Evenimentul, aprilie-iunie 1911 (Anul 19, nr. 45-111)

1911-06-11 / nr. 97

r Aproape toți operanzii fără rușine și fără teamă știind că ia vremuri grele iar fruntașii să-i scape, căci fruntașii se silesc să acopere orice gheșit ca sî nu la eile și ale lor. Oamenii aceștia au credința că totul le e permis și că sunt stăpâni absoluți pe țară. Sperăm că autoritățile judecătorești au să dea in curând pedepse cari să înfioreze pentru multă vreme pe liberalii gheșeflani. Și atunci credem că are să le tracă pe fii pentru multă vreme să facă altora morala- Ecouri Notifies rflm fost cartes'guri și prevăzute că, nu ne putem aștepta de la ziarul liberal local, să se civilizeze de acum înainte, în Umbagiul pe care zilnc U tine, trasă de fruntarii consarului. Am constatat odată mai mult, că, nu se poate, cere de la cineva, cea ce nu poate da. Să k fii de bine. J Pentru a noua oara, desi mințim in mod categoric, știrea fomiei liberale locale, estin catui deputat guvernamental ar fi făcut pe misiuni pe lângă d. ministru al justiției, în chestia hastalari.! catoriferelor la palatal administrativ. Tot pentru a doua oara, repete!« ca în partidul conservator nu se găsesc oamen de apei*, care sa facă gheșefturi de felul celor?, de care visează zilnic ziarul „Mișcarea*. s^esmințim categoric și altă informațiune al mult desmințitei „Mișcări“, cum că d. primar D. Grecianu, ar vrea să scape de d. loan Stamatiu de la Primărie, oferindu'i președinția Camerei de Comerț. N'a fost și nu este vorba de așa ceva. Uj tumă de evrei, în frunte cu intelectualul „ Opiniei“, d. Iancu Livin, au serbit ori print d un banchet, cere a aderat și dl. Bădăran, plecarea dlui A. D. X.nopo! din fruparta ta, hislă. Se spune că d. N. Cananău ar fi trimes o telgramă foarte mișcătoare, d- ui Lewin, cu ocazia acestui brehet. Printre altee telegrame sosiți, a fost una și de la rabinul din localitat". * farul d-lui A. Bădărău, fi**** roua că e pentru d. Bădărău, acest dou n Bădărău care prin opinia a sconit prin oamenii săi, cum că ar fi dnducătorul apei la Iași. Tot d. Bidicău este acela care a pus in circulație svonul cum că d. A. D. X nopol va părăsi pentru doi ani lașul spre a se instala la Paris. Aceste svonuri, ca și toate celelalte pe care le lansează fostul Vultur și fostul Elector, intră dealtminteri numai în obiceiul d-lui Bădărău, să se dea publicitsței intenționat. Tocmi fiind că d. Bădărău a știut și știe că nu este el acela care a făcut să avem apa de Timișanu la Iași, și că aceasta se datorește numai d-l ui D. Greceanu, căci numai pentru că era Dimitie Grecianu și nu Al. Bădărău, ci Gh. Catacuzino, fostul prim ministru, a făcut toate înlesnirile pentru aducerea apei, și pentru că d Bădârău știe că d. X - nopol nici gând n’ara să plece in străinătate pe timp de doi ani, pentru aceste motive prin opinia, d. Al. Bădărău, conform obiceiurilor sale, publică informațiuni de soiul ceiora de mai sus Si mai scutură încă greoi Vulturul, că doar i’or mai da ceva ascultare vrăghile din jurul său și trebue să-și mai ridice capul, pentru a cerea să se sfăte că mai înseamnă ceva Pericolul ceíelicistÉi Am luiîîîiț’it maniăori de pericolul ce ameniîița lașa, prin instalarea, unui sanatoriu pentru bolnav", cari vor fi îngrijit de multe infirmiere catolice, adunate de prin lumea întreagă, și ea vor avea drept scop, coîitîperea sf >rinz lor. Spre rișinea noastră, un român ce poartă numele unei mari familii Vladimir Ghica, care a fost crescut și educat în religia noastră ortodoxă, se renega religie, și-a dăruit avere institutelor catolice și s’a transformat la papirușul cel mai propagandist. Inima nu se umple de durere,ând vedem pa frații noștrii transformați în cozi de topoare, dci vin eu să doboare pădurea seculară, ce se înălță atât de frumos. Și acest papistaș a sosit în Iași, a închiriat case pentru ca sa instaleze un sanatoriu, dar da vom lupta din răsputeri pentru ca sa nu-și ajungă scopul mizerabil. Universitare Mâna la ora 8 a. m. vor depune examenul I de licență la Dreptul Roman cu d. profesor I. Burada d-nn studenți : Tomida C , Savastos M , Iamandi Victor, Catargi E., Costinescu C. și Histineanu Romulus. In ziua de 17 Iunie a. c. vor depune examenul I de licența la Dreptu Civil cu d. profesor A Zeuleanu d-nii Studenți: Marinescu E., Georgescu IVL, Neuleanu O., Rosescu I, Decusară Laurențu, Caliin P., Botez I., Spiridonescu C., Maxim Gh. Constantiniu C., Hottineanu Romulus, Dimitriu H., Popescu I, Rădulescu N., și Manea Min. *TM*agBaaigaaKiaaB»5BgggBumaaBBBsn«aaBmaBBBa»B»aaB»ÉáaaaM EVENIMENTUL SnundafiUe de ia periferiile orașului Ploile ce nu mai contenesc de o lună de zile în urmă au produs mari pagube agricultorilor. La începutul anului agricol se prezicea că vom avea una din recoltele cele mai bune, ce n’am avut de mult timp. Ploile au mai pricinuit mari pagube și proprietarilor de vii, căci acestea au fost cu totul spalate. Inundațiile de eri Eri după ameaza a căzut asupra orașului o ploae torențială însoțită de numeroase descărcări electrice. Străzile și casele de pe la periferiile orașului au fost cu totul inundate. Așa in str. Albinet, apa a adus podul de la rugda roșiori și puntele de pa linia Calcaniei, pe care le-a îngrămădit la gura oanalului. Apa ce se stinsese a început să revrse, inundnd cîteva case și armniuț ud să ia proporții mari imediat au sosit la fța locului o echipă de podari, precum și pompierii care au destupat canalul. In Piața Unirei, apa a intrat in mare cantitate in prăvălia d-lui Branoștein. La Abator, s’a rupt iazul d-lui Iosif Simionovul, stricind o parte din grăfinăria bulgarului Petru Mirci. Inundațiile de la Soco'a Aată-noapte ospiciul de la Socola a fost inundat. Apa ce a venit in mare cantitate a inundat șoseaua, precum și grajdul și pavilioanele. Șanțurile de apă și canal au fost umplute complect cu apă. Circulația e întreruptă intre oraș și Socola. Descărcările electrice de er. Pe orele 4.50 a trăsnit In casele inginerului Hăluceanu din strada Alexandria, stricând platforma de la camera locuită de dl. Atanasiu. In odăile locuite de farmacistul Rodbard s’au topit sumele de la sonerie și electricitate. Din fericire nm avut de înregistrat nici un accident de persoane. S’au mai întâmplat descărcări electrice și in alte părți. Inundațiile de astăzi Ploaia continuind a cădea in mare cantitate și astăzi, părțile de jos ale orașului sunt amenințate a fi inundate. In stada Motoc, apa a început să inundeze, amenințând locuințele din apropiere. In strada Perju, Slvistru, Zugravilor, Saulescu, Țicăul, Socol», au fost inundate, att străzile cât și câte va case. In strada Trantomir și Anastase Pana apa a intrat în pivnițe, pricinuind mari pagube. Față de acest pericol care amenință pe locuitorii de la periferiile orașului, Primăria a luat întinse mășui pentru a impactica inundațiile și avutul locuitorilor. Numeroase echipe au fost trimise in diferite părți care sunt sub conducerea directă a d-lui inspector al stradelor Ștefan Donici. Bahluiul amenință cu revărsarea In ultimul moment afum că apele Bahluiului vin din ce in ce mai mari, amenințînd cu revărsarea. Locuitorii din aceste părți sunt cu totul îngrijiți căci avatul lor e amenințat a fi luat de apă. Acum câțiva ani in urmă Bahluiul a revărsat inundind tot șesul,precum și partea de jos a orașului pe unde trece. S’au luat întinse masuri ca averea locuitorilor să fie salvată întârzierea trenurilor Din cauza marii cantități de ploae căzuta in toată țara, toate trenurile au suferit mari întîrzieri. Trenul de București de 8zineață a sosit cu o intrziere dimida o oră și jumătate din cauza inundațiilor dintre Ploești și R. Sarat. Sunt temeri că pe lângă gara Grasca să nu se întâmpe accidente, deoarece pa eodo linia este totdeauna expusă inundațiilor. Terasamentul e acum foarte slab în acea parte. Dacă ploile vor continua, e posibil să se oprească circulația trenurilor de la Crasna pănă la Vaslui INFORMAȚiei Patronii ziarului „Mișcarea, adecă foștii guvernanți de eli, au îndrăzneala să vorbească de starea sanitară a Iașului și de modul cum sunt conduse interesele comunei, de către actuala administrație comunală. Repetăm că, foasta administrație comunală, a fost acea care și'a bătut joc de orașul acesta. In privința stărei sanitare a orașului, se știe că a fost nevoi să se deranjeze d. Morțun, pe atunci ministru ad interim la interne, pentru a face curățenie la median și hală, lucru pe care inteligenta administrație de sub conducerea d-lui Gane, nu fost in stare să-l facă. Și, tot cam pe atunci, când toți cetățenii lașului se plângeau de infecția din oraș, celalt priceput al Iașului, d. C. B. Pennescu, adusese și mai inteligenta idee să închidă spitalul pe jumătate an. De așa gospodari, cu așa grijă de cetățenii acestui oraș, a avut parte lașul, timp de aproape patru ani. Și acum când e atîta deosebire în bine, între ce a fost și ce federații de la „Mișcarea“ și este, v Opinia“, se rățpesc și se vaită pentru nevoile acestui târg. Ce caraghioși. Sâmbătă 11 Iunie a. c va avea loc în localul Primăriei Întrunirea consiliului comunal. Printre altele se va discuta și Mersul Tramvaelor. A apărut „Curierul Judiciar“ cu următorul sumar : Schimbarea orariului Judecătoresc de Popescu-Muscel. Icoana Judecătorului de ocol de Corneliu Botez membru la Curtea de Apel din Iași (bibliografie de C. Z.Maria) O jurisprudență a Curței de casație cu o foarte documentată observație a u lui profesor Dimitris Alexandrascu, D-ra Laura Lazarescu care s’a sinucis în ziua de 29 Maiu cu subimat coroziv, a încetat din viață. Tânăra d-ră s’a sinucis din cauza neurasteniei, iar nu din cauze de ordin intim cum spune „Opinia“. Informântarea va avea loc astăzi la ora 3. p. m. Luni și Marți vor avea loc la Liceul Național conferințe parțiale, când se vor discuta asupra repetenților și corigenților. Marcuri va avea loc conferința generală, când se va afișa și situația generală a elevilor. Brigada de siguranță a arestat și pe cunoscutul spărgător I. Holba, unul din principalii autori ai încercărilor de spargeri da la magazinul Khane, din str. Stefan cel Mare. In urma unei reclamații a țăranilor din comn. Focuri, jud și, contra părintelui N. Livezianu, care încasase 4000 lei pentru reparația unei biserici, cum că preotul voiște să dispară, a fost dus la Mitropolie de către Părintele Țincoca, protoerul orașului. Kome șizile de tuberculoși Se știa că s’au înfințat patru azila pentru tuberculoși la Bisericani (Neamț) Banovs (Iași), N.Ion (Buzeu) și Petrești (Gorj) Cel dia Esericani a și fost deschis; celelalte se vor deschide în curând. In vederea unei editabile utilizări a acestor zile,direcțiunea generală a serviciului sanitar a luat masuri da a se întocmi un regulement de administrați interioară. Deocamdata putem da următoarele amintete asupra condițiunilor în care se va putea face internarea bolnavilor. Inimata din numărul plurilor destine bolnavilor săraci, cari vor putea dovedi complict a lipsi. Pentru ceilalte paturi, balnavii vor p âti câte 3 lei pe zi. Picta se Lee anticipativ pe o luni de zile. Dacă după prima lună de internare va mai fi ncesar și bolnavul va voi să rămână incâ in azil, părinții, soțul său cei cari îngrijie de ei vor face din vreme o declarațiune in această privință, plătind din nou anticipat v, lunar, suma stablită pentru intreținut . Școala de ofițeri din Dealul Spirei sa reîntoarce astăzi din Piatra Neamț plecând ca un tren special. Din cauza timpului nefavorabil corespondența telegrafică ca și cea telfonică sufie pe toată linia. Se lucrează cu foarte mare anevoință producîndu- i mari murzieri în transmiterea corespondenței. După informațiunile venite la Ministerul de Interne ploaia de ea și astăzi a fost generală în toată țara. Localitățile din văi sunt amenințate de inundațiile rimitor. sam*sc»osBsa*a«3taBaese3»s»Bi!äs* langaaeBiiEaa-aafea» Dr. C. Pacaloglu profesor un versifar 2) torile luate i Tarile RpÉeeti te contra Éli sitei Doftoricescul meșteșug în trecutul țarilor române de G. I Imescu Gen. I. Ghica. Scrisori către Alxandri. Dn vramaa lui Caragnn, pg. 29. Tunsu și Jiaru prg. 277. Bârzoi pr>. 521, 527 și 529. Raport general asupra Igienei publice și asupra serviciului Sanitar al Regiuului României pe anii 1898 - 1904—Al Obcegea. Convențiunea sanitară internațională pentru a întâmpina invaziunea ciumei și a holerei încheiată la Paris la 21 Noembrie 1903. Dosarele Serviciului Sanitar pe anut 1909 și 19.0 relativa la măsurile luate pentru apărarea țarei înpotriva ciumei și holerei. Maladies exotique. Brouardes et Gilbert. Debove-Bcchard Manuel de médicine. Husard. Les parasites inoculateurs de mal. dies, Paris 1910, etc, ate. Studiul ce voi faci, sprijinit pe aceste cercetări ale mele nu constitue decât un Început al istoriei holerei și oumei în țările române. Dar acela care se va încumeta al face mai complect pe viitor la raportul meu date și descrieri găsiti pentru a căror culegere am întâmpinat multe greutăți așa că munca li va fi ușurată. Dar cred necesar, mai înainte de a vă desfășura câteva din epidemiile din Geeik și a profilaxiei lor rudimentare, urmată de studiul epidemiiilor mai recente și a mijloacelor materne de combatere, cred zic necesar a face pe scurt o descriere succintă a acestor afecțiuni și a modului lor de transmitere , vom avea desigur în vedere mai cu seamă faptul important că aganți cauzali ai amblor maladii au fost bine determinați prin descoperirile recente ; vibrionul holerei izolat de Koch în 1883 și bucilul pestei da Yersen și Kitasato în 1894 Astăzi dar, știm cu cine să luptăm, diagnosticul și trantamentul au fost b ne lămurite și profiluxla desigur sa aprimește pe considerațiuni riguroase științifice. Vom începe cu ciuma ne vom ocupa apoi de holeră și în urmă vom studia câteva din epidemiile țărilor române. Ciuma e datorită însămânțării organismului uman cu un microb specific, aerob, scurt, un bacil care se colorează bine cu culorile de anilină și mai ales extremitățile ; se cultivă bine pe gelosă, gelitină în bulion, pe serul coagulat și mai ales în soluțiunile alcaline de peptonă (2%) în care s’a adrogat 1% gelatină ( Yersin). Căldura la 70 ° sterilizează culturile pure; frigul, nu are aproape nici o influență asupra lor, chiar la temperaturi foarte scoborâte (—20 °). Desirațiunea îl omorâ repede, in câteva zile, mai ales pe obiectele cu suprafață netă, pe cereale, dar rezistă mai mult, o lună chiar, pe țesuturi păroase, mai ales pe stofe și pe piei. Razele socr .lui constituesc ca si pentru alți mulți microbi cel mai txferent sterlis «tor. Substanțele antiseptice și in special sublimatul corosif 100/op Și formolul 11 distrug repede Specificitatea acestui microb numai e discutată ; și se găsește în abundență în gangienii pestoși, mai ales in prima perioadă a infomațiunei lor, înainte de supurațiune, în expeotorațiunea bolnavilor atinși de pestă pulmonară, foarte adesea, mai cu seamă în cazurile grave, constituind o «epidcemie mortală, in rangale ciumaților. In cadavre dispare după câteva zile, atât la om cât și la șoareci. Totuși adesea persistă 10—20 zile și sa poata găsi chiar în pământ, alături de cadavrele șoarecilor morți de ciumă (Yersin), In praful odăilor locuite de bolnavi, în apă. Adesea ori ciuma isbucnește ca epidemie la o serie de animale printre care șoarecele, guzganul, veverițele și marmota ocupă locul de frunte. Experiențele făcute pe animale, la șoarece, la maimuță, la cobai dovedesc posibilitatea unei contaminațiuni repezi prin infecțiune subcutantă, prin ingestiune, prin contactul culturilor cu conjunctiva (la șoareci, Yersin) prin contactul cu narinele, printr-o simplă înțepătură cu produse pestoase. Dar inoculațiunile accidentale, produse infeboratorii, dovedesc și pentru om ușurința cu care bacilul poate fi inoculat printr-o simplă înțepătură, prin contactul cu animalele și cadavrele lor, prin praful bacilifer inhalat. Astfel se știe cum a suferit de ciumă bubonică prin înțepătură Germanul Strecker ; la Viena un servitor șirul Müller a sucombat de ciumă câștigată în laborator; de asemenea portugezul Camera Pestana și atâtea alte victime ale devotamentului pentru știință și umanitate. Bacilul pestei produce fenomenele clinice atât de teribile, grație toxinelor ce fabrică prin repedea sa înmulțire în organismele contaminate. Aceste toxine sunt mai ales cuprinse în corpul bacililor (endotoxine), dar difuzează și în sânge sau în mediile de cultură în care se cultivă exotoxine. Această endotoxină se eliberează dasigur mai ales după moartea bacililor în ganglioni și in sânge după cum și verionul holerei produce fenomenale clinice prin liberarea endotoxinelor din corpul microbian la nivelul intestinelor. • Dar astăzi profilexia ciumă a făcut un pas decisiv prin studiarea iminunată și descoperirea diferitelor moduri de contaminare. Desigur, solul, praful conținând germenii, diferitele obiecte murdărite prin dejcțiunile ciumaților, contactul direct cu bolnavii, constituesc modalitățți freqvente ale molipsitei. Dar da cele ma multe ori inoculațiimea se produce în urma epidemiilor ce se desvoltă la diferite animale și în special la șoareci, guzgani și marmote și inoculațiunile fiind transmis, de la aceste animale la om prin înțepăturile puricilor (Simond), păduchilor de lemn,muștelor (Yersin, Nuttal) și țânțarilor (Bonnardiere). In primul rând, după cum a dovedit-o Simond, purcile constitue factorul de căpetenie, trăsura de un ra între epidemiile șoarecilor și ale omului. (Va urma) A.