioM a arăta punctele principale ale notei Constitution*! să­­ ne oprim un mo­ment asupra stării actuale a acestui principat minuscul înjghebat cu totul în coastele Franței, afară de partea meridională, ce e deschisă spre mare. Populațiunea care la 1861 abia era de 1200 de locuitori, la 1908 s’a ur­cat la ,19121 repartizându-se astfel: Italieni 81241, francezi 7.066, germani 536, elvețieni 391, englezi §85, bel­­gieni 219, austrieci 210, uiți străini 371. Totalul străinilor 17.639, locui­tori indigeni 1.482 Deci aceștia sunt ai 12-a din populațiune principa­tului. Din cei 1482 de cetățeni ai Mo­nacului 84T sunt naturalizați. Rămân­­ prin urmare numai 685 de cetățeni autoh­toni -Prințul Albert acordând Sufragiul universal acum cât­va timp la ale­gerile din urmă au fost 448 de ale­gerile din urmă au fost 418 de ale­gători votanți, dintre care 373 natu­ralizați. Erau deci numai 95 de alegători su­­tletani. Iată construcțiunea populațiunii po­litice a Mongeoului. * Sa vedem acum cum e reglemen­tată proprietatea teritorială si intere­sele economice comerciale ? Supra­fața principatului este aproape de 150 de hectare, d­ntre care pe o întin­dere de 50 d­e hectare sunt clădite 1300 de casa particulari?. Valoarea aproximativă a proprie­tății urbane e estimată la 171 mili­őime afară de domeniul princiar Valoarea aproximativă a proprie­tății urbane e estimată la 177 mili­oane »oră da domeniu­ princiar. Valoarea aproximativă a proprie­­taței rurale, afară de domeniul prin­ciar se ridică cam­ la 10 de milioane. Totalul proprietății fond­ere urba­ne și rurale aparținând particularilor (deci fără domeniile princiare) eva­luate la o suprafață de 90 de hec­tare (899 817 metrii pătrați) e eva­luat la 227 de milioane de franci. Din averea aceasta 620 de francezi proprietari au 430 000 de metrii pă­trați (115 milioane franci); 26S de italieni au 80.000 de metri pătrați (15 milioane) ; societăți străine 115 punt proprietare pe 219 817 metrii pătrați (67 milioane); și 800 de in­digeni au 170 000 de m. p. în va­loare de 80 de milioane. Pe baza acestor și aftor data eco­nomica și istorice raportul comisiu­­nii de trei jurisconsulți francezi : Lo­uis Renault Jules Roche, André Weiss conchide că Constituția cea nouă da acordat principatului Mona­co nu va putea diminua libertatea și suveranitatea“ prinților de Monaco, fără da a altera ipso facto, până la disps­rițiune, personalitatea însâși cu care guvernele străine au contractat, și fără a compromite prin urmare intr’un mod grav de tot, independen­ța și interesele principatului și ale locuitorilor lui. „Pe orice punct de vedere ne sm­­punem, spun cei trei jurisconsulți din Paris, „e de toată evidența că orga­­nizațiunea constituțională de introdus nu va putea copia Constituțiunile celorlalte țari europene, ci n’are de­cât să se adoptese­condițiunior spe­ciale in care se găsește principatul“. Singurul teren pe care e posibil de a găsi forme noui, ca să mulțumeas­că toate interesele leg­tim­e aflătoare in prezență, fără a jicni nici una, nici la principat nici în vecinătatea lui, și respectând tratatele existente este respectarea da o parte a drepturilor și libertăților ce trebua să aparțină azi tuturor cetățenilor unui stat civi­lizat , iar da sită parte respectarea intereselor locale. Pe baza acestui raport a promul­gat prințul domnitor Albert o Consti­­tuțiune, în care -și dă titlul: „Noi, Albert I, din grația lui Dumnezeu, prinț suveran de Monaco, și în care sa tratasză, in mod părintesc, despre drepturile publice, în fața cărora toți sunt egali, după cum se zice, și prin care se suprimă orice pr­ivilegii. Noua Constituțiune are data de 5 Ianuarie 1911 și e datata din Paris, lași de această calamnitate. Casa Noack fără a pune nici o condițiune fără a căuta nici un avantaj, a pus la dispoziția Primăriei munca și ca­pitalul său. Lupta s’a dus cu puteri inegale, da o parte era d. Fântânaru cu casa Noack, ear de cea­l­alig, erau ghe­șeftarii partidului hbarai, afuriseni aie hrininilor, prefectura și ministerul de interne. Totuși lupta a fost înco­ronată de succes, dreptatea cauzei și abnegația luptătorilor a învins alian­ța gheșeftarilor. Onoara d-lui Fân­­tânaru ! Casapii s’au supus și au trebuit să primească condițiunile impuse de d. Fântânaru, iar casa Noack s’a rsirau cu o pagubă de 2200 lei, având în schimb mulțumirile d­lui Fântânaru care reprezenta interesul obștesc și ura ne­împăcată a gheșeftarilor li­berali. Sunt aproape 2 ani de atunci, și gheșeftarii nu-l uira pe Noack, nu uită afacerea­ ce le a stricat o. Aseară gazeta gheșeftarilor anunța­­ „Afa­cerea ce sa pregătește la primăria „pentru a realiza mari avantagii sa* „limitatului Noack, a fost încredin­țate cunoscutului om de afaceri, a­­„vocatului Al. Stoica*. Mărturisesc cu mândrie că sunt avocat care sm afaceri și iară­­și cu mândrie declar că la Mai 909 eram a vocalul casei Noack și că eu am fost a"cela care l-­m încurc­a­t pe No­ade să servească orașul Iași și cu deplină satisfacție snfLteas­­că primesc insultele gelefterilor, por­nita din durerea ce le sm cauzat contribuind la stricarea ghișeftului lor. Mai departe se enunță cetățenilor că : „»bau intrați la Primărie și se „poate anunța o afacere mănoasă cu ,casa N tack, vom vorbi la timp.“ Rog pn d. da la „Mișcarea“ să se ducă la Primărie unde i se vor pune la dispoziție registrele și dosarele Primăriei spre a cerceta afacerea mănoasă pe care o anunță și il rog să nu piardă timp, căci în curând, il anunț eu că voi da pe față ghe­­șistul cu carnea și promit că în a­­devar să arăt primăriei orașului Iași mijlocia­ de a extim­ prețul carnei­ de vacă cu 10 bani l­a k­ilogramul. Va fi un adevăr o „sfacere mă­noasă” dar mănoasă pentru cetățeni. Io ce privește mizerabila calomnie adresată casei Noack, anunțând-o ca talită, jfarchetul și jurații le va răs­punde cu suficiență. Al. P. S. Vom zice, cum­ avem dreptul: Prie­tenii dușmanilor noștri sunt dușma­nii noștri. Ori­unde liberalii vor merge Împreună cu takiștii, vom întrebuința ori­ce m­ijlocce avem la îndemână pen­tru a Înfiera această turpitudine. Vom zice însă: Dușmanii dușma­nilor noștri, dar vom ține o seamă de această dușmănie și de motivele de onestitate din care pleacă edese­ori. Noi n’avem prieteni de­cât munca și conștiința acestui prper. Vom a­­pela la cei conștienți cari­­e muncesc. Nu va fi vina noastră dacă vor fi puțini. II Iorga. I MONACO Noua lui constituție politică Principatul Monaco are o întindere de 2160 de hectare și vre-o 20 000 de locuitori. Orașul in jurul căruia s’a desvoltat e străvechi«­­ începutu­rile lui se urcă până la Fenicieni, care zidiră acolo un templu în onoa­rea lui Malkai­th pe care Romanii il numiră Monaecus, d’unde deriva nu­mele de Monaco : Arx Her­culius Mo­­­nacoi. In secolul X orașul fu recucerit de la Arabi de către familia Grunaldi. Mai târziu Monaco se îmbogăți cu localitâțile Roqu­ebrune și Menton In revoluți­unea de la 1884 Monaco pier­du Montonul și Roquebrune, ce se constituiră in Republice independente, iar la 1860 MentonuL­iu cumpărat de Franța. Monaco a rămas independent, dar limitat numai la orașul însuși. A fost guvernat lânăscum personal de principele Albert, asistat da un con­siliu Prințul se înlocuia în timp de 1­ Acest prețios manuscris împre­ună cu vwșn 15 alte din colecțiunea »Bibliotecei Centrala» a fot expus la serbarea școlară din Iași, tinută la 1885 cu ocasia implinirei a 50 de ani de la înființarea învățământului su­perior in Moldova și prin urmare tit­lurile acestor 16 manuscrise sunt cu­prinse in cartea d lor A. D. Xenopol și O. Erbiceanu „Serbarea școlară de la Iași. Acte și documente, București 1885”. 2) Acest prețios manuscris pe pergament, pentru care „B­blioteca Centrală“ din Iași ar putea ea fie mân­dră, nu se mai găsește în dulapul cu sticla unde era expus, dar nici în rafturi B­bl­otecar împreună cu cele­lalte manuscrise grecești. Ce să fiu devenit oare ? N­ vom căuta di­n nou și vom reveni in caz că nu Se va găsi­ absență, cu un guvernator. Înainte de i faceri mănoase In prima­vara anului 1909, prin luna Mai, nu mai era un **crez pentru nimani, fie­ care știa că plătim car­nea ma­i scump de­cât trebue, grație cartelului casapilor, sprij­int de oa­meni ai zilei, despre care se spunea și ce anume sumi de bani încasau lunar. Aceasta alianță văzându-se netul­burată de nimeni, a încercat să mai urce încă prețul camei; îndrăzneala de astă dată trecea orice margini. Insu­și Dl P. Fântâ­­naru, primarul de pe atunci al Ia­șului, s’a revoltat contra acelor par­tizani politici ai sai, ce urzeau aceas­tă tâlhărie. D. Fântânaru a apelat la casa E. Noah și i-a cerut să scape orașul I evenimentul ----~~«sä­ bligs­.SIfiS. JSÄÄOääB»“*“----­ GUVERNUL CARP 7). N Iorga publică, sub titlul de mai sus, în Neamul Românesc, un articol, din care, din lipsă de spaț­ii, dăm aci părțile isnițiale : Avem un cabinet Carp, precum se putea aștepta ori­cine, «fără de taahi­­știi prea îngrozitori în succese elec­torale bine plutite, cu supremi» jertfă de care poate fi capabil un partid care n’a avut nici od»la alt stop de cât tema în Visteria. In față e opoziția spumegătoare a taci­știlor și onora­bila opoziției li­ber»să, care s’a grăbit să întindă mână ca unui aliat ei presentabil aceluia la care ochiul expert »1 d-lui Sturdza deoseb­­­i­­nd-o« o codița de Satină» In curând alegar,le vor începe Țara electorala—așa de restrânsă și de o­­bișnuita a fi speriată și conruptă— va avea în față, ca partide „de guver­nământ* constituite, pe d. Carp cu ai Băi sau pe „ai săi* cu d. Carp— aici e chestiunea ! iar, de alta, pe liberalii uniți, spre rușinea lor cu ta­­kiștii­. Vor putea face liberalii, cari ei In­șii eu în partid o majoritate de ta­­kiștii. Vor pulea face liberalii, cari ei In­șii au în partid o măritate de takiști, din aliații lor oameni cum se cade V N’au nici puterea și nu pot să aibă nici ambiția Alegiăorul, văzând ina­­intea ca pe d Badărău la brațul d-lui Stere, va descoperi ușor legatura din­tre un partid de opoziție și cel­iah, și va lucra în consecință. O spunem lămurit: primejdia cea mare pentru viața noastră politică e acest partid tikist, care af­lează ce ascund încă partidele celelalte, opor­tunismul avantagiilor personale, sub cele mai științifice, democratice și chiar naționaliste decoruri (care nu costă doar nimic!). E o mare pri­mejdie morala prin calitatea și ideile membrilor săi și o mare primejdie na­ționala prin fățișele sale Lgături cu străinii, prin planuri ca ale d-lui Take Ionescu care-și găsesc apoi expresia brutală în teoriile câte urui Motru. Sînt național de dem­o­rație rurală, cu tendința culturale, având drept i­­deal ultim unitatea românească, e con­cepția noastră. Ambiții și pofte satis­făcute. Intr’un Stat care să fie sum­a acestor ambiții de orășeni stricați și de parveniți, fără valoare morală și fir» spirt cultural, iar la capăt mi­­r»juri da pustiu pentru ceilalți, iată „concepția“ tachustă Poate fi oare un antagonism mai firesc ? --------’.sm-*,--------------------------------------------------------------------------------­ Pergamentul își va recăpăta locul de cinste? Enorma cantitate de hârtii, care se consuma zilnic în fiecare moment pa globul pământesc, și care crește ne­­întrerupt a făcut pe mulți să se gân­dească cu groază in ziua când nu vor lipsi pădurile dătătoare de pastă de hârtia. Ce se va intâmpla în ziua see a ? Nimeni n’ar putea prevedea,­— dar e destul să ne închipuim că o zi o­menirea ru’ar avea hârtia pentru ca să ne dăm seama de importanța a­­cestui element In viata modernă U­­nii statistician­ cari n’au altceva mai bun da făcut »’au apucat chiar să întocmească statistici și au ajuns la concluzia că peste nu știu câta secole pădurile vor dispare înghițite de gura năprasnică a tiparului sub forma de hârtie și atunci omenirea va rămâne într’o besnă îngrozitoare. Desigur că dacă reclamările de păduri nu vor putea echivala distru­gerea lor pentru necesitățile tiparului omenirea va găsi un alt mijloc pen­tru fabricarea hârtiei sau vre­un alt preparat pare să o inlo­cuiasca. * Dar astă« vrem să ne ocupăm de altceva. Ingrijați de această grozavă even­tualitate englezilor— câtorva excen­trici ginisti poate i le-a trâmit prin cep să reînceapă în­ Delta Nilului cul­tivarea papirusului Zis și făcut în împrejurimile orașului Alexan­dria din Egipt s’au făcut mari plan­­tațiuni pe care se cultivă cu deose­bită îngrijire anticul Cyperus papy­rus. In foarte scurt timp planta ajun­­ge la o înălțime de 4 sau 5 metri. E inter­sant să dăm câteva amă­nunte asupra întrebuințării papirusu­lui in antichitate. In afară de valurile destinate pen­tru scris, din fibrele papirusului stră­moșii noștri sau mai bine zis ai e­­gi­ptenilor­­­abricau filoghis, pânza de corăbii, sandali, haine și chiar vele foarte ușoare pentru a naviga pe Nil. Din florile negricioase și vaporoase aceiași egipteni alcătuiau ghirlande pentru templele zeilor Dar din papyrua nu scoteau nu­­mi foi de acelea mari, de 50 metri chiar, pentru scris,­­ci uneori le trans­formau în foi patrate legate împreu­nă, precum sunt volumele moderne. Foile acestea se fabricau In modul următor: se punea deasupra unui prim strat de foi un al doilea cu fi­brele așezata în unghiu drept fața de cel dintâi ; în urma cele două stra­­turi erau puternic presate pănă­ când se cimentau puternic între două su­prafața plane grație umezalei gumoa­­se da care sunt impregnate foile. * Să ajungem a repune in evista per­gamentele ?— cine știe tainele viito­rului ! INFORMAfIM­! Partidul conservator din Botoșani va susține pentru alegerile­e-morale, următoarele candidaturi: Camera co­­legiul 1: D­nii Ion Ghi. Goslav, ma­re proprietar, fost magistrat, fost de­putat, fost secretar general în minis­terul de justiție, mare proprietar. Colegiul II. A. Arthur Rosetti, mar­­proprietar, Vasile Paladi, mare pro­­prietar, Dinu Mănâstireanu, fost re­vizor școlar, invocat Colegiul III: Eugen Melik, prof. universitar, mare proprietar. Senat: Colgiul I: Al. Callimachi, mare proprietar, fost deputat, Em. Manea, mare proprietar, Colegiul N­. Gr Goiîav fost deputat, fost senator, mare proprietar și Victor M clescu, mare proprietar, avocat și Bâncei. La clinica Veterinară din strada Păcurari 122—124, D. veterinar Lu­­p­șeu, poseda un preparat propriu al d-oale pentru distrugerea bătătu­rilor da la copitele cailor, iar pentru copitele cu talpa plină o pastă spe­cială, pentru a da forma normală copitelor. Ministerul de Industrie și comnerț în dorința de a veni cu un proest da 1­ga pentru asigurarea meseriașilor și lucrătorilor industriali pentru ca­zuri de boale, accidenta, invaliditate și băt­ânețe, a trimis o birc u]ură fa­bricanților din țară prin care-i ro­gă să pună la dispoziția inspectorilor meseriilor statele privitoare la nu­mărul, vârsta și naționalitatea mese­riașilor spre a se alcătui o statistică. In acelaș timp ministerul a trim­i­s asemenea circulară președinților corporațiilor , care le cere date pri­vitoare la meseriașii patroni și lucră­torii de specialități Aceste date tra­­buise înaintate cel mai târziu pâbiic la 15 F­bruarie curent Camerilor da meserii respective care le va trimite imediat la direcția meseriilor din mi­nisterul de industria și domenii. O delegație da bărbieri s’a prezin­­tat­eri dimineață d-lui ministru D. Nenițescu și au cerut modificarea le­gei repausului duminical, în 89 pri­vește bărbierii de. V. Al. Marghiloman, ministrul de interne, lucrează la o mare reformre administrativa a Dobrogei. In acest scop d-aa a lucrat tri au prefecții de Tulcea și Constanța. D Maior Bodor Sava Goiu, medi­cul ș­i al spitalului de ochi „Frumoa­sa”, reintorcîndu- se de la Paris unde a făcut studii speciale de oculistica, ți a reluat ocupațiile. Stid­are. Uimitorii învățători din județul nostru, cari sau distins In predarea cursurilor de adulți, au fost premiați: Si­h*iarescu M. Prisacani, Saeks- Isorescu C. Prisiieani, Govăsneanu, C. Poeni, Brudariu C. Podu-Iloaei, La­­vastian O. Roșcani, Andriascu I. T­ranisi, Laurescu C. Țigănuși, O. 1­hi«n, I. Suulfini, basu C. Sculeni, Vro­nsicu D. Buciumi, cite 75 lei. Leoneacu Gh. Pod.­Loaei, Pîdura Gh. Bidiați, Ib Snssou Gh. Ciursa, Sandu Th. Mogossșli, Apo*‘oleton P., Guirea, Răcorită Gr., Fiatînela cite 55 lei.* * * D-na Eufroaina Dimathi institu­toare la șc. Al Lumbrior a obținut un concediu pe timp de 23 zile. * ❖ H< Următoarele posturi de învățători sunt vacante în județul Suceava c Postul I șe Oila din satul Huși- Poculești, postul II șe. Panaci-Satul Dorn­a, postul I la Valea Sacă. Candidata trebue sa aibă patru clase gimnaziale. —. Administrația comunală a cerut Camerei de comerț restituirea a ju­mătate din eh­itufelile făcute de co­mună cu întreținerea școalei elemen­tare de comerț gradul I. Camera de umerii d­e localitate a recomandat ministerului pe d. Gh. Vasiliu ca membru provizoriu în co­mitetul corporației Constructorilor, in locul d­lui Ștefan Ștefanovici du­­m.sionat. Consiliul de administrație a băn­­cei meseriașilor în ședința pe esre a ținută o bscară a aprob­a doua in­­prumuturi în valoare de 2200 Iei so­licitați de meseriașii Gugoriu și M. gaanău din orașul nostru. Un început de incendiu a izbucnit aseară pa la orele 9 juni. într’o o­­die locuită de cismarul Vasile G­eor­­ghiu din strada Socola. Focul a luat naștere de la o lampă cu petrol, și a fost localizat de ve­cini. Membrii băncii meseriașilor „Pro­vidența” din orașul nostru au fost convocați in adunare generală pen­tru ziua de 30 c. spre a se pronunța asupra procentului ce urmează »ä la acestei bănci da la împrumuturile ce la va contracta pe viitor și intr’u cât procentul fixat de 8 la sută fond prea mic bănca nu poata progresa. Ministerul Industriei și comerțului a cerut telegrafic Camerei de mese­rii recomandarea unui nou comitet provizoriu la corporația Metalurgică în locul a­tualului comitet revocat. Poliția a reușit aseară să aresteze pe individul Mihai T­odorescu asupra căruia să lansase un mandat de ur­­mârire. D- N. Gh Ioneacu secretarul cor­porației din Tg. Frumos a fost pe­depsit da minister cu avertisimantul pentru scandalul pe care l-a provo­cat cu autoritățile din acea loca­litate. Sosiți în localitate. D-nii Albert Ghica, C. Arion, dr. Stener, O. Pauoescu Plecați D nii Râșcanu, Tâutu și inginer Hurmuzescu.

Next