Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)
1912-01-14 / nr. 260
> % * i ANUL XIX No. 260 bROM&mmTU Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 Efectele scandalului Tot entuziasmul și toate speranțele opoziției s’au topit mai repede decât s’ar fi putut aștepta cineva. Astăzi zăpăciți și compromiși, cartelați privesc cu amărăciune cum guvernul, — acel guvern pe care presa lor l’a răsturnat de cinci ori în trei zile,—fără a se siDcsi cita și de puțin de răcnetele desperaților își continui cu stăruință opera de regenerare socială începută sub niște auspicii atît de fericite. Parlamentul din prima zi a redeschiderei sale s’a pus din nou cu rîvnă la lucru avînd a lua în desbateri marea reforma a bunurilor de m'nă moartă. Pentru armată și lucrările publice, după cererea d-lui Petre Carp s’a deschis un credit de 60 milioane, care va veni să îndeplinească încă unul din angajamentele luate de partidul conservator, acela al sporirei rețelei căilor ferate, fapt atît de important pentru economia țarei. O activitate rodnică dar, întreprinsă cu cea mai mare stăruință și nu cea mai desăvârșită înțelegere, care arată cît de puțină influență a avut asupra situației guvernului scandalul provocat de opoziție. Și dacă cele petrecute au avut vre-o influență, aceia e că guvernul s’a întărit și mai mult. Și nici nu putea să fie altfel. Trebue să fie într’adevăr cineva prea naiv ca să creadă că se poate răsturna un guvern care prinschipul admirabil în care s’a condus și care prin destoinicia și reformele pe cari le-a realizat, și-a cîștigat încrederea unanimă a țărei, bucurîndu-se de cea mai întinsă popularitate. Și cine să-l răstoarne ? Un partid care a căzut în niște împrejurări lamentalele de la putere, hulit de întreaga țară și care în opoziție în loc să fi putut să și refacă măcar cîtuși de puțin popularitatea a devenit și mai odios. Cu ce a venit opoziția să ceară retragerea guvernului actual ? Venit-a oare cu legi și reforme superioare și ca spirit democratic și ca utilitate socială acelora alcătuit de partidul conservător? Venit-a să denunțe vre-o greșală a guvernului actual care ar fi compromis interesele țârei și care sa-i facă imposibilă dăinuirea lui la cîrma? Intreprins-a vre-o campanie demnă, care să se razime pe opinia publică și pe voința țârei ? Nimic din toate acestea, ci pe o chestie murdară, a eșit in stradă provocînd scandaluri cari nu pot decît să constitue o rușine pentru viața noastră publică, scandaluri cari n’au stîrnit decît reprobări și indignare nu numai în lumea politică dar în toate clasele cetățenești. Și turbarea lor de astăzi se explică maî ales prin faptul ca guvernul înțelegîndu-și rolul, nu s’a scoborît la nivelul opoziției ci a restabilit liniștea cu tact și demnitate, făcînd chiar acte de indulgență față de mișeliile agresorilor. „Cîinii urlă caravana trece“. Urle cît vor pofti de la scandal pe străzi să-și ia însă adio, căci la o nouă încercare li se vor aplica fără cruțare măsurile pe cari singurî și le au ticluit. 400.000 hectare Pe când ziarele opoziției anunță zilnic „prăbușirea" — desigur numai ceva mare se poate prăbuși—guvernului, d. Carp și eminenții săi colaboratori, sănătoși tui, își văd de treburi, cu seninătatea omului cinstit care nu'și face de căt datoria. Pe biroul Camerei s'a depus proectul d-lui ministru Ioan I V. Lahovary asupra pământurilor de mănă moartă. Se știe că tot d. Carp a pus pe săteni în posesia a 1 milion de pogoane. Astăzi prin noul proeot, 400.000 hectare de pomând din moșiile de mănă moartă vor trece în stăpânirea țăranilor. Reforma aceasta, atât de organică, va face gloria guvernului și partidului conservator. Pe când liberalii cu răsculat pe săteni și apoi le-au dat gloanțe Manlicher, conservatorii, fără a-i agita, le dă pământ de hrană. Hi se pare că e deosebire apreciabilă între procedeele unora și ale celorlalți. Am dori, așa de curiositate, să auem criticile opoziției. Suntem siguri însă că presa tnkintolibarată va continua și de acum înainte să se ocupe de criza ministerială și de anunțarea viitorului guvern conservator-democrat, cu miniștri ca marii oratori Pavlică Brătășanu și Hestor Cinen. Hoi, fără a lua în serios balivernele unei opoziți, cu atât mai apel pistră, cu cât e mai cartelată, ne vom face datoria de a face evidentă pentru toți activitatea politică a guvernului actual. H'a trecut decât un an de la venirea la cârmă a d-lui Carp și programul de reforme anunțat de d-sa chiar a doua zi de la instalarea la putere este aproape epuizat. Mai rămâne numai marea reformă administrativă, ce va fi luată curând în discuție, dintre punctele cardinale ale programului nostru. Am promis țărei reforme organice și ne-am îndeplinit cu prisosință făgăduelile. --------—..........— Cât a costat 8 Ianuarie Rolul băncilor colectiviste din provincie Cheltuelile antreprizei pentru organizarea manifestației de la 8 Ianuarie trecut au fost mult mai mari decât se crede și nu exageram de foc, evaluându-le la cifra de jumătate de milion de lei. Pe Toată suflarea colectivisto-taehistă a fost supusă la contribuție, pentru Manifestația deja SAMBATA 14 IANUARIE 1912 AMINCIUNII In»orții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. Uo, ee aducerea la intrunire a delegaților din provincie și înșiși frații Brătieni, cunoscuți ca foarte sgârciț'’, când cita vorba de a da, s’au lăsat de astă dată, să li se ia sânge. Astfel, „Omul de la Rătești" a dat, în acest scop, zece mii de lei; tramvagistul Vintilă, ca mai generos, a vărsat 15.000 lei iar cârciumarul Dinu n’a contribuit decât cu 5000 lei, el considerându-se ca cel mai sărac din dinastie. Dar Dinu a mai avut încă 3000 lei, de la „Banca Muscelului" și cu această ocazie, e bine să amintim că directorul acestei institutiuni, d. P Râdulescu, a venit, in fruntea delegației de țărani din Muscel, care a defilat, la 8 Ianuarie, pe stradele Capitalei. Iar pentru ca să ne facem o ideie complectă de rolul pe care’l joacă mnicele bănci din provincie, cari se află, In mâna colectiviștilor, vom adăugi aici că „Banca Oltului„ din Slatina a contribuit pentru întrunire, cu suma de 500 lei, o bancă liberală din Craiova cu 7000 lei, etc. și de a fidem să ni se dea o dezmințire, în această prvință. Fie care din aceste bănci a contribuit ln proporție, cu mijloacele de cari dispune și putem afirma că nu a rămas una care să nu își fi dat obolul. Așa se explică numărul mare de țărani, care a fost adus la întrunire, entuziasmul (? !) mulțimei, dejunurile și prânzurile copioase oferite delegaților, precum și bacșișul de 50000 lei dat d-lui Barbu Păltineanu sub pretextul primirei bravilor cetițeni, căruți de la periferia țarei, In vagoane de marfă, ca animalele : . Grație Intrunirei de Duminică, se asigură chiar că d. Barbu Păltineanu va pleca, In curând in străinătate, pentru a-și căuta sănătatea zdruncinată și n’ar fi de loc de mirare să-l vedem ducându-se, in stațiunea de vilegiatură cea mai scumpă. Cu 50 mii lei în buzunar unde nu se poate duce cineva ! Astfel, manifestația de la 8 Ianuarie a fost pentru fruntașii colectivisto-tacbiști nu numai ocazie de a-și dovedi popularitatea dar și un mare prilej de câștig și zailet, și este destul pentru aceasta, să arătăm chefurile pe cari agenții opoziției unite le trăgeau, nainte de Întrunire, prin cârciumi și alte localuri publice. Au curs banii cu găleata , a fost o nouă revărsare a Nilului, vorba d-lui Tache Ionescu și numai cu acest preț, a'a putut «duna in Capitalii. In ziua de 8 Ianuarie, acea mulțime de haimanale și pierde vară, împestrițată cu țărani, care nu știu nici pentru ce au fost aduși la București, nici pentru ce trebue să protesteze. Luxul manifestației da Duminica trecută a costat scump, foarte scump și numai dnii Nestor Cincu și C. Cantacuzino-Pașcanu, știu, prin câte sudori au trecut, când au trebuit și verse cel intăi 40000 lei, iar cel din urmă 60000 lei, în casa comititului. ...Și când te gândești, că toate aceste sacrificii și toată această energie au fost risipite în zadar și opoziția unită va fi nevoită să înceapă din capăt ceia ce a pus la cale, intr’un moment de inspirație atât de nenorocită și cu un gând atât de nesputit... din fata unei discuțiuni serioase, și inaugurarea luptei cu baricade, constitue o situație anormală. Îndeplinirea programului pe baza cărui a fost chemat la cârma țarei guvernul conservator, ținând seamă de nevoile tuturor claselor sociale, lucrând într'un an, cât n'a lucrat liber a ii timp de treizeci ani, continue pentru opoziție o situație anormală. Ținuta pe care au luat o cartelații în ultimul timp, de a opri guvernul din acțiunea lui binefăcătoare, inaugurând o luptă sălbatică contra lui, constitue o situație animală. Mascarada pe care au însumat o cartelații Duminica trecută in Capitală, mascaradă care a indignat întreaga opinie publică, constitue o situație anormală Batjocorirea armatei și aruncarea asupra ei cu proectile, constitue cea mai elocventă dovadă de situația anormală a politicei cartelaților: întrunirile pe care le a ținut partidul conservator în întreaga țară, și entusiasmul cu care a îmbrățișat actualul guvern de masa cetățenilor, constitue pentru cartelați o situație anormală. E pentru prima dată în țara românească când un guvern se bucură de simpatia cetățenilor și lupta cu cea din urmă energie pentru menținerea lui la cârma țarei. Iată situația anormală, iată pentru ce cartelații frământă țara. Situație anormală... In timpul din urmă opinia publică a început să se clarifice asupra cuvintelor de situația anormală pe care le-a aruncat opoziția atunci când s'a hotărât să se retragă din Parlament. Gestul nemaiauzit a guvernului de a apara avutul public în contra „ Dinastiei scoțind la iveală toate afacerele patriotice, constitue în adevăratul înțeles a cuvântului o situație anormală. Fuga din parlament a opoziției, ...... .............. Cotidiane FARSĂ Cititorii de gazete , știu că toată săptămână aceasta ziarele opoziției s’au surmenat inventând crize ministeriale D. Carp, care, se știe, știe să fie și glumeț, ba char îi plac firsele, ar putea să facă o farsă dureroasă opoziției, să se retragă de la putere. Opoziția, în atare cez, ar fi in cea mai mare încurcătură. Liberalii nu sunt pregăiți să revină la putere, iar d. Tuka Ionescu, deși are partid, n’are ministeriabili. De aceea „paralela” ar trebui să fie recunoscătoare d-lui Carp că continuă de a guverna. Dosarul Șumuleanu IX*). > onarchie Chiar din articolul precedent s’a putut constata, că ceva anarhie este in felul de a se manifesta a d-l ui Șumuleanu ; așa lipsa de respect pentru justiția țării, pe care am relevat-o deja ; lipsa de respect pentru avutul unui om confundând distrugerea complectă cu scoaterea din consumație ; lipsa de demnitatea și munca respect pentru subalternilor săi, pe care o vom releva mai departe , precum și lipsa de respect chiar pentru autoritățile superioare constituite, după cum vom arata chiar astăzi. Dl. Ș. se obișnuise a fi socotit în fruntea Institutului de chimie un arbitru necontrolat, care să facă tot ce-i trăznea prin cap, fără să dee sămă cuiva. Așa i-a trecut odată prin cap, i s’ar putea foarte bine câștiga în mod onorabil ceva bani urmărind contravențiile cu zehinină, deoarece legea acordă o parte însemnată din amendă descoperitorului. In acest sect a și indemnat pe funcțio* Vizi au merit* anterioara. narii subalterni să se asocieze cu dânsul depunând oarecari sume de bani pentru a suporta cheltuelile de transport acei cari porniseră la vânat... zahanna, asigurându-i că aceste cheltueli vor fi cu prisosință răsplătite din amendă ? ! Un singur lucru perduse din vedere onorabilul, că nu se poate găsi judecător cu mentalitatea dlui S, care să admiti, ca și acel care face analiză să fie interesat la împărțirea prăzii, căci atunci ce garanție mai există pentru un comerciant ? Care este autoritatea dezinteresată, care să se pronunțe dacă există, ori nu, fraudă ? Așa că afacerea n’a prea reușit, sunt funcționari de la Institutul de chimie, cari au rămas pârliți da sumele ce au pus la dispoziția tovărășiei. Și lor le e rușine, tac și înghit Acesta e numai un exemplu, de cam ce poate trece prin mintea unui om puțin chemat a conduce o atare instituție, când lipsește controlul. Actualul Ministru de Interne a luat buna dispoziție a se delega un membru al Consiliului Sanitar superior, care să inspecteze, în special laboratoriile de control sanitar. Nimic mai log c ! Persoana designată de către Consiliul Sanitar superior este distinsul profesor și chimist dr. E Riegler, care prin lucrările și competența sa era indicat a primi această Însărcinare. Maniacul nostru, cum a auzit de aceasta și-a prăpădit cumpătul, căci în laborator s’a adresat trietonarilor subalterni cu vorbele „numai să îndrăznească neamțul să vină aici, că-1 dau afară !“ Și totuși neamțul a îndrăznit; iar eroul de carnaval n’a îndrăznit să se țină de cuvânt. Căci d-rul Riegler a putut inspecta in liniște laboratorul sub ochii d-lui S. care se frământa de necaz. Curajul nu i a venit la loc decât atunci când d sa a lipsit din laborator, ceea ce i se întâmplă foarte des. In adevăr, lipsind a dat poruncă servitorilor să oprească cu forța pe dl. inspector Rieger ; chiar funcționarilor subalteri le-a ordonat să dee de spate afară pe dl. R. La obiecțiunea subalternilor că nu poate face așa ceva cu un inspector delegat al Ministerului de Interne, care este și un distins profesor universitar, maniacul a obiectat, că el este stăpân in laborator și dispune ce crede, iar funcționarii trebue să-l asculte. Deoarece inspecțiile d-lui profesor Riegler îl jenau foarte mult, procesomanul nostru s’a gândit cum ar putea scăpa de acest inspector inoportun ? Și ca de obicei, soluția a găsit-o tot în laboratorul personal de pe scările Tribunalului, aplicând de altfel aceiași rețetă, adică a inventat niște calomnii anonime din partea d-rului Riegler la adresa sa, și a cerut parcautului expertiză Apoi sigur de rezultatul expertizei nu-1 mai aștesptă, ci im* dint hop cu j*lba la direcție că d*rul Rigl*r nu mai are calitatea a-l inspecta și în consecință dânsul a și lu *t măsuri să fie oprit a mai intra in Institutul de Ch mie Toată lumea, care a sfat de această procedare, care provoacă râsul a rămas stupe iată, și au văzut ca e necesar a se lua serioase măsuri contra acestui anarhist, care se substitue ministrului său, luând cu de la sine putere măsuri contra superiorilor sai. Nu știi ce să mai crezi, căci faptele sale sunt cu mult mai presus de calificativele ce intrebuinăm. (Va urma) -O OOOI Eroii Reg. 13 de Dorobanți Un episod din Resboiul nostru de neatârnare. Compania s-a din Reg. 13 de Dorobanți se afla în gardă în ultima paralelă, după lupta de la 6 Septembrie 1877. Noaptea după ce sau schimbat santinele, se apropie doi soldați de căpitanul Botez Panaite comandantul nostru de companie rasport rodnică ;