Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)

1911-12-04 / nr. 234

-ANUL XIX Mő/234 ABOHABENTE .Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an • 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 DUMINICĂ 4 DECEMBRIE 1911 ~ AHUHCISim Ixs.®­<a]xțîi «și :v ® cl&,xxx& In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. t SLEPOH 2fcTo, 88 Patru­ ori de cîtă rea-credința și ori de cit cinism ar dispune adversarii noștri în campania pe care o duc contra activi­­vităței actualului guvern, sunt totuși fapte de o elegnență pe care nimic nu poate s-o sdro­­bească și față de cari ori­ ce clevetiri rămîn neputincioasa, ne avînd doar alt efect de­cit acela de a pune intr’o lu­mină și mai urîtă pe cleve­titori. Chemat în Decembrie tre­cut la cîrma­ț­iei, primul punct pe care guvernul actu­al l’a înscris în program a fost acela al eftemiei traiului, chestiune care avea să și gă­sească o soluție practică și urgentă prin două căi, aceia a reducerei sau desființări taxelor pe consumațiile de primă necesitate și a degre­vatei de impozite a bunurilor imobiliare ale populației ru­rale și clasei nevoiașe orășă­­nești. In sesiunea trecută a Par­lamentului a fost votată le­gea prin care au fost scutiți F* de impozitul funciar proprie­tarii rurali cari posedau câte șase hectare sau 12 pogoane și mai puțin. Opoziția a spus că această scădere nu Înseamnă mare lucru. Știți cîți cetățeni au pro­fitat de acea scădere ? Numai 942,000, adică aproape un milion! Din proectul de lege depus­eri în Cameră privitor la scu­tirea de impozitul funciar a caselor cu un venit de 300 tei­ți mai jos, se vor folosi 68 mii proprietari urbani. Alt proept de lege, depus tot eri la Cameră, prevede scutirea de patentă a micilor patentări. Ca nciasfta dispoziție voi* beneficia 45,000 pa­tentări. Prin legea depusă de d. Nenițescu la Cameră și pri­vitoare la asigurările munci­­torești se vor servi interesele a 176,000 meseriași și muncitori marili. Iar din modificările intro­duse în legea pensiilor, în sesiunea trecută și în cea ac­tuală, profită până la 15 mii pensionari. Adunând numărul acestor persoane cari au fost și ver­i satisfăcute de­ măsurile lu­ate de guvern, pentru ușura­rea sarcinelor și nevoilor lor, ajungem la cifra de 1,248,000 oameni.. Presupunem că vre­ o 18 mii sânt și proprietari, pensionari sau patentări. Deci rămâne bine stabilit că la 11 luni de guvernare, guvernul actual a satisfăcut 1,200,000 locuitori ai țarei prin legile ce le-a propus. Trebue să se știe în acelaș timp că numărul total al contribuabilor din toată țara este de 1,200,000. Mai e de relevat faptul că prin modificarea legei indus­­ tri n­i<s­ triale se va da satisfacție in­dustriașilor, iar prin însemna­tele credite ce au fost acor­date și se vor mai acorda căilor ferate, au fost și vor fi satisfăcute cerințele agricul­torilor, industr­iașilor și co­­merciaînților. Iată dar, abia după 11 luni de guvernare, aproape toate clasele sociale în suferință a­­meliorate în chipul cel mai simțitor, prin măsuri bine chib­zuite, ast­fel ca statul să re­simtă cît mai puțin, iar popu­lația să aibă reale avantagii. Ceia ce s’a făcut pfcnă acum formează o puternică cheză­șie a viitoarei activități a gu­vernului actual, iar criticele și prognosticurile cu cari se îndeletnicește acum opoziția le vom discuta atunci cînd vo­m face bilanțul celui de al doilea an de guvernare, cînd vor fi înfăptuite a doua serie de reforme din programul partidului conservator. „Opînia“ despre afacerile tramvaelor Intr’un număr trecut al­­ tu­rului nostru am fâgă­duit citi­torilor că, vom da ps­b­uităț­­i textual opinia taehițiilor în chestiunea afacerilor tramvaie­­lor, precum și asupra politicei economice pe care o duc libe­ralii. Să nu se uite du­, grupare­a ta­­b­lată se găsește în cartel cu liberalii și totuși nu se süesc, prtvș, presă, să-i numească v ghe­­șaftavi". Iată „Opinia“ din 26 iulie a.c. ce spune despre afacerea tram­­vaielor, iată care le este păre­rea despre aliații lor: „Sforțările presei liberale întrec toate așteptările. Arti­cole zilnice, chüometrice, pli­ne de cifre, adesea și de în­­j­urături, umplu coloanele„ Vii­­torului“ și „Voinței“. Cu toate acestea nu cred sa se găsească un singur om imparțial, pe care sa-l fi convins acest lux de «dovezi“, etalat cu o ele­ganță ireproșabilă, dar și cu o lipsă de scrupul neasemă­nată. Ce vrea să susțină presa liberală ? Că afacerea tramvaiului nu este un gheșeft enorm, care nu-i de­cât o verigă din lan­țul interminabil al gheșeftu­­rilor liberale? Zadarnic se silește. N'o să se găsească in țara aceasta oameni atât de creduli, cari sa poată fi Induși în eroare*. Ca să a ioă tachiștii recunosc că afacerea tramvaielor e un formidabil gheșeft, iar in par­lament se unesc cu ei contra guvernului, făcându-se și ei păr­tași la acest gheșeft. Pe de o parte desavropă a di­­nastia", pe de alta o ia sub scu­tul lor. Mai mult încă, tachiștii sunt convinși, după cum declară, că n’o sa se găsească în țară oameni atât de creduli, cari să poată fi induși în eroare, adică să creadă că afacerea i tramvay­lor este o afacere cu­rată. Spre culmea ironiei, tachiștii au­­ dat dovadă cei dintâi­ de a­­ceastă credulitate, au dat do­­vadă, că sunt dintre puținii care au fost induși în eroare. JK Tache Ionescu a dat do­vadă că e un om „credul“ iar acum voiște să împingă spre această credulitate întreaga o­­pinie publică. Aceasta însemnează politică serioasă, aceasta însemnează convingerei statornicii în prinm vi­zii și credințe? Această însemnează imorali­tate politică, a cărei pecete v'ați fus-o singuri pe frunte prin șovăiala credințelor voastre. — ----------­ Legea trusturilor Corespondentul nostru din Capitală ne a telefo­nat aseară că profesul de leg ® al d-lui deputat George A. Scorțescu a­­supra trusturilor a fost admis, cu mici mot­ifi­cari, și de Comitetul de­legaților și in curând va deveni lege» Efectul acestei legi a început a se arâta chiar ű› pe £ ¤&wt&>. Zmbirul s’a­r fi saut cu 95 bani la ki­logram. Pe sigur ci penalități­le ce se prevăd în lege vor opri pe industriași și comercianți nescrupuloși să se mei cartele*® în scopul de a scumpi ali­mentele di prima nece­sitate. Era și timpul să se pu­nă o stavilă lăcomiei unor oameni prea dornici de a se îmbogăți în dau­na și pe spinarea tutelor consumatorilor. Noi felicităm pa ami­cul nostru, d. deputat ,Corțescu,pentru contri­buția sa la opera de asa­nare a guvernului și par­tidului conservator. îamuici­nații.. Opoziția a intrat în plină acti­vitate extra-parlamentară. Deputații și senatorii liberali și tahiști, au luat seri fixe, și între u­n ceai și o mică bancă de bacara, arezată și aceea de mai multe ori,— pun țara la cale și regulează soarta guvernului. Prima serată fixă, a fost la dl. Ionel Brătianu unde s’ar fi agitat chestia ca opoziția să se organizeze în sensul de a presenta publicului un corp compact de combatanți uniți în cuget și ’n simțiri,— și apoi să ’nceapă o luptă de ex­terminare contra guvernului. In acelaș timp însă, vre­ o cîți­­va indiscreți, a emis părerea că mai nainte de organizare să se sta­bilească dacă opoziția de ambele nuanțe ar putea să cadă de acord asupra modului cum trebuie să se modifice legea electorală actuală : unul sau două colegii ? Această intempestivă întrebare a aruncat oare­care răceală între musafiri, și sindrofia s’a spart fără să se stabilească nimic definitiv. Pentru a relua firul serilor fixe, opozanții s’au întrunit apoi acasă la dl. T. lonescu, unde au discutat asupra împărțirei rolurilor, cu pri­vire la combaterea proiectelor gu­­vernul­ui, și la mai multe interpe­lări pe care trebuie să le facă opo­ziția. DL T. lonescu a fost însărci­nat să interpeleze la cameră pe guvern în chestia tramvaielor. Șe­ful aventurierilor a acceptat cu ju­matate de gură fiind­că se teme să nu i se pună înainte cuvintele pe care le-a spus în cameră altă dată, relativ la necurata afacere a tram­vaielor,,—cînd a tratat pe băeții Brătieni cu niște expresii, de care se roșise ușerii. Astfel, activitatea extra-parla­mentară a opoziției a început,­— deși paraleliștii nu sa se retragă definitiv s’au decis încă din cameră și din Senat,—de­oare­ce aplausele— ce au însoțit pe abstinenții de la dis­cuția asupra adresei de respuns la Mesaj,—erau prea intusiaste și zgo­­motoase. De pe joc, prin urmare, opoziția a început să deie cu oiștea in gard, și este de sperat că peste puțin o să se rupă pișt­a, bucățele!.. Atunci are să fie și mai frumos! le la barcagi cetire... Neobrăzarea colectivistă n’are mar­gini. După operația chirurgicală de la Senat, când d. Carp a aplicat șe­fului partidului liberal ferul roșiu pe obrazu-i de tóval,—atât d. Brătianu cât și «Voința Națională» desfid lu­mea, ba încă vorbesc, cu o adorabilă naivitate, de «executarea definitivă a guvernului“­­ Astăzi „Voiața Națională“ și-a luat din arsenalul ei iar o armă pașop­­tistă și scrie: „D. Marghiloman va remâne toată viața stigmatizat cu aecetia infamiei și minciunei“. Unde trăesc liberalii ? Tot la men­talitatea lor de la 48 au rămas ? Pe cine vor să prostească cu ast­fel de vorbe goale? Auziți ! «Pecetea infamiei și a min­ciunei" ! Și aceasta citnd ? După ce minis­terul de interne, continuând „ope­rația“ d­lui Carp, a nimicit ce mai remăsese in picioare din trufia co­lectivistă, D. Marghiloman e un superb­ora­tor parlamentar. Se știe cumpătarea sa iu expresiuni, eleganța stilului, fi­nețe ideilor, ironia caustică a d­lui ministru de interne. S’au găsit ad­versari de-ai noștri cari să declare : — «Păcat că nu sunt sena­tor să aplaud pe Marghiloman" ! Și tocmai acum se găsește „Vo­ința Națională“ care să spună de un om ca ministrul de interne cari și-a făcut probele, căci e pentru a 5 a oară ministru, că e «stigmatizat cu pecetea infamiei și minciunei" 1­0, Karcaltki, meri sunt năsbâtiile tale 1 Șefia la liberali recunoaștem câ d. Carp a fost fără milă față de inocentul șef al partidului liberal. In urma celor trei avalanșe de atacuri de la Se­nat, d. Ionel Brătianu abia se mai ține pe picioare sprijinit de fra­ții săi. Intr'o formă lapidară, clasică, prezidentul Consiliului a arătat cum trebue să fie un om politic corect în viața sa privata, de­zinteresat în acțiunea sa po­litică. Și fără a mai accentua prea mult, d. Carp a lăsat să se înțe­leagă că șeful liberal nu îndepli­nește aceste două condiții. In viața privată d. Brătianu e Dan Juan Brătianu, și aventurile sale de la Pașcani, „o căsătorie cu revolve­rul11 ca în romanele lui Ignatz Hertz sunt proaspete în mintea tu­turor. In acțiunea sa politică, d. Brătianu e privatul in jurul că­ruia se învirtesc nenumăratele a­­faceri „patriotice” liberale, unele în curs de executare, altele numai plănuite in beciurile Băncei Na­­­­ionale și pe la Credite. Atît răsunet au avut discursuri­le d­­or Carp și Marghiloman în opinia publică, atît d­e fa­ct au făcut chiar in partidul liberal în nu e vorba in mod serios de o schimbare la șefia liberalilor. D. C. Stere, care trecea drept cel mai credincios partizan al Bră­­tienilor, de la cari as­te »­ta un portofoliu ministerial, a pornit o agitație surdă pentru detronarea „Distanței” de la șefie și alegerea d-lui Sp. C. Haret ca șef al partidului liberal. Negreșit pentru țară ar fi un pas înainte dacă în locul inofensi­vului Ionel, liberalii ar avea un șef ca d. Haret, ca d. Costinescu, sau chiar ca Tom­a Stelian și Al. Djuvara. Dar chestia aceasta e prea im­portantă pentru a o atinge număr, de aceea vom reveni în curînd a­­supra ei, discutînd-o pe toate latu­rile ei. SCUTIREA de soncieră a proprietăților Iată expunerea de motive și textul proectului relativ la scutirea de im­pozit funciar a proprietăților cu un venit anual până la 300 lei inclusiv: Legea pentru ieftenirea traiului, votată in sesiunea trecuta și pusă In aplicare da la 1 Aprilie 1911, care a avut de scop a contribui la o mă­sură oare­care și în mod general la iertenirea traiului, a adus o ușurare specială țăranilor mici cultivatori de pământ, scutindu-i de impozitul fun­­ciar și de zecimile de percep­te pen­tru pământurile în întindere până la șase hectare. Scumpirea îngrijitoare a traiului atinge însă și pe orășeni, și măsurile luate de lega pentru ieftenirea traiu­lui ar fi necomplecta dacă nu s’ar educe și acestor orășeni o ușurare specială așa cum s’a «dus țăranilor. Această ușurare o propun prin scu­tirea de impozitul funciar și de ze­cimile de percepere a proprietăților urbane, cari plăt­ec impozitul funci­ar la un venit anual până la 300 lei inclusiv, echivalent cu venitul celor șase hectare de cari au fost scutiți țăranii. Scutirea orășenilor va avea loc chiar atunci când un imobil s'ar exercita un comerț bine inteles că atunci când con­tribuabilul va avea mai multe imo­bile pentru cari ar plăti impozitul total la un venit anual mai mare de 300 lei, nu se acordă scutirea. Sacrificiul ce face statul cu această scădere nu se ridică pentru toată ța­ra de­cât la suma de lei 916.424 bani 70, din cari lei 704.943 bani 19, impozitul funciar și Icl 211481, bani 51, cele trei zecimi da percepe­re. Ori­care ar fi situata financiară a anului viitor un asemenea sacrifi­ciu sa va putea suporta. Imobilele menționate vor rămâne impuse numai la zecimile comunale, județene, de drumuri și de căi ferate. Președintele consiliului și miistrul finanțelor. P. P. CARP*

Next