Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)
1911-12-04 / nr. 234
-ANUL XIX Mő/234 ABOHABENTE .Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an • 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 DUMINICĂ 4 DECEMBRIE 1911 ~ AHUHCISim Ixs.®<a]xțîi «și :v ® cl&,xxx& In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. t SLEPOH 2fcTo, 88 Patru ori de cîtă rea-credința și ori de cit cinism ar dispune adversarii noștri în campania pe care o duc contra activivităței actualului guvern, sunt totuși fapte de o elegnență pe care nimic nu poate s-o sdrobească și față de cari ori ce clevetiri rămîn neputincioasa, ne avînd doar alt efect decit acela de a pune intr’o lumină și mai urîtă pe clevetitori. Chemat în Decembrie trecut la cîrmației, primul punct pe care guvernul actual l’a înscris în program a fost acela al eftemiei traiului, chestiune care avea să și găsească o soluție practică și urgentă prin două căi, aceia a reducerei sau desființări taxelor pe consumațiile de primă necesitate și a degrevatei de impozite a bunurilor imobiliare ale populației rurale și clasei nevoiașe orășănești. In sesiunea trecută a Parlamentului a fost votată legea prin care au fost scutiți F* de impozitul funciar proprietarii rurali cari posedau câte șase hectare sau 12 pogoane și mai puțin. Opoziția a spus că această scădere nu Înseamnă mare lucru. Știți cîți cetățeni au profitat de acea scădere ? Numai 942,000, adică aproape un milion! Din proectul de lege depuseri în Cameră privitor la scutirea de impozitul funciar a caselor cu un venit de 300 teiți mai jos, se vor folosi 68 mii proprietari urbani. Alt proept de lege, depus tot eri la Cameră, prevede scutirea de patentă a micilor patentări. Ca nciasfta dispoziție voi* beneficia 45,000 patentări. Prin legea depusă de d. Nenițescu la Cameră și privitoare la asigurările muncitorești se vor servi interesele a 176,000 meseriași și muncitori marili. Iar din modificările introduse în legea pensiilor, în sesiunea trecută și în cea actuală, profită până la 15 mii pensionari. Adunând numărul acestor persoane cari au fost și veri satisfăcute de măsurile luate de guvern, pentru ușurarea sarcinelor și nevoilor lor, ajungem la cifra de 1,248,000 oameni.. Presupunem că vre o 18 mii sânt și proprietari, pensionari sau patentări. Deci rămâne bine stabilit că la 11 luni de guvernare, guvernul actual a satisfăcut 1,200,000 locuitori ai țarei prin legile ce le-a propus. Trebue să se știe în acelaș timp că numărul total al contribuabilor din toată țara este de 1,200,000. Mai e de relevat faptul că prin modificarea legei indus tri ni<s triale se va da satisfacție industriașilor, iar prin însemnatele credite ce au fost acordate și se vor mai acorda căilor ferate, au fost și vor fi satisfăcute cerințele agricultorilor, industriașilor și comerciaînților. Iată dar, abia după 11 luni de guvernare, aproape toate clasele sociale în suferință ameliorate în chipul cel mai simțitor, prin măsuri bine chibzuite, astfel ca statul să resimtă cît mai puțin, iar populația să aibă reale avantagii. Ceia ce s’a făcut pfcnă acum formează o puternică chezășie a viitoarei activități a guvernului actual, iar criticele și prognosticurile cu cari se îndeletnicește acum opoziția le vom discuta atunci cînd vom face bilanțul celui de al doilea an de guvernare, cînd vor fi înfăptuite a doua serie de reforme din programul partidului conservator. „Opînia“ despre afacerile tramvaelor Intr’un număr trecut al turului nostru am fâgăduit cititorilor că, vom da psbuități textual opinia taehițiilor în chestiunea afacerilor tramvaielor, precum și asupra politicei economice pe care o duc liberalii. Să nu se uite du, gruparea tablată se găsește în cartel cu liberalii și totuși nu se süesc, prtvș, presă, să-i numească v gheșaftavi". Iată „Opinia“ din 26 iulie a.c. ce spune despre afacerea tramvaielor, iată care le este părerea despre aliații lor: „Sforțările presei liberale întrec toate așteptările. Articole zilnice, chüometrice, pline de cifre, adesea și de înjurături, umplu coloanele„ Viitorului“ și „Voinței“. Cu toate acestea nu cred sa se găsească un singur om imparțial, pe care sa-l fi convins acest lux de «dovezi“, etalat cu o eleganță ireproșabilă, dar și cu o lipsă de scrupul neasemănată. Ce vrea să susțină presa liberală ? Că afacerea tramvaiului nu este un gheșeft enorm, care nu-i decât o verigă din lanțul interminabil al gheșefturilor liberale? Zadarnic se silește. N'o să se găsească in țara aceasta oameni atât de creduli, cari sa poată fi Induși în eroare*. Ca să a ioă tachiștii recunosc că afacerea tramvaielor e un formidabil gheșeft, iar in parlament se unesc cu ei contra guvernului, făcându-se și ei părtași la acest gheșeft. Pe de o parte desavropă a dinastia", pe de alta o ia sub scutul lor. Mai mult încă, tachiștii sunt convinși, după cum declară, că n’o sa se găsească în țară oameni atât de creduli, cari să poată fi induși în eroare, adică să creadă că afacerea i tramvaylor este o afacere curată. Spre culmea ironiei, tachiștii au dat dovadă cei dintâi de această credulitate, au dat dovadă, că sunt dintre puținii care au fost induși în eroare. JK Tache Ionescu a dat dovadă că e un om „credul“ iar acum voiște să împingă spre această credulitate întreaga opinie publică. Aceasta însemnează politică serioasă, aceasta însemnează convingerei statornicii în prinm vizii și credințe? Această însemnează imoralitate politică, a cărei pecete v'ați fus-o singuri pe frunte prin șovăiala credințelor voastre. — ---------- Legea trusturilor Corespondentul nostru din Capitală ne a telefonat aseară că profesul de leg ® al d-lui deputat George A. Scorțescu asupra trusturilor a fost admis, cu mici motificari, și de Comitetul delegaților și in curând va deveni lege» Efectul acestei legi a început a se arâta chiar ű› pe £ ¤&wt&>. Zmbirul s’ar fi saut cu 95 bani la kilogram. Pe sigur ci penalitățile ce se prevăd în lege vor opri pe industriași și comercianți nescrupuloși să se mei cartele*® în scopul de a scumpi alimentele di prima necesitate. Era și timpul să se pună o stavilă lăcomiei unor oameni prea dornici de a se îmbogăți în dauna și pe spinarea tutelor consumatorilor. Noi felicităm pa amicul nostru, d. deputat ,Corțescu,pentru contribuția sa la opera de asanare a guvernului și partidului conservator. îamuicinații.. Opoziția a intrat în plină activitate extra-parlamentară. Deputații și senatorii liberali și tahiști, au luat seri fixe, și între un ceai și o mică bancă de bacara, arezată și aceea de mai multe ori,— pun țara la cale și regulează soarta guvernului. Prima serată fixă, a fost la dl. Ionel Brătianu unde s’ar fi agitat chestia ca opoziția să se organizeze în sensul de a presenta publicului un corp compact de combatanți uniți în cuget și ’n simțiri,— și apoi să ’nceapă o luptă de exterminare contra guvernului. In acelaș timp însă, vre o cîțiva indiscreți, a emis părerea că mai nainte de organizare să se stabilească dacă opoziția de ambele nuanțe ar putea să cadă de acord asupra modului cum trebuie să se modifice legea electorală actuală : unul sau două colegii ? Această intempestivă întrebare a aruncat oarecare răceală între musafiri, și sindrofia s’a spart fără să se stabilească nimic definitiv. Pentru a relua firul serilor fixe, opozanții s’au întrunit apoi acasă la dl. T. lonescu, unde au discutat asupra împărțirei rolurilor, cu privire la combaterea proiectelor guvernului, și la mai multe interpelări pe care trebuie să le facă opoziția. DL T. lonescu a fost însărcinat să interpeleze la cameră pe guvern în chestia tramvaielor. Șeful aventurierilor a acceptat cu jumatate de gură fiindcă se teme să nu i se pună înainte cuvintele pe care le-a spus în cameră altă dată, relativ la necurata afacere a tramvaielor,,—cînd a tratat pe băeții Brătieni cu niște expresii, de care se roșise ușerii. Astfel, activitatea extra-parlamentară a opoziției a început,— deși paraleliștii nu sa se retragă definitiv s’au decis încă din cameră și din Senat,—deoarece aplausele— ce au însoțit pe abstinenții de la discuția asupra adresei de respuns la Mesaj,—erau prea intusiaste și zgomotoase. De pe joc, prin urmare, opoziția a început să deie cu oiștea in gard, și este de sperat că peste puțin o să se rupă pișta, bucățele!.. Atunci are să fie și mai frumos! le la barcagi cetire... Neobrăzarea colectivistă n’are margini. După operația chirurgicală de la Senat, când d. Carp a aplicat șefului partidului liberal ferul roșiu pe obrazu-i de tóval,—atât d. Brătianu cât și «Voința Națională» desfid lumea, ba încă vorbesc, cu o adorabilă naivitate, de «executarea definitivă a guvernului“ Astăzi „Voiața Națională“ și-a luat din arsenalul ei iar o armă pașoptistă și scrie: „D. Marghiloman va remâne toată viața stigmatizat cu aecetia infamiei și minciunei“. Unde trăesc liberalii ? Tot la mentalitatea lor de la 48 au rămas ? Pe cine vor să prostească cu astfel de vorbe goale? Auziți ! «Pecetea infamiei și a minciunei" ! Și aceasta citnd ? După ce ministerul de interne, continuând „operația“ dlui Carp, a nimicit ce mai remăsese in picioare din trufia colectivistă, D. Marghiloman e un superborator parlamentar. Se știe cumpătarea sa iu expresiuni, eleganța stilului, finețe ideilor, ironia caustică a dlui ministru de interne. S’au găsit adversari de-ai noștri cari să declare : — «Păcat că nu sunt senator să aplaud pe Marghiloman" ! Și tocmai acum se găsește „Voința Națională“ care să spună de un om ca ministrul de interne cari și-a făcut probele, căci e pentru a 5 a oară ministru, că e «stigmatizat cu pecetea infamiei și minciunei" 10, Karcaltki, meri sunt năsbâtiile tale 1 Șefia la liberali recunoaștem câ d. Carp a fost fără milă față de inocentul șef al partidului liberal. In urma celor trei avalanșe de atacuri de la Senat, d. Ionel Brătianu abia se mai ține pe picioare sprijinit de frații săi. Intr'o formă lapidară, clasică, prezidentul Consiliului a arătat cum trebue să fie un om politic corect în viața sa privata, dezinteresat în acțiunea sa politică. Și fără a mai accentua prea mult, d. Carp a lăsat să se înțeleagă că șeful liberal nu îndeplinește aceste două condiții. In viața privată d. Brătianu e Dan Juan Brătianu, și aventurile sale de la Pașcani, „o căsătorie cu revolverul11 ca în romanele lui Ignatz Hertz sunt proaspete în mintea tuturor. In acțiunea sa politică, d. Brătianu e privatul in jurul căruia se învirtesc nenumăratele afaceri „patriotice” liberale, unele în curs de executare, altele numai plănuite in beciurile Băncei Naionale și pe la Credite. Atît răsunet au avut discursurile dor Carp și Marghiloman în opinia publică, atît de fact au făcut chiar in partidul liberal în nu e vorba in mod serios de o schimbare la șefia liberalilor. D. C. Stere, care trecea drept cel mai credincios partizan al Brătienilor, de la cari aste »ta un portofoliu ministerial, a pornit o agitație surdă pentru detronarea „Distanței” de la șefie și alegerea d-lui Sp. C. Haret ca șef al partidului liberal. Negreșit pentru țară ar fi un pas înainte dacă în locul inofensivului Ionel, liberalii ar avea un șef ca d. Haret, ca d. Costinescu, sau chiar ca Toma Stelian și Al. Djuvara. Dar chestia aceasta e prea importantă pentru a o atinge număr, de aceea vom reveni în curînd asupra ei, discutînd-o pe toate laturile ei. SCUTIREA de soncieră a proprietăților Iată expunerea de motive și textul proectului relativ la scutirea de impozit funciar a proprietăților cu un venit anual până la 300 lei inclusiv: Legea pentru ieftenirea traiului, votată in sesiunea trecuta și pusă In aplicare da la 1 Aprilie 1911, care a avut de scop a contribui la o măsură oarecare și în mod general la iertenirea traiului, a adus o ușurare specială țăranilor mici cultivatori de pământ, scutindu-i de impozitul funciar și de zecimile de percepte pentru pământurile în întindere până la șase hectare. Scumpirea îngrijitoare a traiului atinge însă și pe orășeni, și măsurile luate de lega pentru ieftenirea traiului ar fi necomplecta dacă nu s’ar educe și acestor orășeni o ușurare specială așa cum s’a «dus țăranilor. Această ușurare o propun prin scutirea de impozitul funciar și de zecimile de percepere a proprietăților urbane, cari plătec impozitul funciar la un venit anual până la 300 lei inclusiv, echivalent cu venitul celor șase hectare de cari au fost scutiți țăranii. Scutirea orășenilor va avea loc chiar atunci când un imobil s'ar exercita un comerț bine inteles că atunci când contribuabilul va avea mai multe imobile pentru cari ar plăti impozitul total la un venit anual mai mare de 300 lei, nu se acordă scutirea. Sacrificiul ce face statul cu această scădere nu se ridică pentru toată țara decât la suma de lei 916.424 bani 70, din cari lei 704.943 bani 19, impozitul funciar și Icl 211481, bani 51, cele trei zecimi da percepere. Oricare ar fi situata financiară a anului viitor un asemenea sacrificiu sa va putea suporta. Imobilele menționate vor rămâne impuse numai la zecimile comunale, județene, de drumuri și de căi ferate. Președintele consiliului și miistrul finanțelor. P. P. CARP*