Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1911-01-14 / nr. 267
unsa celor la drept și să fie printr *mare clasificate, paginate, cercetate și unala chiar editate și scoasă la lu mică. Din parte-mi, pentru moment, mă voiu mărgini un studiul de față a le face o catalogare după conținutul lor, alegând și notițele împrăștiate pe dânsela, cari prezintă oarecare interes atât asupra posesorilor cât și asupra perioadei în care sunt scrisecercetând mai ales conținutul și proveniența lor și timpul in care au fost scrise, cu alte cuvinte paleografia lor, deoareca nu toate au însemnări cronologice și prin urmare aceasta a trebuit să o deduc din modul cum sunt scrise, rezervându-mi a reveni n estenso în altă parte asupra manuscriselor ce ne interesează din punctul de vedere istoric. Cel mai vechiu manuscris din colecțiunea din Iași este o Evanghelie pe pergamente:, scrisă cu litere mari și aurita și împodobită cu niște ornamente la Începutul fiecărui capitil. Acest manuscris este din secolul al X lea ; pa latia pagină albă sa află o rugiune a celui dintîiu Patriarh, ecumenic al Constantinopolei, după căderea orașului In mânita Turcilor, și anume Ghenadie Sociurie, de unde deducem ca zisul manuscris ne-i fost adus din Țarigrad, n’am putut constata însă, rând și de cină. E singurul manuscris, care posedă valoarea paleograficâ, fiind scris de vre-o 900 de ani și mai bne pentru acest manuscris Museul din Londra „British Museum”, care are cea mai mare colecție de manuscrise vechii ar fi dat 20,000 30 000 de lei și mai bine, celelalte manuscrise sunt de date mai posterioare (1400—1805) și unele chiar cu date de tot recente (1818 1838) Aceste din urmă sunt lipsite prin urmare de interes paleografic. După conținutul lor aceste manuscrise se pot împărți după cum urmează : 58 vol. de conținut filosofia, și anume aproape toate comentarii și explicări la scrierile despre suflet ale lui Aristoteles de cătră bine cunoscutul prelat și învățat1 din sec XVII-lea Coridalius ; 17 de conținut teologic, sau b sericesc; 3 vol. de literatură clasică cu explicări In limba apia; 9 vol. de conținut juridic, pandecis sau colecțiuni de legi; 3 cărți didactice mai ales gramatici ; 5 pisaltichii sau cântări bisericești cu teorii introductive asupra muziei bizantine, iar restul de conținut variat (miscellanea, varia). După cât ne permte studiul provizoriu făcut asupra acestor manuscrise a emite o părere, aceste codici nu e lipsite de interes atât pentru filolog cât și pentru filosof, jurisconsult și teolog. Unele chiar nu sunt „fără valoare pentru istoria țarei”. Majoritatea lor sunt opere editate și cunoscute, dar unele sunt mai puțin sau aproape deloc cunoscute și afară de aceasta, diferitele note ce conțin le dau o valoare și una mare. BilblioM a arăta punctele principale ale notei Constitution*! să ne oprim un moment asupra stării actuale a acestui principat minuscul înjghebat cu totul în coastele Franței, afară de partea meridională, ce e deschisă spre mare. Populațiunea care la 1861 abia era de 1200 de locuitori, la 1908 s’a urcat la ,19121 repartizându-se astfel: Italieni 81241, francezi 7.066, germani 536, elvețieni 391, englezi §85, belgieni 219, austrieci 210, uiți străini 371. Totalul străinilor 17.639, locuitori indigeni 1.482 Deci aceștia sunt ai 12-a din populațiune principatului. Din cei 1482 de cetățeni ai Monacului 84T sunt naturalizați. Rămân prin urmare numai 685 de cetățeni autohtoni -Prințul Albert acordând Sufragiul universal acum câtva timp la alegerile din urmă au fost 448 de alegerile din urmă au fost 418 de alegători votanți, dintre care 373 naturalizați. Erau deci numai 95 de alegători sutletani. Iată construcțiunea populațiunii politice a Mongeoului. * Sa vedem acum cum e reglementată proprietatea teritorială si interesele economice comerciale ? Suprafața principatului este aproape de 150 de hectare, dntre care pe o întindere de 50 de hectare sunt clădite 1300 de casa particulari?. Valoarea aproximativă a proprietății urbane e estimată la 171 miliőime afară de domeniul princiar Valoarea aproximativă a proprietății urbane e estimată la 177 milioane »oră da domeniu princiar. Valoarea aproximativă a proprietaței rurale, afară de domeniul princiar se ridică cam la 10 de milioane. Totalul proprietății fondere urbane și rurale aparținând particularilor (deci fără domeniile princiare) evaluate la o suprafață de 90 de hectare (899 817 metrii pătrați) e evaluat la 227 de milioane de franci. Din averea aceasta 620 de francezi proprietari au 430 000 de metrii pătrați (115 milioane franci); 26S de italieni au 80.000 de metri pătrați (15 milioane) ; societăți străine 115 punt proprietare pe 219 817 metrii pătrați (67 milioane); și 800 de indigeni au 170 000 de m. p. în valoare de 80 de milioane. Pe baza acestor și aftor data economica și istorice raportul comisiunii de trei jurisconsulți francezi : Louis Renault Jules Roche, André Weiss conchide că Constituția cea nouă da acordat principatului Monaco nu va putea diminua libertatea și suveranitatea“ prinților de Monaco, fără da a altera ipso facto, până la dispsrițiune, personalitatea însâși cu care guvernele străine au contractat, și fără a compromite prin urmare intr’un mod grav de tot, independența și interesele principatului și ale locuitorilor lui. „Pe orice punct de vedere ne smpunem, spun cei trei jurisconsulți din Paris, „e de toată evidența că organizațiunea constituțională de introdus nu va putea copia Constituțiunile celorlalte țari europene, ci n’are decât să se adoptesecondițiunior speciale in care se găsește principatul“. Singurul teren pe care e posibil de a găsi forme noui, ca să mulțumească toate interesele legtime aflătoare in prezență, fără a jicni nici una, nici la principat nici în vecinătatea lui, și respectând tratatele existente este respectarea da o parte a drepturilor și libertăților ce trebua să aparțină azi tuturor cetățenilor unui stat civilizat , iar da sită parte respectarea intereselor locale. Pe baza acestui raport a promulgat prințul domnitor Albert o Constituțiune, în care -și dă titlul: „Noi, Albert I, din grația lui Dumnezeu, prinț suveran de Monaco, și în care sa tratasză, in mod părintesc, despre drepturile publice, în fața cărora toți sunt egali, după cum se zice, și prin care se suprimă orice privilegii. Noua Constituțiune are data de 5 Ianuarie 1911 și e datata din Paris, lași de această calamnitate. Casa Noack fără a pune nici o condițiune fără a căuta nici un avantaj, a pus la dispoziția Primăriei munca și capitalul său. Lupta s’a dus cu puteri inegale, da o parte era d. Fântânaru cu casa Noack, ear de cealalig, erau gheșeftarii partidului hbarai, afuriseni aie hrininilor, prefectura și ministerul de interne. Totuși lupta a fost încoronată de succes, dreptatea cauzei și abnegația luptătorilor a învins alianța gheșeftarilor. Onoara d-lui Fântânaru ! Casapii s’au supus și au trebuit să primească condițiunile impuse de d. Fântânaru, iar casa Noack s’a rsirau cu o pagubă de 2200 lei, având în schimb mulțumirile dlui Fântânaru care reprezenta interesul obștesc și ura neîmpăcată a gheșeftarilor liberali. Sunt aproape 2 ani de atunci, și gheșeftarii nu-l uira pe Noack, nu uită afacerea ce le a stricat o. Aseară gazeta gheșeftarilor anunța „Afacerea ce sa pregătește la primăria „pentru a realiza mari avantagii sa* „limitatului Noack, a fost încredințate cunoscutului om de afaceri, a„vocatului Al. Stoica*. Mărturisesc cu mândrie că sunt avocat care sm afaceri și iarăși cu mândrie declar că la Mai 909 eram a vocalul casei Noack și că eu am fost a"cela care l-m încurcat pe Noade să servească orașul Iași și cu deplină satisfacție snfLtească primesc insultele gelefterilor, pornita din durerea ce le sm cauzat contribuind la stricarea ghișeftului lor. Mai departe se enunță cetățenilor că : „»bau intrați la Primărie și se „poate anunța o afacere mănoasă cu ,casa N tack, vom vorbi la timp.“ Rog pn d. da la „Mișcarea“ să se ducă la Primărie unde i se vor pune la dispoziție registrele și dosarele Primăriei spre a cerceta afacerea mănoasă pe care o anunță și il rog să nu piardă timp, căci în curând, il anunț eu că voi da pe față gheșistul cu carnea și promit că în adevar să arăt primăriei orașului Iași mijlocia de a extim prețul carnei de vacă cu 10 bani la kilogramul. Va fi un adevăr o „sfacere mănoasă” dar mănoasă pentru cetățeni. Io ce privește mizerabila calomnie adresată casei Noack, anunțând-o ca talită, jfarchetul și jurații le va răspunde cu suficiență. Al. P. S. Vom zice, cum avem dreptul: Prietenii dușmanilor noștri sunt dușmanii noștri. Oriunde liberalii vor merge Împreună cu takiștii, vom întrebuința orice mijlocce avem la îndemână pentru a Înfiera această turpitudine. Vom zice însă: Dușmanii dușmanilor noștri, dar vom ține o seamă de această dușmănie și de motivele de onestitate din care pleacă edeseori. Noi n’avem prieteni decât munca și conștiința acestui prper. Vom apela la cei conștienți carie muncesc. Nu va fi vina noastră dacă vor fi puțini. II Iorga. I MONACO Noua lui constituție politică Principatul Monaco are o întindere de 2160 de hectare și vre-o 20 000 de locuitori. Orașul in jurul căruia s’a desvoltat e străvechi« începuturile lui se urcă până la Fenicieni, care zidiră acolo un templu în onoarea lui Malkaith pe care Romanii il numiră Monaecus, d’unde deriva numele de Monaco : Arx Herculius Monacoi. In secolul X orașul fu recucerit de la Arabi de către familia Grunaldi. Mai târziu Monaco se îmbogăți cu localitâțile Roquebrune și Menton In revoluțiunea de la 1884 Monaco pierdu Montonul și Roquebrune, ce se constituiră in Republice independente, iar la 1860 MentonuLiu cumpărat de Franța. Monaco a rămas independent, dar limitat numai la orașul însuși. A fost guvernat lânăscum personal de principele Albert, asistat da un consiliu Prințul se înlocuia în timp de 1 Acest prețios manuscris împreună cu vwșn 15 alte din colecțiunea »Bibliotecei Centrala» a fot expus la serbarea școlară din Iași, tinută la 1885 cu ocasia implinirei a 50 de ani de la înființarea învățământului superior in Moldova și prin urmare titlurile acestor 16 manuscrise sunt cuprinse in cartea d lor A. D. Xenopol și O. Erbiceanu „Serbarea școlară de la Iași. Acte și documente, București 1885”. 2) Acest prețios manuscris pe pergament, pentru care „Bblioteca Centrală“ din Iași ar putea ea fie mândră, nu se mai găsește în dulapul cu sticla unde era expus, dar nici în rafturi Bblotecar împreună cu celelalte manuscrise grecești. Ce să fiu devenit oare ? N vom căuta din nou și vom reveni in caz că nu Se va găsi absență, cu un guvernator. Înainte de i faceri mănoase In primavara anului 1909, prin luna Mai, nu mai era un **crez pentru nimani, fie care știa că plătim carnea mai scump decât trebue, grație cartelului casapilor, sprijint de oameni ai zilei, despre care se spunea și ce anume sumi de bani încasau lunar. Aceasta alianță văzându-se netulburată de nimeni, a încercat să mai urce încă prețul camei; îndrăzneala de astă dată trecea orice margini. Insuși Dl P. Fântânaru, primarul de pe atunci al Iașului, s’a revoltat contra acelor partizani politici ai sai, ce urzeau această tâlhărie. D. Fântânaru a apelat la casa E. Noah și i-a cerut să scape orașul I evenimentul ----~~«sä bligs.SIfiS. JSÄÄOääB»“*“---- GUVERNUL CARP 7). N Iorga publică, sub titlul de mai sus, în Neamul Românesc, un articol, din care, din lipsă de spații, dăm aci părțile isnițiale : Avem un cabinet Carp, precum se putea aștepta oricine, «fără de taahiștii prea îngrozitori în succese electorale bine plutite, cu supremi» jertfă de care poate fi capabil un partid care n’a avut nici od»la alt stop de cât tema în Visteria. In față e opoziția spumegătoare a taciștilor și onorabila opoziției liber»să, care s’a grăbit să întindă mână ca unui aliat ei presentabil aceluia la care ochiul expert »1 d-lui Sturdza deosebind-o« o codița de Satină» In curând alegar,le vor începe Țara electorala—așa de restrânsă și de obișnuita a fi speriată și conruptă— va avea în față, ca partide „de guvernământ* constituite, pe d. Carp cu ai Băi sau pe „ai săi* cu d. Carp— aici e chestiunea ! iar, de alta, pe liberalii uniți, spre rușinea lor cu takiștii. Vor putea face liberalii, cari ei Inșii eu în partid o majoritate de takiștii. Vor pulea face liberalii, cari ei Inșii au în partid o măritate de takiști, din aliații lor oameni cum se cade V N’au nici puterea și nu pot să aibă nici ambiția Alegiăorul, văzând inaintea ca pe d Badărău la brațul d-lui Stere, va descoperi ușor legatura dintre un partid de opoziție și celiah, și va lucra în consecință. O spunem lămurit: primejdia cea mare pentru viața noastră politică e acest partid tikist, care aflează ce ascund încă partidele celelalte, oportunismul avantagiilor personale, sub cele mai științifice, democratice și chiar naționaliste decoruri (care nu costă doar nimic!). E o mare primejdie morala prin calitatea și ideile membrilor săi și o mare primejdie naționala prin fățișele sale Lgături cu străinii, prin planuri ca ale d-lui Take Ionescu care-și găsesc apoi expresia brutală în teoriile câte urui Motru. Sînt național de demorație rurală, cu tendința culturale, având drept ideal ultim unitatea românească, e concepția noastră. Ambiții și pofte satisfăcute. Intr’un Stat care să fie suma acestor ambiții de orășeni stricați și de parveniți, fără valoare morală și fir» spirt cultural, iar la capăt mir»juri da pustiu pentru ceilalți, iată „concepția“ tachustă Poate fi oare un antagonism mai firesc ? --------’.sm-*,-------------------------------------------------------------------------------- Pergamentul își va recăpăta locul de cinste? Enorma cantitate de hârtii, care se consuma zilnic în fiecare moment pa globul pământesc, și care crește neîntrerupt a făcut pe mulți să se gândească cu groază in ziua când nu vor lipsi pădurile dătătoare de pastă de hârtia. Ce se va intâmpla în ziua see a ? Nimeni n’ar putea prevedea,— dar e destul să ne închipuim că o zi omenirea ru’ar avea hârtia pentru ca să ne dăm seama de importanța acestui element In viata modernă Unii statistician cari n’au altceva mai bun da făcut »’au apucat chiar să întocmească statistici și au ajuns la concluzia că peste nu știu câta secole pădurile vor dispare înghițite de gura năprasnică a tiparului sub forma de hârtie și atunci omenirea va rămâne într’o besnă îngrozitoare. Desigur că dacă reclamările de păduri nu vor putea echivala distrugerea lor pentru necesitățile tiparului omenirea va găsi un alt mijloc pentru fabricarea hârtiei sau vreun alt preparat pare să o inlocuiasca. * Dar astă« vrem să ne ocupăm de altceva. Ingrijați de această grozavă eventualitate englezilor— câtorva excentrici ginisti poate i le-a trâmit prin cep să reînceapă în Delta Nilului cultivarea papirusului Zis și făcut în împrejurimile orașului Alexandria din Egipt s’au făcut mari plantațiuni pe care se cultivă cu deosebită îngrijire anticul Cyperus papyrus. In foarte scurt timp planta ajunge la o înălțime de 4 sau 5 metri. E intersant să dăm câteva amănunte asupra întrebuințării papirusului in antichitate. In afară de valurile destinate pentru scris, din fibrele papirusului strămoșii noștri sau mai bine zis ai egiptenilorabricau filoghis, pânza de corăbii, sandali, haine și chiar vele foarte ușoare pentru a naviga pe Nil. Din florile negricioase și vaporoase aceiași egipteni alcătuiau ghirlande pentru templele zeilor Dar din papyrua nu scoteau numi foi de acelea mari, de 50 metri chiar, pentru scris,ci uneori le transformau în foi patrate legate împreună, precum sunt volumele moderne. Foile acestea se fabricau In modul următor: se punea deasupra unui prim strat de foi un al doilea cu fibrele așezata în unghiu drept fața de cel dintâi ; în urma cele două straturi erau puternic presate pănă când se cimentau puternic între două suprafața plane grație umezalei gumoase da care sunt impregnate foile. * Să ajungem a repune in evista pergamentele ?— cine știe tainele viitorului ! INFORMAfIM! Partidul conservator din Botoșani va susține pentru alegerilee-morale, următoarele candidaturi: Camera colegiul 1: Dnii Ion Ghi. Goslav, mare proprietar, fost magistrat, fost deputat, fost secretar general în ministerul de justiție, mare proprietar. Colegiul II. A. Arthur Rosetti, marproprietar, Vasile Paladi, mare proprietar, Dinu Mănâstireanu, fost revizor școlar, invocat Colegiul III: Eugen Melik, prof. universitar, mare proprietar. Senat: Colgiul I: Al. Callimachi, mare proprietar, fost deputat, Em. Manea, mare proprietar, Colegiul N. Gr Goiîav fost deputat, fost senator, mare proprietar și Victor M clescu, mare proprietar, avocat și Bâncei. La clinica Veterinară din strada Păcurari 122—124, D. veterinar Lupșeu, poseda un preparat propriu al d-oale pentru distrugerea bătăturilor da la copitele cailor, iar pentru copitele cu talpa plină o pastă specială, pentru a da forma normală copitelor. Ministerul de Industrie și comnerț în dorința de a veni cu un proest da 1ga pentru asigurarea meseriașilor și lucrătorilor industriali pentru cazuri de boale, accidenta, invaliditate și bătânețe, a trimis o birc u]ură fabricanților din țară prin care-i rogă să pună la dispoziția inspectorilor meseriilor statele privitoare la numărul, vârsta și naționalitatea meseriașilor spre a se alcătui o statistică. In acelaș timp ministerul a trimis asemenea circulară președinților corporațiilor , care le cere date privitoare la meseriașii patroni și lucrătorii de specialități Aceste date trabuise înaintate cel mai târziu pâbiic la 15 Fbruarie curent Camerilor da meserii respective care le va trimite imediat la direcția meseriilor din ministerul de industria și domenii. O delegație da bărbieri s’a prezintateri dimineață d-lui ministru D. Nenițescu și au cerut modificarea legei repausului duminical, în 89 privește bărbierii de. V. Al. Marghiloman, ministrul de interne, lucrează la o mare reformre administrativa a Dobrogei. In acest scop d-aa a lucrat tri au prefecții de Tulcea și Constanța. D Maior Bodor Sava Goiu, medicul și al spitalului de ochi „Frumoasa”, reintorcîndu- se de la Paris unde a făcut studii speciale de oculistica, ți a reluat ocupațiile. Stidare. Uimitorii învățători din județul nostru, cari sau distins In predarea cursurilor de adulți, au fost premiați: Sih*iarescu M. Prisacani, Saeks- Isorescu C. Prisiieani, Govăsneanu, C. Poeni, Brudariu C. Podu-Iloaei, Lavastian O. Roșcani, Andriascu I. Tranisi, Laurescu C. Țigănuși, O. 1hi«n, I. Suulfini, basu C. Sculeni, Vronsicu D. Buciumi, cite 75 lei. Leoneacu Gh. Pod.Loaei, Pîdura Gh. Bidiați, Ib Snssou Gh. Ciursa, Sandu Th. Mogossșli, Apo*‘oleton P., Guirea, Răcorită Gr., Fiatînela cite 55 lei.* * * D-na Eufroaina Dimathi institutoare la șc. Al Lumbrior a obținut un concediu pe timp de 23 zile. * ❖ H< Următoarele posturi de învățători sunt vacante în județul Suceava c Postul I șe Oila din satul Huși- Poculești, postul II șe. Panaci-Satul Dorna, postul I la Valea Sacă. Candidata trebue sa aibă patru clase gimnaziale. —. Administrația comunală a cerut Camerei de comerț restituirea a jumătate din ehitufelile făcute de comună cu întreținerea școalei elementare de comerț gradul I. Camera de umerii de localitate a recomandat ministerului pe d. Gh. Vasiliu ca membru provizoriu în comitetul corporației Constructorilor, in locul dlui Ștefan Ștefanovici dum.sionat. Consiliul de administrație a băncei meseriașilor în ședința pe esre a ținută o bscară a aproba doua inprumuturi în valoare de 2200 Iei solicitați de meseriașii Gugoriu și M. gaanău din orașul nostru. Un început de incendiu a izbucnit aseară pa la orele 9 juni. într’o odie locuită de cismarul Vasile Georghiu din strada Socola. Focul a luat naștere de la o lampă cu petrol, și a fost localizat de vecini. Membrii băncii meseriașilor „Providența” din orașul nostru au fost convocați in adunare generală pentru ziua de 30 c. spre a se pronunța asupra procentului ce urmează »ä la acestei bănci da la împrumuturile ce la va contracta pe viitor și intr’u cât procentul fixat de 8 la sută fond prea mic bănca nu poata progresa. Ministerul Industriei și comerțului a cerut telegrafic Camerei de meserii recomandarea unui nou comitet provizoriu la corporația Metalurgică în locul atualului comitet revocat. Poliția a reușit aseară să aresteze pe individul Mihai Todorescu asupra căruia să lansase un mandat de urmârire. D- N. Gh Ioneacu secretarul corporației din Tg. Frumos a fost pedepsit da minister cu avertisimantul pentru scandalul pe care l-a provocat cu autoritățile din acea localitate. Sosiți în localitate. D-nii Albert Ghica, C. Arion, dr. Stener, O. Pauoescu Plecați D nii Râșcanu, Tâutu și inginer Hurmuzescu.