Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1910-10-24 / nr. 208
autonomie, respectat și prin statutul marilor puteri. Acestea recunosc principatelor dreptul de a-și schimba constituția internă fără voia puterilor garantate și acest punct a făcut posibil la 1866 întronarea dinastiei sub a cărei cîrmuire Romînia pășește fericită înainte. Ctitorului V. Parfenis Muntenia din trei milioane locuitori vre-o 3000. Toți alegătorii mari proprietari, restul populației fiind lipsită de dreptul da vot. Cu«» Vodă avea daci da realisat, reforme interne pa care convenția le cerea în contra privilegiului, cu o cameră de privilegiați, iar în afară trebuia să lupte pentru realizarea dorințelor romane cu însuși actul de naștere al țarilor din Paris. Aeastă perspectivă era îndestulătoare pentru a face să încingă sîngele la vinele celui mai curagios, căci fera o întreprindere o luptă fără sorți de izbândă și dacă Cuza a facut-o se datorește unei note a caracterului său : supărarea de soarta lui proprie. El nici dorise nici visase da a fi alesul țărilor Romina. Dacă soarta il urcase pe tronul țărilor îngemănate, el credea că era menirea de a ajuta poporul român sa și alungă visul și acestui scop a jertfit el totul plină și posițl lui da Domn. Pentru a regenera țările române trebuiau făcut totul, și cu o mare energie Cuza întreprinse această lucrare uriașă. Dar din ea sa desfac mai ales șase reforme care au îndrumat o nouă viață în sinul poporului român : Trei din aceste reforme privesc starea din numetru și trai cea din afară. Cele din afară erau : a) Reducerea juridicției consulare; b) înălțarea țărilor față de Turcia suverană ; c) Unirea țărilor române. Această din urmă direct contra deciziilor convenției din Paris. Innăuntru, e) Era de emancipat țara de călugări greci;; b) îmbunătățirea stărei țăranului; r) Egalitatea în locul privilegiului. Juridicția consulară fu mărginită prin măsuri aproape violente, cu atit mai grav, cu alt ele loveau înjinteresele puterilor garantate ale existenței Principatelor românești. Dar Cuza cerea un argument foarte puternic în convenția din Paris însuși ; garantarea autonomiei țarei, pe care juridiția consulară o încărca în fiecare zi Așa se opresc dragomanii de a mai intra în camera de deliberare a instanțelor judiciare, căprarii sunt obligați a-și lepădă arme când intră în pretoriul justiției Nu se mai permite judecarea criminalilor austriaci de către autoritățile din Bucovina, se opresc inscripțile hipotecare luate de consuli chiar asupra imobilelor supușilor lor și așa mai departe, pe cind se iau totodată măsuri pentru îmbunătățirea justiției, ca să nu mai aibă pretext străinii că nu au încredere în ea. Aceste măsuri tind a opri darea plocoanelor la magistrați, înființarea curței de casație, reorganizarea facultăților de drept. Ridicarea prestigiului țărei față cu suveranul, iese la lumină cînd cu călătoria lui Cuza la Constantinopol. Nu se mai văzu spectacolul înjositor de pe timpul Domnitorilor, Știrbey și Ghica, de-a apărea cu fes înaintea sultanului, de a cădea in genunchi și ai săruta papucul. „Cuza »fu primit in uniformă romînească. „Sultanul îl aștepta plimbîndu-se prin salon, 1l întreabă de sănătate și-l luă cu el la teatru ln Iojo, stînd a lături cu sultanul. Armata îi făcu „onorul, vizirul îi înapoia visul din „partea Sultanului și i se dete o sabie de briliante și fu găzduit pe „socoteala porței în palatul unde fu »primit și Napoleon Bonaparte. Prin această ținută respectoasă dar mîndră, Cuza ridică în ochii tuturor și „mi ales al romînilor, ” demnitatea „lor da popor atit decăzută pănâ ”la el. Mult mai greu fu de realizat Unirea Principatelor. Cind se pretinde de adversarii lui Cuza că unirea nu fu opera lui ci a împrejurărilor, înțelegînd sub numele de unire alegerea lui—se strămută cu intenție faptele pentru a să răpi lui Cuza una din cele mai frumoase pietre puse de el pe coroana țărilor. Alegerea din 5 și 24 ianuarie fusese o îndrumare către unirea țărilor, în contra stipulației din Paris. Dar pentru ca această să ajungă o realitate, pentru că ambele țări să se contopească iu una singură, cu o cameră și un minister, cu o singură administrație , pentru ca să se prefacă unirea curat personală în una reală, cu trebuia lucrat și cu o piedice trebuiau învinse ! Unirea adevărată nu este acea începută prin alegerea dublă, ci aceia săvîrșită la 11 Decembrie 1861, cînd Cuza putu spune în proclamația lui: „In zilele „da 5 și 24 Ianuarie ați depus a „voastră încredere în alesul națiunei, „ați întrunit speranțele voastre în„tc’un singur domn , alesul vostru „vă dă astăzi o singură Romînie Și ziua de 24 Ianuarie 1862 cînd să deschise în București prima cameră comună, istă adevărata dată a unirei a două frînturi din mult desmăduratul său corp și această unire este opera lui Cuza-Voda. Istoria enumară toate luptele și silințele depuse de domnitor spre a obține acest rezultat mare și pe care le cunoaștem și venerăm etern. In privința externă tot Cuza-Vodă, mintui țara de asuprirea călugărilor greci, avînd de luptat aci mai ales cu Rusia, care era interesată a păstra comunităților religioase grecești, veniturile cele însemnate cele trăgeau din principatele care slujisu Rusiei pentru agitațiuni în Turcia. Negri fu mina cea dreptă a lui Cuza. Precum ca și a în a unirei și în aceia a minăstirilor, el merse, pină ca, la amenințările ambasadorilor de urmirile cele mai grave cînd Romînia nu s’ar supune la un arbitraj, să răspundă prin o amenințare și mai strașnică, aceia a unui măcel al tuturor călugărilor și cunm i se spunea că trebue să se supună decisiei internaționale, el răspundea bfuindu-se la piept »Nu e vorba de o chestia internațională ai de pămîntul nostru*. Prin secularizare Cuza a îndeplinit una din cele mai mari fapte, fu înmormîntată influența greacă, a pus capăt unei serii istorice care se desfașurala sute de ani peste țările noastre. Cele două chestiuni care mai rămâneau, sunt strîns legate împreună, căci pentru a se îmbunătăți soarta țăranului și starea lui, trebuia să schimba legea electorală ca să i permită intrarea și a acestor elemente, nu numai cele privilegiate. Toată domnia lui Cuza din năuntru se învirtește în jurul acestor două mari probleme și înverșunarea elementului politic contra Domnitorului provenea numai din frica de a nu pierde proprietățile. Cuza era pus deci în poziția , sau de a renunța la scopul cel mai scump al întregei sale domnii, împroprietărirea sătenilor, sau de a sparge cu putere cetatea privilegiului. Cel mai aprig adversar—spune istoria era Barbu Catargiu. Cuza Vodă trebuia sau să abdice, sau să facă lovitura de Stat, sau să forțeze Camera să voteze legea electorală și refuzul acesteia de a discuta, motivează lovitura de Stat. Această lovitură, deși un act nelegal, recunoscut și de Cuza ca atare, când spune că a fost silit să se pus deasupra legilor , are cele mai fericite urmări asupra țărilor române, căci desființind convenția din Paris, în privința legei electorale, revindică pentru țară dreptul deplin de în jurul descoperire! lui Ehrlich Comunicarea d-lui doctor Marinescu. In ședința de ori a Academiei Române, d. doctor Marinescu a făcut comunicarea sa în ce privește serul descoperit de Ehrlich, pentru combaterea sifilisului. Această descoperire, a spus savantul profesor, este rezultatul unor cercetări prin care doctorul Ehrlich se sftea de 20 de ani, 606 ese din faza empirismului, care a dat la iveală mercurul că tratament specific. Arătând în ce constă sifilisul, precum și ravagiile lui, d. dr. Marinescu a făcut istoricul tratamentelor ce s’a făcut acestei primejdioase boale până la descoperirea lui Ehrlich. Toate tratamentele s-au dovedit foarte anevoioase și mai ales foarte nesigure ca rezultat. Tocmai de aceea omenirea trebueau fie recunoscătoare marelui inventator, pentru descoperirea unui medicament în contra unei boale, care a făcut atâtea victime printre cele mai aleși fii ai omenirei. Liaeul lui Ehrlich — afară doar de cazurile prea înnaintate — vindecă nu numai sifilisul, ci și afecțiunile parasifilitice. Astfel Rozeda se vindecă în 7—8 zile, plăcile mucoase în 2—3 zile. Alta afecțiuni in timp și mai scurt. D. doctor Marinescu Lee o statistică a cazurilor în cari invenția lui Ehrlich a avut un rezultat strălucit, 606 este superior mercurului. Sifilisul atacă cu deosebire sistemul nervos, determinând diferite afecțiuni. Aceste afecțiuni se vindecă repede cu 606. Au fost autori, cari au combătut pe Ehrlich și invenția sa. Astfel a fost doctorul Dogen, care a afirmat că 606 este egal cu zero. Alți medici au fost de asemenea în contra sistemului lui Ehrloh. Rezultatele aplicării serului dovedește insă netemeiniciei acestor atacuri, cari se motivează totuși, în urma reclamei, pe care au facut-o unii oameni nepricepuți. D. Marinescu arată că un copil care era afectat de microbul sifilisului, fiind lăptat de mama sa, căreia i se aplicase tratamentul cu 606, a fost vindecat numai prin această alăptare. Constatarea aceasta a condus pe d. Marinescu să se gândească la seroterapia sifilitică Cu această chestiune afară de d. Marinescu, se mai ocupă acum In mod independent alți patru medici din străinătate Rezultatele cercetărilor se vor publica mai tirziu. D. Marinescu constată ca descoperirea lui Ehrlich este cea mai mare descoperire a veacului și ea este o adevărată binefacere pentru omenire, își exprimă credința că meritele lui vor fi recunoscute de toată lumea, iar Ehrlich, care ne-a dat 606, ne va de 607, 610, 620 etc. 3) Biserica sfMtul Ima — bucurești Dl dr. G. Darvari va avea dreptul a incasa chiliile averii bisericii pe trecut și pe semestrul Aprilie cearătând întrebuințarea lor. Despre acetea se va incunoștiința Primăria capitalei, pentru a recunoaște pe d- N- N. Darvari ca înlocuitorul d-lui dr Gr. Darvari, căriea va avea a-i supune bugetul și conturile de gestiune anuale, conform dispozițiunilor art. 44 și 50 din legea comunală urbană pentru bisericile ce-și au fondațiunea lor Dr. Gh. Darvari. Str. Carol I. Darvari, str. Frumoasa. 43 D. Darvari, Calea Victoriei, 191.Al. Darvari, Calea Victoriei, 191.—N. Darvari, Str. Carol I 48. Lt M. Darvari, Chitila. Tabunalul Ilfov, Secția Notariat. — 1900 Fevruarie 19, No. 1.391 — PROCES-VERBAL înaintea noastră G. M. Vlasto, jude la Tribunalul Ilfov, Secția de Notariat, asistat de d. Grefier-ajutor G. Tânăsescu, s’au prezentat astăzi 19 Fevruarie 1906 In pretoriul Tribunalului d-nii : dr. G. Darvari, Carol 19; I. Darvari, Frumoasa 43; D. Darvari, C. Victoriei 191; A. Darvari, rentier, C. Victoriei, 191; N. N. Darvari, avocat, Carol 48; Lt. M. Darvari, dom. la Chitila, personal cunoscuți nouă, cerând prin petiția reg. la No. 6734 /900 autentificarea prezentului act în dublu exemplar. După ca am văzut ambele exemplare, am citit acest act din cuvânt in cuvânt in auzul părților, declărindu-ne că acest act este făcut cu consimțământul d-lor și că unul din cele două exemplare este semnat de d-lor. In urmă părțile au subscris în prezența noastră exemplarul ce se va păstra în dosar. Noi, luând act de decisrațiunea părților, autentificăm prezentul npt, fiind scris pe una coală de h idnei, conform legii timbrului. Acest proces verbal s’a semnat de noi și de d-1 Grefier-ajutor. Judecător, G. M Vlasto. Grefier, G. Tânăsescu - SFIRȘIT - EVENIMENTUL 1) Deschiderea conflictului sinodal Erie’a deschis sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. Cum Episcopul de Roman nu numai că a lipsit de la această ședință dar nici nu a găsit cu cale să’și motiveze absența, s’a luat în discuțiune imediat după îndeplinire obicinuitelor formalități chestiunea rezolvirei conflictului sinodal, D. Haret a fost de părere că Episcopul de Roman să fie trimis In judecata Sf. Sinod, imediat, fără nici o altă intervenție și chiar In ședința următoare a Sf. Sinod să se ia in această privință măsurile necesare. Cum printre membrii Sinodului sunt mulți care nu admit o astfel de procedare, ministrul cultelor a fost nevoit să cedeze și să consimtă să sa trimează Episcopului de Roman o ultimă chemare după care să se ia măsuri contra Episcopului. Se știe că în timpul ultimelor sesiuni ale Sinodului Episcopal de Romen, deși nu participa la ședință era în permanență în Capitală, la hotel Frascati, unde era ținut Ia curent cu tot ce se discuta în Sf. Sinod din prima și pănă în ultima zi. Acum Episcopul de Roman n’a venit de loc în Capitală. Episcopul declarase acum ceva timp unui membru al Sf. Sinod că nu va lua parte in nici un fel la desbaterile Sf. Sinod pănă nu va fi judecat. Se asigură că acestei declarații se datorește și hotărirea Sinodului da a pune capăt cu orice preț conflictului Sinodal.* Un intim al ministrului de culticare a asistat la ședința de deschidere a Sinodului, a declarat că in ședința viitoare a Sf. Sinod se va pune in discuțiune chestiunea caterisirei Episcopului de Roman, - -TOgiar------- INFORMAȚIUNI Comitetul pentru înființarea unei școli de corecțiune se va întruni mini Duminică ora 2 p. m in sala senatului universitar sub preșidenția I. P. S S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei. Dr. G. Bogdan, rectorul Universităței, Duminică 24 Octombrie va ține o conferință la Huși, pentru sporirea fondului serviciului „Salvarea" din Iași. Luni se întrunește consiliul profesoral al facultăței de literere pentru fixarea orarului de burse. Corpul de functei Profira Lepadatu a fost expus azi dimineață în biserica Banu. Trenul de București a sosit azi dimineață în localitate cu o intîrziere de 15 minute. Aflăm cu părere de rău că aseară a încetat din viață d-na Catinca Chirila, mama d-lui Constantin și loan Chirilă. De către poliția de siguranță au fost arestate aseară fetele Elena Ionescu și Feni Șvarț care dispăruse de vreo două săptămâni de la părinții lor, și umblau vagabonded pe stradă! Camera de comerț a pus în vedere comercianților din această circumscripție, că serviciul de măsuri și greutăți va dispune darea in judecată a acelora care vor pune in vinzare cu pachetul sau bucata articole textile etc. fără ca pe ele să fie specificat greutatea și lungimea lor. Astăzi se va ținea la primărie, licitație publică pentru furnisarea a 12 vagoane de ovăs necesar serviciului de curățenie a străzilor. Un Început de incendiu care putea să ia proporții mari a isbucnit azi dimineață pe la orele 6 jumătate în în atelierul de lucru a cofetarului Constantin Vrejă din strada Zugravilor. Focul a luat naștere da la un cuptor și a fost localizat de pompieri. Sosiți în localitate. D-nii Crivăț magistrat: Alexandru Verona, Bogdan polițaiu orașului Vaslui și P. S. Nicodem Munteanu. Plecați. D-nii Const. Cerchez și căpitan Genol. D. dr. Fior din Piatra Neamț care a fost numit medic șef al orașului nostru, își va lua postul în primire pe ziua de 1 Noembrie. Astăzi s’a dat publicităței tabela tinerilor născuți în anul 1891, care urmează a face instrucție preliminară. Aseară s’a surpat din nou pentru a 3-a oară o porțiune de teren situat in str. Golia pe locul unde s’a făcut canalizarea. Immormîntarea regretatului Alexandru A. Suțu, va avea loc mini Duminică, la or de 2 p. m. Colegiul funebru va pleca de la biserica sf. Spiridon, unde corpul a fost depus de tir după amiază, la cimitirul Eternitatea. Marți 26 Octombrie vor avea loc la Teatru Circ Sidoli 2 reprezentații date de trupa de comedii de sub conducerea d-lui C. Niculescu, cu concursul artistului T. Popescu. La orele 2 jum. p. m. se va juca: Boria, Cloșca și Crișan, piesă istorică în 5 acte de P. Ionescu, iar la orele 8 jum. seara, Jianu, căpitan de haiduci presă națională cu cântece în 4 acte și un tablou de Matei Millo. Aduc la cunoștința P.2*. Public și onoratei mele clientelă, că, pe lingă depositul de lemne, am deschis și un deposit de COCS și antracit, calitate superioară, prețuri foarte avantagioase, și rog a mă onora cu comenzile Dv. Comenzile rog a se face prin cărți poștale, la adresa subsectului. «Sf «»'■ /. il. Stamatiu Aducem la cunoștința amicilor noștri politici, că după art. 6, din legei pentru Întocmirea listelor electorale, epoca inscrierilor, cum și a contestațiilor ce ar fi de făcut in contra acelor rimași Înscriși pe nedrept, se termină la 80 Octombrie a. e. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas pini la această dată, rugăm stăruitor pe prietenii noștri, cari încă nu e’au Înscris, de a Introduce din timp cererile lor de înscriere la Primul-președinte tribunalului de Iași. Biserica Donié - FOCȘANI - Biserica cu hramul »Adormirea Maicii Domnului“ din Focșani s’a zidit pe la începutul veacului XVIII. Ctitorul ei este Vistierul Donic. Acessta ne«o mărturisește o carta de hotărnicie mai veche, din 1755, reprodusă într’un act mai nou, din Mai (anexa documentare) 1841, prin care se aleg hotarele locurilor afierosite da acel Donié Vistierul ctitoriei sala bisericii pronumite de atunci „Donié". In ce anume an s’a făcut zidirea acestui sfânt lăcaș nu putem ști cu siguranță, daoarece vitregia vremurilor nu ne a păstrat da cât o parte din iscripția vechei clădiri, care după lectura miritosului autor al monografiei orașului Focșani, răposatului profesor D. F. Caian, glăsuește astfel: »Această sfântă și dumnezeeasca biserică, unde se prăznuește Adormirea prea sfintei de Dumnezeu născătoarei și pururea fecioarei Măriei, este zidită și Înălțată din temnițe de dumnealui Dom.........la margine și .... jupâneasa lui.. . și Înzestrată de fata lui Raduean Vistier, în zilele luminatului și înălțatului Domn Constantin B. Basarab, spre pomenirea părinților veeinică*. Din aceste rânduri reeis că alături de primul ctitor au mai contribuit și alți membrii ai familiei la zidirea bisericii Donic. Clădirea s’a făcut clar în zilele lui Constatin Basarab Brâncoveanu, Domnul Țârii Românești (1689—1714), când Intemeitorul ei i-a hărăzit și mijloacele materiale cu cari să poată să se întrețină în discursul vremilor. In Martie 1854 biserica Donic căzu pradă flecărilor încendiului Întâmplat In Focșani in acel an. Un membru al familiei Donic, strănepot Vistierului ctitor, Clucerul loan Donic, o învelește după modelul bisericii „Scaune“ din București, iar pentru îmbunătățirile interioare a încredințat tot atunci in mâinele preotului Ion Kiriac o sumă potrivită cu nevoile ivite. In anul 1877 s'a făcut o reparație radicală de către epitropia instituită de acelaș binefăcător loan Donic, care, prin testamentul său, legalizat de Tribunalul Ilfov No. 28 din 11 Martie 1871 lasă acestei biserici moșia Copoteasca din trupul Gulianca, județul R.Sărat (anexe document Legatul lăsat bisericii este recunoscut și de nepoatele piosului donator, Maria Basarabescu și Ecaterina Niculescu, prin procura dată lui Mihail Basabescu, spre a face cu cuvenita declarație la Tribunal în numele lor (anexe documentare). In anul 1893 o altă rudă a clucerului loan Donic, anume Marghioala Basarabescu, cere anularea acestui legat, ceia ce i se încuviințează prin sentința No. 179/93 a Tribunalului de_R Sărat. Contra acestei sentințe epitropia de atunci face apel și Curtea din Galați, secția II, prin sentința No. 165 din 20 Decemvrie 1893, respinge acțiunea intentată de Marghioala Basarabescu și o condamnă la 300 lei cheltueli de judecată (anexe documentare) Astfel până azi biserica stăpânește neturburat și acest legat, întregul trup al moșiei Capoteasca era la Început In stăpânirea a trei proprietari și anume : domnul A. F. Robescu, Primăria urbei Tecuci și epitropia bisericii Donié. In 1848 Noemvrie 30 Pitarul G. Chirițoiu făcuse hotărnicia acestei moșii, partea proprietății domnului Bobescu. (Va urma)