Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)
1912-01-24 / nr. 268
ANULi XIX No. 266 MARȚI 24 IANUARIE 1912 ~> ANUNCIURI XxLnerții si reclama In pag. a 2-a rândul 1 lei In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul 30 b. TOSIEr’OXT No. 08 ABONAMENTE Pe un an . . Pe jumătate an . Lei 20 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 V !*■ — Clarificarea Situației In desperarea ei de a se fi dovedit incapabilă de a susține o luptă contra actualului guvern, opoziția a recurs zilele acestea la o lovitură fără precedent în istoria vieței noastre constituționale, la o lovitură de care numai niște oameni fără scrupule și fără nimica sfînt sunt capabili, a Încercat să forțeze mina Suveranului pentru a se pronunța contra declaraților dlui Filipescu și ca atare contra întregului guvern. Pentru această lovitură, se înțelege a fost ales omul de mai înainte indicat, omul care nici nu avea ce pierde nici ce risca, a fost ales d. Ferecide. O nouă dovada a poltronismului d-lui Ionel Brătianu, care în clipe decizive știe să se totileze, să se dea atunci, punînd pielea altora în joc. D. Ferechide, care în ce privește îndrăzneala și nerușinarea poate da înainte oricui din țara aceasta, s'a prezintat la Suveran și spunîndu--i într ’un chip denaturat declarațiile dlui Filipescu în ce privește reprimarea răscoalelor a cerut Majestăiții Sale sau să aprobe procedarea guvernului din 1907, sau să-l trimită în judecata Curței de Casație. Lovitura fusese premeditat â, consecințele ei ofereau un teren foarte favorabil de exploatare pentru o opoziție fară scrupule și lipsită de cel mai elementar respect fața de Coroană, căci se știa că M. Sa Regele, care ținuse încă patru ani pe liberali la cîrmă după reprimarea revoltelor n’ar fi putut ca rege constituțional să sa desmintă dînd un blam regimului trecut. Și este prin o procedare nedemnă, prin care s’a căutat a se amesteca Coroana în luptele de partid, b’a obținut acel comunicat, care a fost exprostat de presa iberală într’un chip și mai nedemn, insinuînduse că ar fi un blam dat de Rege actualului guvern și o somație făcută d-lui Carp pentru a se demite, ca și cum Majestatea Sa ar fi avut nevoe de intermediul opoziției pentru a-și manifesta încrederea sau neîncrederea sa în guvern. Față de nerușinarea cu care presa liberală a început să exploateze audiența d-lui Ferechide, d. Nea Filipescu și-a înaintat prin d. Petre Carp de misiunea sa Suveranului, a carui cuvînt de data aceasta avea să înlăture on ce echivoc și avea să demaște procedarea nedemna și necinstita a opoziției. Suveranul a respins demisia d-lui Filipescu, dînd deplina sa aprobare asupra modului cum a fost menținută ordinea cu ocazia scandalului de la 8 ianuarie, manifestînd prin aceasta deplina încredere în actualul guvern. Bucuria opoziției a avut o prea scurtă durată, echivocul ticluit, cu atîta rea credință n’a durat decît vre-o cîteva ore, pentru ca apoi situația clarificîndu-se în urma gestului real al domnului Filipescu, bucuria de cîteva ore a adversarilor să se transforme în cea mai cruda dezluzie. Guvernul va răi mîne, căci are deplina încrederea Suveranului și nu numai asentimentul, dar solidarizarea cu el a întregii țări, ceea ce-l face să fie unul din cele mai tari guverne pe cari l’am avut vreodată. —-ao----------------- OTinogi ! Int averare de cauză, colectiviștii au început să cerșească certificate de bună purtare de la 31. S. Hegele. 1>. Filipescu a «•orbit la Eforie de „Ororile inutile” din timpul reprimărei. 1. 31. Pherechide s'a și prezentat la Falut fugind pe Suveran să ordone darea in judecată a fostului guvern liberal. Negreșit 31. S. Sigele, care a menținut 4 ani la putere pe d. Ionel Stătești nu putea dect să subscrie certificatul de bună purtare cerșit de fost l prezident al Camerei. Dar ce dovadă poate face un atare certificat ? Se știe că amnistia s’a întins asupra tuturor faptelor din timpul răscoalelor, deci și asupra felului cum s’a făcut represiunea. Chestiunea deci nu mai poate fi pusă pe tema responsablității matem tte. remâne ca istoria să dea fiecăruia partea sa i é vina sau de merit. Din discursul său de la Eforie, se pare că odată și odată d. N. Filipescu va da pana de ttoric în mînă și va desvăl multe secrete brătieniste de pe vremea represiunei. "Așadar certificatul cerut de liberali nu se poate servi decit să-l acopere în fața codului penal, de judecata rece și nepărtinitoare a istoriei nu vor scăpa. Istoria va pune în lumină adevărată modul cum a înțeles d. Ionel Brătianu să reprime răscoalele țărănești din anul de groază. Kind pe când, partidul liberal, remas sub conducerea băeto ului mai mare al Statuai, e arătat 'urnei întregi ca topotor de afaceri viioase, ci înjghebător de escrocherii patriotice, ca lacom de sîngele poporului răsvrătit de el, — partid liberd fișa dar degeaba mai umblați cu milogii Ala Sunt ți osîndiți fără apel și fără recurs. De la proces Ușor și Ură de veste, din imparțialitatea cu care am venit eun sistăm la acest proces, am trecut treptat dar sigur, pe partea scuzatorului. Și aceasta nu numai prin argumentele lui cele mai zdrobitoare, și cari erau prea îndeajuns, dar și prin atitudinea rușinoasă și adânc perversă a inculpatului și a cinicilor săi patroni. Intr’acest proces in afară de dezbaterile chestiei calomniei, mirat am văzut pe acuzați pledând cu înfocare „idealul“ și măreția șleahtei lor. Dar mai Înainte da toate să privim izvorul aslui șivoi de infamie ce s’a năpădit asupra dlui A. G. Curs. E ura, e frica și la baza ei vecinicul interes • Ura ! pentru că tot ce e adevărat și drept ii orbește și-i doare Frica, pentru ca acest adevăr tinde la dezagregarea ocultei asociații. Și în fine interesul! Căci din toate răspîntiile, din toate împrejurările ei știu să-și facă plasă și prin apropieri de cuvinte mari și vagi să extazieze pe cei naivi și de mulțimea de proști ce-i înconjoară să-și făurească titlul de pardid și de șef de pardid, pus pe veci la disposiția sentimentelor joasnice și in același timp servind drept arta puzderiei de evrei din țară Dar acei cțiva oameni interigenți, dar fără de scrupuleari pentru a se menținea maguese cele mai tăinuite vicii, uită că prestigiul lor trecător se reazămă pe acea rasă, care duc altceva decât un element de disoluție 1 in Insă, fii totuși ai unui neam a cărei cinate a fluturat vecinie în raza tuturor, pentru a și realiza intens le s’au pus la acea școală de intrigi, de minciună și de insinuații calomnioase. Și întreaga lor purtare nerușinoasă întrebuințată de acel partid de dilamație reeșia vad t, desvelinduse până in cele mai Întunecosse ascunzători ale e’, în sceste cinci zile cât a durat prodesul. Cu ce asista sta insă nedumerit și de prăpastia ca era intre acuzator și acuzat. Acuzatorul dl. A. C. Cuza, știm că e unul dintre cei mai bun profesori universitari, a cărui valoare nu întrecută decât de o omite viclenia* ebilă, și apoi și un om de o enormă putere de muncă pe care și-o dezvoltă in interesul pardidului său cu o vehementă pe care insă poate nu o apropem in totdeauna. Pe cealalta parte, pe banca acuzatului cine ? Un necunoscut mai era o păpușă ce se frământă sub apăsătoarea privire a impresa riului. Și acea campanie purceasă de pretutindeni, de luni Întregi, pe edemi dosnice și neașteptate căi, și care se strecura prin mulțime ca un șarpe la izbucnirea acestui proces s’a încordat într’un tot, împroșcându-și venitul asupra tuturor cari nu se plecaseră in fața lor, chiar și asupra c - lor mai integri magistrați. Era deajuns ca un prim-procuror să-și facă datoria, când aceasta se ridică in calea lor ca imediat prin vorbă, la proces, și prin rândurile ,Opiniei 4 să se scurgă insinuări și calomnii. Și când, în apărarea sa, inculpatul Socor nu găsește mijloace de a răspunde la acuzările pe două coloane ale lui Cuza, chiar și președintele curții in cinstea lui austeră, văzind gravitatea acelor acuzări, sa vede criticat, găsim că ar fi o injurie si-i mai luăm apărarea știind că acest președinte e dl. Sturza. Ș ca să se zădărnicească, joimica acțiune a celor ce se îmbracă cu viclenie și ca sa ?e dee pe fată mulț'Hxibi, cele petrecute in acest răstimp de 5 zile, o mare adunare are loc azi. Desigur insă că peste timp aceste frământări vor trece. Dî. Cuza va rămânea tot acela care a fost și înainte de acest incident pentru dumnealui iar inculpatul va fi acel despre care se va spune : „Ah, cel cu pamfletul ?“ Ca mâine, cu impunitatea ce i-o dă organizația lor, vor reîncepe aceleași luni—aci din șleahta acuzatului—împotriva altora ce se vor opune operilor nefaste. Quousque tandem. C N. C. a publica un comunicat prin care Suveranul declară că nu e cazul de a se da în judecată fostul guvern liberal. T. N. Filipescu, în urma publicărei acelui comunicat, și a inaintat demisia, prin intermediul dVd Carp în namele M. S. Regelui, care a grăbit s' o respingă, insistând pe lângă d ministru de răsboi să și păstreze portofoliul și să continue a se ocupa de reorganizarea armatei. Parlamentul a făcut o caldă manifestație de simpatie d-lui Filipescu ce ridicase mânușa aruncată guvernului de opoziția „paralelă“. Chestiunea aceasta a lămurit situația politică și a închis criza celor cari exploatau în presă atitudinea dlui ministru de răsboiu, învinuind că guvernul var fi unitar. De acum opoziția nu va mai putea cânta, în mision, dezarmonia dintre miniștri și pretinse crize de guvern. A fost frumos gestul dlui filipescu, când a rugat pe MS. să-i primească demisia și apoi să-l trimeată în judecata Casației, unde să se desvinovățească Chelălăiturile gazetelor coleciviste că, prin atacul d-lui ministru de răsboiu, s'a compromis creditul țârei în străinătate nu mai fac două parale. In intervievul acordat „Minervei“, d. filipescu a declarat că a fost cîștigat pentru ideea unei Bănci de stat, care să înlocuiască Banca Națională „ cea mai mare excro ■cherie a veacului“. Comunicatul publicat de ziarele opoziției, demisia d-lui Filipescu și mai ales respingerea ei de Suveran au pecetluit pentru totdeauna poliția banditească a partidului liberal, care nu putea să găsească un samsar mai iscusit pe lângă Suveran decât d. M. Pherechide Guvernul a înregistrat un succes mai mult, iar opoziția a perdus încă o bătălie, pe urma căreia îi va trebui mult timp până să se reculeagă. ----------—0ASS3E8 O—--------- Un gest frumos Opoziția a trecut printre sgiduitoare emoție. Se știe că d. M Pherechide ceruse audiență la Palat ca să se plîngă M. S. Rtegelui împotriva d lui ministru de răsboiu care atacase Banca națională la întrunirea de la Eforie și vorbise și de „ororile inutile din timpul represiunei răscoalelor, fostul prezident al Camerei liberale obținuse autorizația MS. de Cotidiane Smara Iacilor După cum avem faliții noștri, Iașii su și Smara lor, E. D na Maria Buțureanu, care zilnic »holtuiște cerneală și hârtie pentru progresul... fabricilor du hirtie și de cernele. Dar Smara Ioastă are și immginații, ceva mai multa decât protagogista ei din București. Studenții au stricat un geam de a0 centimetre — dacă nu cumva va fi fost stricat de mai Înainte — la locuințț d-lui Buțurescu, redactor la Opinia și jurat la procesul Cuza. Ei bine, Smara iea condeiul și scrie la Opinia că locuința marei literate a fost limitată. Apoi n’avem drepta să zicem că Suntra locală e mai doar decât aceea a Universului ? * Cr-ațil ! Procesul Curs-Socor și mai ales achitarea acestui din urmă au scumpit... traiul ! Se știe că studenții au făcut o manifestație eiimpatie pentru inculpat și avocații lui, manifestație la cari ovațiile n’au lipsit. Studenții au turnoat A ouă din piață, plătind 25 bani unul. Iată deci cum niște nevinovate ovații cu oră scumpește traiul așa de scump ! * * -A-Elot Se știe că d. N. Fie va avea reputația de resturnator de guverne Acum, Tr bunul *frigă : Jos opoziția Apoi normal e aceasta ? Scrisoarea d-lui C. Sturdza D. avocat C Gh Sturdza a trimis ziarului „Opinia“ următoarea scrisoare : • Iași 22 ianuarie 1912. Domnule Director, Citesc în „Opinia“ de aseară 21 c., în două articole anonime, pe de o parte inexactități pe cari nici leași fi relevat, pe de alta o serie de injurii la adresa tatălui meu, căruia sorțul i-a dat sarcina de a prezida actuala sesiune a juraților. Afirmă necunoscutul autor al articolelor că ași fi îndemnat sau luat parte la manifestația ostilă ce s’a făcut juraților și apărătorilor inculpatului Socor. Nu e decât o minciună, deci ași fi putut o trece cu vederea Dar, în alt articol, se aruncă cele mai urâte insulte unui magistrat a cărui întreagă carieră răspunde pentru dânsul mai lămurit de cum ași putea-o eu face. Acela care l-a scris e tot atât de nemernic ca și acela ce l-a patronat. Și ca urmare consider aceste articole ca o dovadă ori de inconștiență, ori de mișelie. Vă las biler să alegeți. Iar dacă cineva se simte jicnit, de cuvintele mele, sunt gata, oricând săi dau satisfacția ce va crede"de cuviință. C. G Sturdza, avocat Str. Sf. Atanasie 16. Distăinuiri interesante Ieri Duminică Dl. Nicolae Fleva a ținut la Dacia In București o întrunire publică la care au asistat peste 5000 de cetățeni ai capitaliei. Desgustat de politica josnică a tukiștilor, D-sea’a retras din gruparea inventată, și a ținut să se știe, cum și pentru ce a plecat de la tariști. D-nii lorison Bădureu și restul au plecat clandestin, pe fereasta de la partidul conservator, fără motive plauzibile, ci pe simple cordiocuri pe care și acele, le-au ținut secret. Dl. Fura pleacă de la Uri șt’, pe poarta cea mare, cu fruntea sus și încântat că a est dintr’o atmosferă infecțioasă. P-ia a himat la Daia pe cetățenii Bucureștiului și s'a spoveduit a aratat în mod clar și timp de imposibilățile de fapt, de a mai putea figura în rândurile Ukiamului. „Eu am luptat cu Disescu, C Ariou, Djuvara, Teke Ionescu, și Brfttianu a căzut,—zice dl. Fleva. Astăzi situația e mai gravă, căci avem da luptat cu o atmosferă de imoralitate năbușitoare“. Simpaticul tribun analizează apoi cauzele diferite care au motivat vre-o câteva căderi de la putere a partidului liberal, între care și acea când liberalii aduseseră grave atingeri sentimentului național. Na-am retras atunci din parlament zice Dl. Fleva pe chestia demnităței naționale, azi însă retragerea din parlament s’a făcut pe chestia buzunarelor. Dl. Fleva Dee apoi interesata destăinuire că la început nu vroia să Intre In gruparea takistă, al cărei rost nu’l înțegea de loc. I am spus lui Take mărturisește Dl. Fleva că nu ințăleg să lupt pentru oameni, ci numai pentru idei; in gruparea D-tale, văd omul,dar nu văd ideile ! Vorbind despre casele de Credit oratorul spune că a contribuit la înființarea instituțiilor noastre da Credit, dar că mai bine își tăia mâașla