Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-10-24 / nr. 208

autonomie, respectat și prin statutul marilor puteri. Acestea recunosc principatelor dreptul de a-și schimba constituția internă fără voia puteri­lor garantate și acest punct a făcut posibil la 1866 întronarea dinastiei sub a cărei cîrmuire Romînia pășește fericită înainte. Ctitorului V. Parfenis Muntenia din trei milioane locuitori vre-o 3000. Toți alegătorii mari pro­prietari, restul populației fiind lipsi­tă de dreptul da vot. Cu«» Vodă avea daci da realisat, reforme interne pa care convenția le cerea în contra privilegiului, cu o ca­meră de privilegiați, iar în afară tre­buia să lupte pentru realizarea dorin­țelor romane cu însuși actul de naș­tere al țarilor din Paris. Aeastă per­spectivă era îndestulătoare pentru a face să încingă sîngele la vinele ce­lui mai curagios, căci fera o între­prindere o luptă fără sorți de izbân­­dă și dacă Cuza a facut-o se dato­­rește unei note a caracterului său : supărarea de soarta lui proprie. El nici dorise nici visase da a fi alesul țărilor Romina. Dacă soarta il urcase pe tronul țărilor îngemănate, el cre­dea că era menirea de a ajuta po­porul român sa și alungă visul și a­­cestui scop a jertfit el totul plină și posiț­l lui da Domn. Pentru a rege­nera țările române trebuiau făcut to­tul, și cu o mare energie Cuza între­prinse această lucrare uriașă. Dar din ea sa desfac mai ales șase reforme care au îndrumat o nouă viață în si­nul poporului român : Trei din aceste reforme privesc starea din numetru și trai cea din afa­ră. Cele din afară erau : a) Reducerea juridicției consulare; b) înălțarea țărilor față de Turcia suverană ; c) Unirea țărilor române. Această din urmă direct contra de­ciziilor convenției din Paris. In­năuntru, e) Era de emancipat țara de că­lugări greci;; b) îmbunătățirea stărei țăranului; r) Egalitatea în locul privilegiului. Juridicția consulară fu mărginită prin măsuri aproape violente, cu atit mai grav, cu alt ele loveau în­­jinte­­resele puterilor garantate ale existen­ței Principatelor românești. Dar Cuza cerea un argument foarte puternic în convenția din Paris însuși ; garanta­rea autonomiei țarei, pe care juridi­­ția consulară o încărca în fiecare zi Așa se opresc dragomanii de a mai intra în camera de deliberare a in­stanțelor judiciare, căprarii sunt o­­bligați a-și lepădă arme când intră în pretoriul justiției Nu se mai permite judecarea criminalilor austriaci de că­tre autoritățile din Bucovina, se o­­presc inscripț­ile hipotecare luate de consuli chiar asupra imobilelor su­­pușilor lor și așa mai departe, pe cind se iau tot­odată măsuri pentru îmbunătățirea justiției, ca să nu mai aibă pretext străinii că nu au încre­dere în ea. Aceste măsuri tind a o­­pri darea plocoanelor la magistrați, înființarea curței de casație, reorga­nizarea facultăților de drept. Ridicarea prestigiului țărei față cu suveranul, iese la lumină cînd cu că­lătoria lui Cuza la Constantinopol. Nu se mai văzu spectacolul înjositor de pe timpul Domnitorilor, Știrbey și Ghica, de-a apărea cu fes înain­tea sultanului, de a cădea in ge­nunchi și ai săruta papucul. „Cuza »fu primit in uniformă romînească. „Sultanul îl aștepta plimbîndu-se prin­­ salon, 1l întreabă de sănătate și-l­­ luă cu el la teatru ln Iojo, stînd a­­­ lături cu sultanul. Armata îi făcu „onorul, vizirul îi înapoia visu­l din „partea Sultanului și i se dete o sa­­­­bie de briliante și fu găzduit pe „socoteala porței în palatul unde fu »primit și Napoleon Bonaparte. Prin­­ această ținută respectoasă dar mîn­­­dră, Cuza ridică în ochii tuturor și „m­i ales al romînilor, ” demnitatea „lor da popor atit de­căzută pănâ ”la el. Mult mai greu fu de realizat Uni­rea Principatelor. Cind se pretinde de adversarii lui Cuza că unirea nu fu opera lui ci a împrejurărilor, în­­țelegînd sub numele de unire ale­gerea lui—se strămută cu intenție faptele pentru a să răpi lui Cuza una din cele mai frumoase pietre puse de el pe coroana țărilor. Ale­gerea din 5 și 24 ianuarie fusese o îndrumare către unirea țărilor, în contra stipulației din Paris. Dar pentru ca această să ajungă o reali­tate, pentru că ambele țări să se contopească iu una singură, cu o ca­meră și un minister, cu o singură administrație , pentru ca să se pre­facă unirea curat personală în una reală, cu­ trebuia lucrat și cu­ o pie­­dice trebuiau învinse ! Unirea adevă­rată nu este acea începută prin ale­gerea dublă, ci aceia săvîrșită la 11 Decembrie 1861, cînd Cuza putu spune în proclamația lui: „In zilele „da 5 și 24 Ianuarie ați depus a „voastră încredere în alesul națiunei, „ați întrunit speranțele voastre în­­„tc’un singur domn , alesul vostru „vă dă astăzi o singură Romînie Și ziua de 24 Ianuarie 1862 cînd să deschise în București prima ca­meră comună, istă adevărata dată a unirei a două frînturi din mult des­­măduratul său corp și această unire este opera lui Cuza-Voda. Istoria enumară toate luptele și silințele depuse de domnitor spre a obține acest rezultat mare și pe care le cunoaștem și venerăm etern. In privința externă tot Cuza-Vodă, mintui țara de asuprirea călugărilor greci, avînd de luptat aci mai ales cu Rusia, care era interesată a păs­tra comunităților religioase grecești, veniturile cele însemnate cele tră­geau din principatele care slujisu Rusiei pentru agitațiuni în Turcia. Negri fu mina cea dr­eptă a lui Cu­za. Precum ca și a în a unirei și în aceia a minăstirilor, el merse, pină ca, la amenințările ambasadorilor de urmirile cele mai grave cînd Romî­­nia nu s’ar supune la un arbitraj, să răspundă prin o amenințare și mai strașnică, aceia a unui măcel al tu­turor călugărilor și cunm i se spunea că trebue să se supună decisiei in­ternaționale, el răspundea bfu­indu-se la piept »Nu e vorba de o chestia interna­țională ai de pămîntul nostru*. Prin secularizare Cuza a îndeplinit una din cele mai mari fapte, fu înmor­­mîntată influența greacă, a pus capăt unei serii istorice care se desfașura­­la sute de ani peste țările noastre. Cele două chestiuni care mai rămâ­neau, sunt strîns legate împreună, căci pentru a se îmbunătăți soarta țăranului și starea lui, trebuia să schimba legea electorală ca să i per­mită intrarea și a acestor elemente, nu numai cele privilegiate. Toată domnia lui Cuza din năun­­tru se învirtește în jurul acestor două mari probleme și înverșunarea ele­mentului politic contra Domnitorului provenea numai din frica de a nu pierde proprietățile. Cuza era pus deci în poziția , sau de a renunța la scopul cel mai scump al întregei sale domnii, împroprietărirea sătenilor, sau de a sparge cu putere cetatea privilegiului. Cel mai aprig adver­sar—spune istoria­ era Barbu Ca­­targiu. Cuza Vodă trebuia sau să abdice, sau să facă lovitura de Stat, sau să forțeze Camera să voteze le­gea electorală și refuzul acesteia de a discuta, motivează lovitura de Stat. Această lovitură, deși un act ne­legal, recunoscut și de Cuza ca ata­re, când spune că a fost silit să se pus deasupra legilor , are cele mai fericite urmări asupra țărilor româ­ne, căci desființind convenția din Paris, în privința legei electorale, re­­vindică pentru țară dreptul deplin de în jurul descope­rire! lui Ehrlich Comunicarea d-lui doctor Marinescu. In ședința de ori a Academiei Ro­mâne, d. doctor Marinescu a făcut comunicarea sa în ce privește serul descoperit de Ehrlich, pentru comba­terea sifilisului. Această descoperire, a spus savan­tul profesor, este rezultatul unor cer­­­cetări prin care doctorul Ehrlich se sftea de 20 de ani, 606 ese din faza empirismului, care a dat la iveală mercurul că tratament specific. Ară­tând în ce constă sifilisul, precum și ravagiile lui, d. dr. Marinescu a făcut istoricul tratamentelor ce s’a făcut acestei primejdioase boale până la descoperirea lui Ehrlich. Toate tratamentele s-au dovedit foarte anevoioase și mai ales foarte nesigure ca rezultat. Tocmai de ace­ea omenirea trebue­au fie recunos­cătoare marelui inventator, pentru de­scoperirea unui medicament în con­tra unei boale, care a făcut atâtea victime printre cele mai aleși fii ai omenirei. Liaeul lui Ehrlich — afară doar de cazurile prea înnaintate — vindecă nu numai sifilisul, ci și a­­fecțiunile parasifilitice. Astfel Rozed­a se vindecă în 7—8 zile, plăcile mucoase în 2—3 zile. Alta afecțiuni in timp și mai scurt. D. doctor Marinescu Lee o statistică a cazurilor în cari invenția lui Ehrlich a avut un rezultat strălucit, 606 este superior mercurului. Sifilisul atacă cu deosebire sistemul nervos, determi­nând diferite afecțiuni. Aceste afec­țiuni se vindecă repede cu 606. Au fost autori, cari au combătut pe Ehrlich și invenția sa. Astfel a fost doctorul Dogen, care a afirmat că 606 este egal cu zero. Alți me­dici au fost de asemenea în contra sistemului lui Ehrloh. Rezultatele a­­plicării serului dovedește insă nete­meiniciei acestor atacuri, cari se mo­tivează totuși, în urma reclamei, pe care au facut-o unii oameni nepri­cepuți. D. Marinescu arată că un copil care era afectat de microbul sifilisului, fi­ind lăptat de mama sa, căreia i se aplicase tratamentul cu 606, a fost vindecat numai prin această alăpta­re. Constatarea aceasta a condus pe d. Marinescu să se gândească la se­­roterapia sifilitică­ Cu această chestiune afară de d. Marinescu, se mai ocupă acum In mod independent alți patru medici din străinătate Rezultatele cercetări­lor se vor publica mai tirziu. D. Marinescu constată ca descope­rirea lui Ehrlich este cea mai mare descoperire a veacului și ea este o adevărată bine­facere pentru ome­nire, își exprimă credința că meri­tele lui vor fi recunoscute de toată lumea, iar Ehrlich, care ne-a dat 606, ne va de 607, 610, 620 etc. 3) Biserica sfMtul Ima — bucurești­­ Dl dr. G. Darvari va avea dreptul a incasa chiliile averii bisericii pe trecut și pe semestrul Aprilie c­­e­­arătând întrebuințarea lor. Despre ac­etea se va incunoștiința Primăria capitalei, pentru a recu­noaște pe d- N- N. Darvari ca înlo­cuitorul d-lui dr Gr. Darvari, căriea va avea a-i supune bugetul și con­turile de gestiune anuale, conform dispozițiunilor art. 44 și 50 din le­gea comunală urbană pentru biseri­cile ce-și au fondațiunea lor Dr. Gh. Darvari. Str. Carol I. Dar­­vari, str. Frumoasa. 43 D. Darvari, Calea Victoriei, 191.­Al. Darvari, Calea Victoriei, 191.—N. Darvari, Str. Carol I 48. Lt M. Darvari, Chitila. Tabunalul Ilfov, Secția Notariat. — 1900 Fevruarie 19, No. 1.391 — PROCES-VERBAL înaintea noastră G. M. Vlasto, ju­de la Tribunalul Ilfov, Secția de No­­tariat, asistat de d. Grefier-ajutor G. Tânăsescu, s’au prezentat astăzi 19 Fevruarie 1906 In pretoriul Tribuna­lului d-nii : dr. G. Darvari, Carol 19; I. Darvari, Frumoasa 43; D. Darvari, C. Victoriei 191; A. Darvari, rentier, C. Victoriei, 191; N. N. Darvari, avo­cat, Carol 48; Lt. M. Darvari, dom. la Chitila, personal cunoscuți nouă, cerând prin petiția reg. la No. 6­734­ /900 autentificarea prezentului act în dublu exemplar. După ca am văzut ambele exem­plare, am citit acest act din cuvânt in cuvânt in auzul părților, declărin­­du-ne că acest act este făcut cu con­simțământul d-lor și că unul din cele două exemplare este semnat de d-lor. In urmă părțile au sub­scri­s în pre­zența noastră exemplarul ce se va păstra în dosar. Noi, luând act de decisrațiunea părților, autentificăm prezentul npt, fiind scris pe una coală de h i­d­nei, conform legii timbrului. Acest proces verbal s’a semnat de noi și de d-1 Grefier-ajutor. Judecător, G. M Vlasto. Grefier, G. Tânăsescu - SFIRȘIT - EVENIMENTUL 1) Deschiderea conflictului sinodal Eri­e’a deschis sesiunea de toam­nă a Sf. Sinod. Cum Episcopul de­ Roman nu nu­mai că a lipsit de la această ședință dar nici nu a găsit cu cale să’și mo­tiveze absența, s’a luat în discuțiune imediat după îndeplinire obicinuitelor formalități chestiunea rezolvirei con­flictului sinodal, D. Haret a fost de părere că Epis­copul de Roman să fie trimis In ju­decata Sf. Sinod, imediat, fără nici o altă intervenție și chiar In ședința următoare a Sf. Sinod să se ia in această privință măsurile necesare. Cum printre membrii Sinodului sunt mulți care nu admit o astfel de procedare, ministrul cultelor a fost nevoit să cedeze și să consimtă să sa trim­ează Episcopului de Roman o ultimă chemare după care să se ia măsuri contra Episcopului. Se știe că în timpul ultimelor se­siuni ale Sinodului Episcopal de Ro­men, deși nu participa la ședință era în permanență în Capitală, la hotel Frascati, unde era ținut Ia curent cu tot ce se discuta în Sf. Sinod din prima și pănă în ultima zi. Acum Episcopul de Roman n’a venit de loc în Capitală. Episcopul declarase acum c­e­va timp unui membru al Sf. Sinod că nu va lua parte in nici un fel la des­­baterile Sf. Sinod pănă nu va fi ju­decat. Se asigură că acestei declarații se datorește și hotărirea Sinodului da a pune capăt cu ori­ce preț conflictu­lui Sinodal.* Un intim al ministrului de culti­care a asistat la ședința de deschi­dere a Sinodului, a declarat că in ședința viitoare a Sf. Sinod se va pu­ne in discuțiune chestiunea caterisi­rei Episcopului de Roman, - -TOgiar-------­ INFORMAȚIUNI Comitetul pentru înfiin­țarea unei școli de corecțiune se va întruni mini Duminică ora 2 p. m in sala sena­tului universitar sub preșidenția I. P. S S. Mitropolitului Moldovei și Su­cevei. D­­r. G. Bogdan, rectorul Univer­­sităței, Duminică 24 Octombrie va ți­ne o conferință la Huși, pentru spori­rea fondului serviciului „Salvarea" din Iași. Luni se întrunește consiliul pro­fesoral al facultăței de literere pen­tru fixarea orarului de burse. Corpul de functei Profira Lepadatu a fost expus azi dimineață în biserica Banu. Trenul de București a sosit azi dimineață în localitate cu o intîrziere de 15 minute. Aflăm cu părere de rău că aseară a încetat din viață d-na Catinca Chi­­rila, mama d-lui Constantin și loan Chirilă. De către poliția de siguranță au fost arestate aseară fetele Elena Io­­nescu și Feni Șvarț care dispăruse de vreo două săptămâni de la părinții lor, și umblau vagabonded pe stradă! Camera de comerț a pus în vedere comercianților din această circum­­scripție, că serviciul de măsuri­­ și greutăți va dispune darea in jude­cată a acelora care vor pune in vin­­zare cu pachetul sau bucata articole textile etc. fără ca pe ele să fie spe­cificat greutatea și lungimea lor. Astăzi se va ținea la primărie, li­citație publică pentru furnisarea a 12 vagoane de ovăs necesar servi­ciului de curățenie a străzilor. Un Început de incendiu care putea să ia proporții mari a isbucnit azi dimineață pe la orele 6 jumătate în în atelierul de lucru a cofetarului Constantin Vrejă din strada Zugra­­vilor. Focul a luat naștere da la un­­ cuptor și a fost localizat de pom­­pieri. Sosiți în localitate. D-nii Crivăț magistrat: Alexandru Verona, Bogdan polițaiu orașului Vas­lui și P. S. Nicodem Munteanu. Plecați. D-nii Const. Cerchez și căpitan Genol. D. dr. Fior din Piatra Neamț care a fost numit medic șef al orașului nostru, își va lua postul în primire pe ziua de 1 Noembrie. Astăzi s’a dat publicităței tabela tinerilor născuți în anul 1891, care urmează a face instrucție prelimi­nară. Aseară s’a surpat din nou pentru a 3-a oară o porțiune de teren si­tuat in str. Golia pe locul unde s’a făcut canalizarea. Immormîntarea regretatului Ale­­xandru A. Suțu, va avea loc mini Duminică, la or de 2 p. m. Colegiul funebru va pleca de la biserica sf. Spiridon, unde corpul a fost depus de tir după amiază, la cimitirul Eter­nitatea. Marți 26 Octombrie vor avea loc la Teatru Circ Sidoli 2 reprezentații date de trupa de comedii de sub con­ducerea d-lui C. Niculescu, cu con­cursul artistului T. Popescu. La orele 2 jum. p. m. se va juca: Boria, Cloșca și Crișan, piesă istorică în 5 acte de P. Ionescu, iar la orele 8 jum. seara, Jianu, căpitan de haiduci presă națională cu cântece în 4 acte și un tablou de Matei Millo. Aduc la cunoștința P.2*. Public și onoratei mele clientelă, că, pe lingă depositul de lemne, am deschis și un deposit de COCS și antracit, calitate superioară, prețuri foarte avantagioase, și rog a mă onora cu comenzile Dv. Comenzile rog a se face prin cărți poștale, la adresa subsec­­tului. «Sf «»'■ /. il. Stamatiu Aducem la cunoștința amicilor noș­tri politici, că după art.­ 6, din legei pentru Întocmirea listelor electorale, epoca inscrierilor, cum și a contes­tațiilor ce ar fi de făcut in contra acelor rimași Înscriși pe nedrept, se termină la 80 Octombrie a. e. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas pini la această dată, rugăm stăruitor pe prietenii noștri, cari în­că nu e’au Înscris, de a Introduce din timp cererile lor de înscriere la Primul-președinte tribunalului de Iași. Biserica Donié - FOCȘANI - Biserica cu hramul »Adormirea Maicii Domnului“ din Focșani s’a zidit pe la începutul veacului XVIII. Ctitorul ei este Vistierul Donic. A­­cessta ne«o mărturisește o carta de hotărnicie mai veche, din 1755, re­produsă într’un act mai nou, din Mai (anexa documentare) 1841, prin care se aleg hotarele locurilor afie­­rosite da acel Donié Vistierul ctito­riei sala­­ bisericii pronumite de a­­tunci „Donié". In ce anume an s’a făcut zidirea acestui sfânt lăcaș nu putem ști cu siguranță, da­oarece vitregia vremu­­rilor nu ne a păstrat da cât o parte din iscripția vechei clădiri, care după lectura miritosului autor al mono­grafiei orașului Focșani, răposatului profesor D. F. Caian, glăsuește astfel: »Această sfântă și dumnezeeasca biserică, unde se prăznuește Ador­mirea prea sfintei de Dumnezeu năs­cătoarei și pururea fecioarei Măriei, este zidită și Înălțată din temnițe de dumnealui Dom­.........la margine și .... jupâneasa lui.. . și Înzestrată de fata lui Raduean Vistier, în zilele luminatului și înălțatului Domn Con­stantin B. Basarab, spre pomenirea părinților veeinică*. Din aceste rânduri reeis că alături de primul ctitor au mai contribuit și alți membrii ai familiei la zidirea bisericii Donic. Clădirea s’a făcut clar în zilele lui Constatin Basarab Brân­­coveanu, Domnul Țârii Românești (1689—1714), când Intemeitorul ei i-a hărăzit și mijloacele materiale cu cari să poată să se întrețină în discursul vremilor. In Martie 1854 biserica Donic căzu pradă flecărilor încendiului Întâmplat In Focșani in acel an. Un membru al familiei Donic, strănepot Vistieru­lui ctitor, Clucerul loan Donic, o învelește după modelul bisericii „Sca­une“ din București, iar pentru îm­bunătățirile interioare a încredințat tot atunci in mâinele preotului Ion Kiriac o sumă potrivită cu nevoile ivite. In anul 1877 s'a făcut o reparație radicală de către epitropia instituită de acelaș binefăcător loan Donic, ca­re, prin testamentul său, legalizat de Tribunalul Ilfov No. 28 din 11 Mar­tie 1871 lasă acestei biserici moșia Copoteasca din trupul Gulianca, ju­dețul R.­Sărat (anexe documen­t Legatul lăsat bisericii este recu­­noscut și de nepoatele piosului do­nator, Maria Basarabescu și Ecate­­rina Niculescu, prin procura dată lui Mihail Bas­abescu, spre a face cu­ cuvenita declarație la Tribunal în numele lor (anexe documentare). In anul 1893 o altă rudă a cluce­rului loan Donic, anume Marghioala Basarabescu, cere anularea acestui legat, ceia ce i se încuviințează prin sentința No. 179/93 a Tribunalului de_R­ Sărat. Contra acestei sentințe epitropia de atunci face apel și Cur­tea din Galați, secția II, prin sen­­tința No. 165 din 20 Decemvrie 1893, respinge acțiunea intentată de Mar­ghioala­­ Basarabescu și o condamnă la 300 lei cheltueli de judecată (a­­nexe documentare) Astfel până azi biserica stăpânește neturburat și acest legat, întregul trup al moșiei Capoteasca era la Început In stăpânirea a trei proprietari și a­­nume : domnul A. F. Robescu, Pri­măria urbei Tecuci și epitropia bi­sericii Donié. In 1848 Noemvrie 30 Pitarul G. Chirițoiu făcuse hotărnicia acestei moșii, partea proprietății domnului Bobescu. (Va urma)

Next