Evenimentul, iulie-septembrie 1912 (Anul 20, nr. 99-171)
1912-08-05 / nr. 128
bele părți. Modul de construcțiune întrebuințat de albine, este curios; ele fac totdeauna, primul lor perete de ceară, de la 10—20 de ori, mai gros, decât peretele celulei definitive. Albinele lucrează ca zidarii, care după ce ar fi îngrămădit într-un loc, o anumită massă de ciment, ar tăia-o în urmă, egal, de ambele părți, pentru a nu lăsa la mijloc, decât un perete subțire, pe care ei ar așeza succesiv pături, fie din cimentul ridicat de pe coaste, fie ciment nou. Am avea astfel, un zid subțire, ridicându-se pe încetul, dar totdeauna purtând un puternic coronament, care acoperind pretutindeni celulele, în gradul oricare de înaintare, la care ar fi ajuns, îngădue albinelor de a se crampona și de a târî acolo, fără a vătăma, pereții așa de delicați ai celulelor hexagonale. Acești păreți variază mult în grosime, după cum a verificat, după cererea mea, profesorul Miller. Această grosime, după o mijlocie de 12 observații făcute aproape de marginea fagurului, este de 0 mm,07 , pe când fețele romboidale ale bazei celulelor, sânt mai groase, în raportul aproximativ de 3 la 2 , grosimea lor, gâsindu-se, după mijlocia a 21 de observații, egală cu 0 mm,11. Ca urmare a modului singular de construcțiune, pe care îl vom descrie, soliditatea fagurului, crește mereu, realizând în același timp, cea mai mare economie de ceară, împrejurarea că o mulțime de albine lucrează împreună, pare, mai întâi, a mări greutatea înțelegerii modului de construcțiune al celulelor; fiecare albină, după ce a lucrat un moment la o celulă, trece la o alta, astfel că, după cum a constatat Huber, vre o 80 de indivizi participă, de la început, la construcțiunea primei celule. Eu pot să fac evident acest lucru, acoperind margenele perețelor hexagonali, ai unei celule, sau marginea extremă a circonferenții unui fagure, pe cele de construcție, cu o subțire pătură de ceară colorată cu chinovar. Am recunoscut, în variabil în urmă, cum culoarea fusese de ceară colorată, ridicată din locul unde fuseseră așezate, fuseseră duse de jur împrejur pe marginele celulelor vecine, în lucru. Construcțiunea unui fagure, pare deci, a fi rezultanta lucrului mai multor albine, ținându-se toate, instinctiv, la aceeași distanță relativă, unele de altele, toate descriind sfere egale, și stabilind punctele de intersecție, între aceste sfere, fie ridicându-le direct, fie distribuindu-le pe când sapă. In unele cazuri grele, astfel în cazul întâlnirei sub un anumit unghi, a două porțiuni de rază, nimic nu-i mai curios, decât de a observa de câte ori albinele dărâmă și reconstruesc o aceeași celulă, de diferite feluri, revenind câteodată la o formă, pe care mai întăi o aruncaseră... „Trebue ca albinele să se poată așeza la distanța voită, între ele, și între pereții celor din urmă celule făcute. Ele ridică atunci, un perete de ceară intermediar, pe intersecția celor două sfere contigui imaginare, dar după ceea ce am putut vedea, ele nu sfârșesc unghiurile unei celule rozândule, înainte ca aceasta și celulele ce o megieșesc, să fie prea înaintate. Această aptitudine ce au albinele, de a ridica, în anumite cazuri, un zid grosolan între două celule începute, este importantă prin aceea că se leagă cu un fapt, care pare, mai întâi, să restoarne teoria precedentă, anume, că celulele marginii externe a fagurilor viespei, sânt câteodată, riguros hexagonale, dar lipsa de spațiu mă împiedică de a dezvolta aici, acest subiect. Nu mi se pare, că ar fi o mare greutate în aceea, că o insectă izolată, cum este femela de vespe, să poată fasona celulele hexagonale, lucrând pe rând, în contra și în afară, la două sau trei celule începute în celași timp, ținându-se totdeauna la distanța relativ convenabilă a părților celulelor deja începute și descriind sfere sau cilindri imaginari, între care ea rndică pereți intermediari. Selecțiunea naturală nelucrând decât prin acumularea de ușoare modificări ale conformației sau instinctului, toate avantajoase individului prin raport la condițiunile sale de existență, ne putem întreba, cu oarecare dreptate, cum de numeroase modificări succesive și graduale ale instinctului constructor, tinzând toate spre planul de construcțiune perfect, pe care îl cunoaștem astăzi, au putut să fie profitabile albinei? Respunsul mi se pare facil: celulele construite ca acele ale viespei și ale albinei, câștigă în soliditate, ecoomisind locul, munca si materialele necesare construcțiunii lor. In ceea ce privește formațiunea cerei, se știe că albinele au adeseori grija de ași procura suficient nectar, Tegermeier îmi comunică că este experimental probat, că pentru a produce 1 funt de ceară, un stup trebue să consume de la 12—15 funturi de zahar; trebue deci, pentru a produce cantitatea de ceară necesară construcțiunii fagulior lor, ca albinele să recolteze și să onsume o enormă masă din nectarul lchid al florilor. EVENIMENTUL dința că brătienismul începe a fi popular. Cele arătate însă mai sus probează că svârcolirile fraților Brătieni după popularitate rămân pretutindeni și în fiecare moment acoperite de ridicol. O nouă escrocheria a ziarelor brăteiniste ne este cu „adesiunile“ la liga d-lui Spiru Haret Cei isgoniți cu tinicheaua de coada de la orașe, sunt isgoniți la fel de populațiunea satelor Liga „Deșteptarea“, a d-lui Sp. C. Haret, care și-a luat penibila sarcină de a caza la sate pe brasseurii de afaceri isgoniți de la orașe este una din preocupările deosebite ale atențiunii presei brăteiniste. In fiecare zi citim în câte trele ziarele celor trei frați liste de nume proprii sub o rubrică anume creată și care poartă titlul „Noi adesiuni la liga Deșteptarea“. Ce sunt noile adesiuni In primul moment n’am dat nici o atențiune acestor liste de „noi adesiuni“. Cunoscând multe precedente colectiviste între cari recentele liste de delegați la întrunirile din Capitală, unde se repetau vecinie aceleași vechi și cunoscute nume de agenți cu leafă ai cluburilor liberalilor, alături de și mai numeroaselor nume ale argaților și grăjdarilor de pe moșiile fruntașilor colectiviști, nu ne-am dat osteneala să controlăm listele aderenților la mișcarea poporanistă a d-lui Haret. De altă parte mai aveam și o destul de puternică convingere, întâi că d. Haret e un farsor, care pune o etichetă democratică învârtelilor cămătărești dela sate, ale celor trei frați, al doilea că, chiar oricât de sinceră ar fi o mișcare democratică haretistă la sate, atâta vreme cât ea va fi comanditată de băncile fraților Brătieni, nu poate merita atențiunea, căci nu poate avea succese. Convingerea aceasta a noastră am putea-o ilustra cu o serie de articole anterioare, unde am arătat că între capitalul „național“ al familiei Brătianu și capitalul cu adevărat național al satelor nu e prietenie, nu e comunitate de interese, că, dimpotrivă, se duce între aceste două capitaluri de obârșie deosebită o aprigă luptă de exterminare reciprocă. Prevederile noastre de atunci s’au realizat. Azi vom ilustra cu ceva fapte interesante această nouă eșuare svârcolelilor brătieniste după popularitate. Un gest simptomatic Știind deci că așa numita ligă „Deșteptarea“ nu are prietenii la sate, nici între capitaliștii săteni, nici, și cu atât mai puțin, între agricultorii mari și mijlocii, și mai știind că listele de „noi adesiuni“ nu vor conține decât lista de agenți electorali plătiți, n’am căutat să controlăm aceste liste. Iată însă că un fapt caracteristic ține să ne scoată din nepăsarea noastră. Un ziar popular de dimineață publică în numărul său de alaltăeri următoarea telegramă: Craiova 81 Iulie.—Direcția partidului liberal din localitate a rugat pe ziariștii locali să însereze în ziarele respective că liga „Deșteparea“, constituită Duminică, 29 iulie, a fost întemeiată fără învoirea comitetului executiv local. Astfel că acțiunea ligei e nerecunoscută de fruntașii conducători ai liberalilor din localitate. Faptul a produs senzație noi. Această telegramă nedesmințită după 48 de ore de oficioasele brătieniste, ne-au încredințat că într’adevăr, mișcarea brătienistă de la sate se face fără învoirea comitetelor executive din localitățile respective. Și, dacă așa stă lucrul, ne-am întrebat : — „Dacă fruntașii liberali din provincie nu aderă la mișcarea instigatorului de răscoale și dacă, în consecință, nici agenții plătiți de acești fruntași nu pot să adere, cum se face că ziarele fraților Brătianu, publică în fiecare zi„ noi liste de adesiuni“?... „Cine sunt aderenții d-lui Haret dacă ei nu sunt nici fruntașii din provincie, nici agenții plătiți de ei ?... „Nu cumva d. Haret rupe cu tradiția și crează un nou partid, cu oameni noui, în vederea unui nou 1907 ?. Aceste întrebări ne-au îndemnat să controlăm listele de noui adesiuni. Este o singură listă care se repetă în fecare zi. Curiositatea aceasta ne-a condus la o descoperire care întrece toate așteptările noastre. Avem sub ochi colecția ziarului „Viitorul“, unde constăm că, de la 26 iulie și până azi se repetă zilnic aceeași listă de noui adesiuni. Tot așa se petrece lucrul înainte de 26 iulie. Așadar se repetă săptămâni întregi publicarea unei singure liste, pentru a se înșela buna credință a publicului și a se face să circule creeată o chestiune foarte controversată. Știința luptă de ani ca să pătrundă adevărul, să facă lumină; până acuma însă, ne găsim în acelaș întuneric. E drept, vegetarismul, ca și antialcoolismul, au început să facă progrese și la noi în țară, ca în toată lumea. Nimic însă definitiv. Știința nu a putut să stabilească încă necesitatea de a înlătura cu totul, întrebuințarea cărnei în hrana noastră și a alcoolului ■» ■ în băutură. Profesorul Lefevre și mulți alți medici și igieniști, despre cari vorbește d. Ioan N. Timiraș în revista Reforma alimentară, ne arată carnea ca un aliment excitant. D-rul Landouzy, complectează poate mai bine ideia profesorului Lefevre, spunându-ne: „Carnea, grație sucurilor sale excitante, dă o senzație de întărire, care nu e de loc în raport nici cu greutatea, nici cu valarea sa energică. De aceia înșală pe atâțea oameni asupra valoarei ei nutritive“. D-rul Jackson mai spune: Nici un aliment nu produce o excitațiune anormală atât de mare a sistemului nervos, cum o produce carnea, îndată ce ea este introdusă în stomac, pătrunde în sânge și produce asupra creerului și asupra sistemului ganglionar al inimei o excitațiune, care dă naștere la mari curenți vitali“. Iar d-rul Huchard ne spune că îndată ce introducem în organizm o cantitate mai mare de carne, survin palpitațiunile, mișcările dezordonate ale inimei, sufocarea și alte simptome. Tot profesorul Lefevre, pe care ni-l citează d. I. Timiraș, recunoaște triumful regimului excitantelor. Dar care e cauza acestei înclinări ? La aceasta iată ce respunde Lefevre : „Inclinațiunea către excitante este expresiunea evidentă a stării critice în care se găsește, în anumite împrejurări, un organism anemiat, neurastenic și ruinat. Această stare deplorabilă a organismului, nu este cauza, ci este efectul, căci nu trebue să pierdem din vedere că degenerescența nervoasă a contribuit, în primul rând, ca organismul să aibă nevoe de excitante. „Lanțul acestor suferință nu se sfârșește însă aci. Degenerescența desfășoară patima și patima agravează degenerescența, până când în cele din urmă, o cădere prematură, aduce după sine sfârșitul fatal al individului și al rasei întregi. Ca să evităm acest proces de degenerescență, profesorul Lefevre ne spune: „Să înlocuim cât mai de timpuriu, mâncările de carne printr’o alimentațiune nutritivă și bogată în săruri minerale. Cu modul acesta vom da organismului țesuturi mai robuste, nervi mai solizi, și vom pune astfel organismul la adăpostul anemiei și neurasteniei“. Iar d. Jules Grand, președintele societăței vegetariene din Franța, adaugă următoarele: „Cu o alimentațiune vegetală, sau lacto-vegetală, nu se mai produc acele excitațiuni pe care organismul le încearcă, atunci când este hrănit cu carne. Circulațiunea rămâne liniștită și efecrul poate săvârși o muncă intelectuală oarecare, imediat după masă, fără a se simți obosit, nici greoiu. „Hrănirea creerului cu un sânge încărcat cu materii pure și sănătoase îi asigură o funcțiune mai normală, mai regulată, mai fecundă. Activitatea cerebrală e mărită grație unei rezistențe mai mari la oboseală și creerul, rămâind mai liniștit, puterea de a gândi a acestuia este mai puternică și mai vie. Vegetalismul scutește organismul, în general, de excitațiune și nervosism, care sunt trăsurile caracteristice ale mentalității majorități oamenilor din actuala generațiune. Escitațiunea și nervosismul sunt datorite, în mare parte, alimentațiunei cu carne și celorlalte excitante, cum e tutunul, alcoolul etc. In toate cele spuse până aci e un mare adevăr. Hrănirea omului numai cu carne și întrebuințarea băuturilor alcoolice, ne pot pidernui un considerabil rău , dar nu e mai puțin adevărat, că tot atâta rău ne poate aduce abținerea definitivă de a mânca carne, sau a consuma băuturi alcoolice. Vegetarienii, găsind un avantagiu în legume, fructe în băuturi lipsite de alcool, generalizează chestiunea și deduc reguli, cu pagandă tenace care fac apoi o proînpotriva legilor firești. Vegetarianii ar trebui să propage temperanța, iar nu abstinența definitivă de a se hrăni cu carne. Relele pe carini le descriu medicii de mai sus, sunt adevărate, dar ele se datoresc nu unui anumit fel de alimentațiune, ci abuzului ce se face. Prin formațiunea gurei și prin dinții pe cari îi posedă, omul e făcut ca să se hrănească și cu carne și legume. Acesta e felul de alimentațiune care îi priește și pe care omul a fost nevoit să-l adopte încă de la începutul originei sale. Modul de a se hrăni animalele în general, nu e o invențiune a lor, ci o necesitate impusă de legile firești și de aceia ar fi o nebunie când cineva ar încerca să combată aceste legi. Tot ce se petrece în natură, e rezultatul unei necesități. încă din timpurile când știința medicinei nu era încă cunoscută, omul a simțit nevoia de a nu se hrăni numai cu carne, ci în mare parte și o mare parte a timpului, numai cu vegetale. El a simțit necesitatea acestui fel de hrană pentru repaosul pe care trebue să-l dea stomacului și primenirea ce trebue să se apucă sângelui. Și atunci, pentru a se împiedica abuzurile și pentru a se garanta omului o viață igienică, s’au alcătuit posturile, dându-li-se un caracter religios. Astfel avem postul Paștelui, sau postul cel mare , postul Sfintei Marii și în plus câte două zile pe săptămână, Mercurea și Vinerea, când biserica ne oprește ca să mâncăm carne. Și nu numai la creștini, ci la toate culturile găsim, sub diferite forme, asemeni posturi. Nicăeri însă nu vom găsi eliminarea absolută a cărnei din hrana omului. Proverbul acesta e plin de adevăr, pentru că este datorit experienței din viața noastră. Cel mai bun povățuitor și învățător al omului e nevoia. Dacă n’ar fi fost nevoie să ne hrănim cu carne, am fi eliminat acest aliment din consumația noastra încă de la început și astăzi n’am mai fi avut societăți de vegetariani. Ca dovadă, în țările calde este oprit, pe cale religioasă, de a se mânca carne de porc. De ce ? Pentru că e greu de digerat. Dar chiar la noi, în România, unde iarna se arâta carne de porc, în lunile consumă iunie și iulie, consumația e aproape zero. Cauza e aceiași. Deci, când un lucru nu ne priește îl respinge însăși natura noastră. Din cele arătate până aci, pentru oamenii sănătoși un singur lucru se recomandă : Să nu facă abuz. Abuzul, fie în felul mâncării, fie în acela al băuturii, poate să facă cel mai mare rău, înlăturând cu totul carnea sau băuturile alcoolice, este de a trece de la o extremitate la alta. Motivele ce se aduc pentru a se abate lumea din calea pe care pășește încă de la începutul ei, nu pot avea temei, iar încercările vor fi zadarnice. In direcțiunea aceasta nu se pot face legi, căci există una mare și neschimbată, e legea firei și numai ea singură guvernează viața voastră. Tot ce trebue să facem noi oamenii, e să nu ne abatem de la această lege a firii. -------------OOOO------—— Cum trebue să ne hrănim JKformațintti Luni 6 August c., fiind serbătoare (Schimbarea la față), ziarul nostru nu va apare de cât Marți 7 August la oarele obicinuite. C. F. R. Iași.—Dl. Isidor V. Daschievici, impiegat de mișcare la Ungheni a fost permutat la Văculești. — D. C. D. Botez, copist la Burdujeni, e permutat la Ungheni și înaintat în grad. — D. I. C. Dumbravă, impiegat de birou la gara Iași a fost avansat pe loc la această stațiune. — I. D. Alexandrescu, copist la inspecția de întreținere Iași a fost înaintat copist la gradul imediat superior. Consiliul tehnic superior a aprobat proeetul localului administrativ din Com. Tarcău jud. Neamț, apoi proectul alinierei străzilor Andrei Șaguna și Victoria din Vaslui și proectul localului administrativ din Com. Bodești jud. Neamț. D-na Zoe Ștefănescu, institutoare la Alexandria, a fost transferată la școala de fete din Tg.-Neamț. D-na Cosmovici, institutoare la școala de fete din Tg.-Neamț, a fost transferată la școala No. 1 din acel oraș. * * Noul hirotonosit Const. Munteanu, a fost numit paroh al parohiei Topilești din jud. Fălciu. La Sinaia sezonul este în toi. Strălucirea Casionului, atracțiunile admirabile și numeroase ale Teatrului, splendoarea restaurantului și teraselor, orchestrele de virtuoși ale Casinoului, balurile și petrecerile, dau acestei localități fără pereche o animație identic cu a celor mai celebre stațiuni climaterice din lume. Astfel se explică mulțimea din ce în ce mai mare a vizitatorilor Sinaiei, Sâmbătă 4 și Duminică 5 August, numeroase noui atracțiuni între care cităm: trupa de comedii romînească, trupa de comedii franceză, teatru de varietăți cu numere extraordinare, vitograful Froissart, opere etc. etc. In fiecare Luni, serată dansantă cu orchestra de 30 muzicanți, virtuoși. 1 Prețurile tuturor atracțiunilor Casinoului sunt foarte moderate. Ne se scrie că la cooperativa de brutărie romînească „Spicul cu grîu“ ce s’a înființat la Copou, distribuitor de pîine s’a numit un „jadan“. Comitetul de conducere a început’o bine cu... „româneasca“. Articolul intitulat Geniul moral, publicat în ziarul nostru, cu data de Vineri 18 Iulie, este datorit d-lui dr. Antoniu din Bârlad, tatăl d-lui avocat Lascar Antoniu. In caz de timp rece sau ploios representațiile operei italiane vor avea loc în sala Bragadiru. In primile zile ale lunei viitoare se vor ține la Zurich (Elveția) trei congrese internaționale cu privire la chestiunile muncitorești. Va fi o conferență internațională a asigurărei muncitorești cum și un congres al Asociațiunii internaționale, împotriva ehomage-ului. Se crede că și țara noastră va trimite reprezintanți la aceste congrese. * In ziua de 17 Septembrie a. c„ se va ține, la Casa centrală a băncilor populare, concursul pentru ocuparea posturilor de controlori recrutați dintre preoți și învățători. La acest concurs sunt admiși preoții și învățătorii cărora li s-a făcut inspecțiunile speciale în vederea concursului din Februarie trecut. In urma rapoartelor primite la direcțiunea generală a serviciului sanitar, din partea medicilor veterinari ai județelor Argeș, Bacău, Botoșani, Buzău, Covurlui, Dâmbovița, Dolj, Dorohoi, Iași, Ilfov, Muscel, Neamțu, Putna, Romanați, R.Sărat, Tecuci, Teleorman, Vâlcea Vlașca, s-a constatat că în aceste 19 județe sai declarat epizootia de brâncă infecțioasă printre porcii locuitorilor. Rapoartele medicilor au stabilit că această epizootie a atins în total 504 porci din care 199 au murit, 101 au fost vindecați și 204 au rămas încă bolnavi. Din Slănicul Moldovei Concertul Iordanovici Marți seara a avut loc concertul dat de d-ra Maria Iordanovici, laureantă a Conservatorului din Milano, cu grațiosul concurs al d-lui dr. Grozini (București), pianist diletant. Concertista, care a esecutat frumoase bucăți clasice și arii naționale, a avut un succes desăvârșit. D-ra Zeligman a recitat, cu o impecabilă dicțiune, versuri franceze. D. Chibzul, artist al Teatrului Național din Iași, a recitat cu mult sentiment Dormi, Iubitor de Vlăduță. Concertul s’a dat în folosul soc. „Acoperimântul Maicei Domnului“ din Capitală, a cărei prezidență e d-ra Arion. Bani fierduți. D efor C. I. Ivașcu, pe când juca o partidă de biliard, a perdut o geantă în care avea suma de 300 lei. Până acum banii nu s’au găsit. „Cinema Regina“ (Grădina Troian). Astă seară Sâmbătă 4 August program nou, dintre care relevăm: „Sete de Glorie“, mare dramă.—Curajul Spasmei, dramă. — O panică la Bancă.— Toto și portofelul, comedie. — Flota Turcă la Constantinopol, actualitate. Grădina „Pathé Fréres“, vis-a-vis da librăria Socec, lângă Administrație Financiară. Astă seară Sâmbătă 4 August, mare reprezentație cinematografică cu program nou, dintre care relevăm: „Asasinul fiicei sale“ măreț roman contimporan în două părți de cinematograf.—Orașul Verona (Italia) scene și vederi de călătorie.— Iubire și automobil, piesă americană.— Nick Winter și bancherul, ingenioasă desfășurare cu abilul nostru șef de siguranță publică, — Onomastica lui Tichilă, scene comice etc. etc. ------------- o -----------— v A V A A Ár