Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271)

1912-11-25 / nr. 216

Iată acum și felul în care au fost descoperite două crime. Cei cari se ocupă cu descoperirea lor, vor ceti în folos ceea ce urmează. ■* Scena se petrece la Havre, în noap­tea de 10 Octombrie 1909. De-o par­te și de alta a ulicioarei Mathurin sunt iniei hoteluri, restaurante pen­tru lucrători.. In una din aceste case o marselieză de 35 ani, o brunetă care a fost frumoasă, găzduește în două etaje, clienți de ocazie. Poliția o bănuește că primește pungași, fra­udatori și că vinde pe ascuns tuturi și lic­eruri. Vecinii spun că ea strânge bani. De altfel ea se păzește bine și cum vine seara închide ușile și ferestrele Ziua, un soldat bătrân veghează asu­pra casei ei, dar când vine seara pleacă. Femeea e alcoolică, adesea a fost beată în ultimul grad. In noaptea aceasta de Octombrie un jandarm întârziat vrea să i­xtre dar e surprins când găsește ușa des­chisă. La lumina unui chibrit vede gazda cu capul și cu mâinele pe ma­să. Dormeal­a împinge cu­ mâna dar se pătează de sânge. O inspecție mai amănunțită îi arată că femeea a fost omorâtă. Parchetul e anunțat și se transportă la fața locului însoțit de un medic­ legist. Se constată că ușa de la intrare a fost forțată. Pe o țandură care a sărit e sânge ceea ce face să se presupună că asasinul s’a rănit. In coridor nici o urmă de pași, numai câteva pete de sânge ca și în odaia unde a fost comis omo­rul, de­sigur, pe când victima dor­nica. In acest cartier e greu de des­coperit un asasinat, de­oarece popu­lația lui obișnuită se compune din oameni cei­tați cu justiția. Specialistul se uită cu microscopul la diferite urme ale crimei. Apoi du­pă o clipă de tăcere . ■—Care e ultimul vas intrat în port ? Un inspector e trimis să cerceteze și când se întoarce spune : —Doamna-Maria din Sicilia. Criminologistul nu există. — Această femee, spune el, a fost asasinată de un individ care-i stân­gaci, poartă mustață mică, probabil­­ un sicilian. Trebue să fi sosit la Havre cu Donna-Maria. Omul acesta e mai înalt de un metru 70. Cunoș­tea patroana și fără îndoială că a mai locuit aici. Știe că adesea era beată. A intrat la ea prin efracție, a omorât-o de teamă ca să nu se deș­tepte pe când fura și a fugit fără să lase, credea el, nici o urmă. Poate mai are în buzunar­ un capăt de lu­mânarea de care s-a servit. Pentru a doua oară inspectorul se duce să viziteze toate vapoarele so­site din Sicilia, cu ordinul de a aresta pe acela care va răspunde la bănueli. In timpul acesta, medicul legist ex­plică pe ce își întemeiază bănuelile : —r Asasinul s’a rânit la mână in­trând Țandăra pătată de sânge m’a făcut se presupun că avem a face cu un stângaciu. Lângă sângele de pe parchet iată urmele unei lumânări care a picurat. Asta mi-a confirmat părerea că omul care ținea lumâna­rea în mâna dreaptă avea în­ stânga instrumentul crimei. Experiențele mele fisiologice mi-au probat că emoțiunile dominante, determină totdeauna în­­tr’un gest premeditat, întrebuințarea manei de care te servești obișnuit. Ideia fixă a asasinului era să omoare femeia dacă încerca să-l împedice de la furat. După ce s-a sfârâiat la ușă se urcă în coridor, intră în odae, găsește femeia dormind și îi aplică o lovitură mortală. O crede moartă și se duce la dulapul unde erau banii. Acolo lasă o i­eclară urmă de sânge. Am recunoscut imediat că cu mâna stângă a deschis dulapul. Picurile de lumânare examinate la microscop, mi-au probat că erau asemeni acelor ce se fac în Sicilia. Mi-am reamintit acest­­ amănunt, aducându-mi aminte de­ colecția Bertillon, care întrunește toate specimenele de lumânări din lume. Căutând cine putea să se servească de o lumânare siciliană, mi-am spus că omul bănuit trebue să fi sosit la Havre pe un vas plecat din Sicilia. Al doilea examen la microscop m’a făcut să descopăr în urmele picurilor de lumânare doi perișori xxoi, de mus­tață probabil. Asasinul, după crimă, printr’o mișcare reflexă și-au mușcat sau și-a tras mustața. Conchid deci că criminalul e stân­gaci, are mustață roșie și vine din Sicilia. In momentul acesta intră inspec­torul. Aducea, cu lanțurile la mâini, un om de statură înaltă cu mustața roșie. Individul își declină numele. .— Fererazzo, călător pe­ vasul Doi­­­na-Maria. Medicul îi întinse o bucată de hâr­tie , o luă cu stânga. I-au­ privit ma­pele : stânga era rănită. L-au căutat în buzunare, mai avea capătul de lu­­mânare. Fererrazzo mărturisi crima. Cre­zuse că nu a lăsat nici o urmă. Calcu­lase fără criminologie. A fost con­damnat și executat. N­ Kate era o drăguță cântăreață la un cafea din Berlin. Plăcea clienților, era cuminte și când nu apărea în public se închidea în odăița ei unde studia muzica căci avea un vis: voia să intre la operă. Locuia într’o stradă lăturalnică. Gazda o iubea și în fiecare zi amân­două își vorbeau. Intr’o seară de Decembrie, una din acelea în cari cântăreața rămânea a­­casă, stăpânei i s’a părut c’aude pași pe scară. Neliniștită se duce la ușă. Aceasta, de obicei închisă cu cheia la ceasul acela era descuiată. Avu o bă­nuială și se urcă la bate, bătu în ușă, nici un răspuns. Bătu din nou, acelaș rezultat. Neliniștită se duse la vecine rugându-le s-o însoțească în odaia ti­nerei fete. După ce au chemat-o ză­­darnic au spart ușa. Atunci un spectacol tragic se oferi privirilor. Cântăreața zăcea pe pat nemmai dând i aici un semn de viață, urme de degete se vedeau în jurul gâtului. De la brâu în sus era desbră­­cată, un val de sânge curse din bra­țul stâng, pătând patul și parchetul. Un putern­ic miros de cloroform se răspândea în odae. Nici o dezordine în odae, nici o urmă de luptă. Parchetul înștiințat, procedă la con­statări cu medicul legist care exa­­mină cu minuțiositate cadavrul. Moar­tea se datorase pierderei abundente de sânge, artera fiind tăiată. Dar o inspecție mai atentă arată că a fost gâtuită și victima a opus rezistență. Ea strângea încă în mânile ei mai mulți pieri de barbă lungi și negri. Pe pat s-a găsit un burete care mi­rosea încă a cloroform. Pe parchet erau sfărâmături de sticlă. Doctorul a trimes a doua zi jude­cătorului de instrucție un raport a­­mănunțit. El afirmă că omorul a fost comis de un doctor și adăuga ca a­­sasinul era foarte î­­alt, slab și purta o lungă barbă neagră. Indexul si mijlocul n­ânei lui drepte erau de a­­ceiași lungime, dar cu un centimetru mai lungi decât inelarul. Purtă ghete cu călcâile potcovite. Alt semn carac­teristic e că era atins de boala in­­fecțioasă care face victime în Africa occidentală. Antebrațul stân­g prezen­ta o profundă incizie. Medicul legist spunea care e boala africană și mijloacele întrebuințate în Congo pentru a scăpa victimele de această teribilă infecție. Vrăjitorii ne­gri spun că bolnavii trebue să bea sânge foarte curată de fată tânără sau de copil. Bucățelele de sticlă erau dintr’o pipetă, care servește la transvasarea sângelui. Bucățelele examinate la mi­­crosop arătau prezența txypanssomi­­lor, germenul boalei somxxului. Sân­gele fetei era curat. Concluzia era formală. Asasinul era un doctor și buretele impregnat cu cloroform o proba odată mai mult. Doctorul acesta venea din Africa unde unnde a contractat boala somnului. Știa că toate mijloacele sunt inutile și se întorrsese în Germania ca să moară. Bolnavul a văzut cântăreață într’un cafea. E tânără, frumoasă, plină de sănătate. Deodată și-a adus aminte de leacul din Congo. Ideia această fixă îl chinuește. I-e greață să bea sânge. Ar vrea să-l obție prin transfusiune. Se întâlnește cu tânăra fată și o roagă să se preteze acestei operați­uni. Ea îl ia drept un nebun. O ur­mărește și cu șiretenia care-i vecină nebuniei se strecoară fără voia lui în camera ei și se ascunde. O pândește, ochii lui xx’o perd din vedere. Aș­teaptă momentul când se culcă, se a­­propie de ea și și îi acopere față cu buretele cu cloroform. N’are intenția să o ucidă. Când clo­roformul își produce efectul, el face o incizie în brațul tinerei fete, apoi într’al lui și procedează la transfix­ziune. Sângele curge p­*ea repede, xxu poate să-l oprească. Kate se deșteptă și într’o mișcare inconștientă el o a­­pucă de gât ca să nu strige și fără să vrea o gâtue. Atunci, cuprins de nebunie vrea să fugă. Pipera îi scapă din mână și o sfărâmă în picioare. Strângând-o de gât, degetele au lă­sat urme, Kate­s bătându-se a apucat pe asasin de barbă și a smuls mai mulți peri. Preciziunea­ acestor observațiuni a servit de călăuză poliției. Inspectorii au arestat a doua zi vin individ sus­pect. Revenea din Congo. Era doctor­ viciului divin de către economul C. Păun, d-na Lucreția V. Constantines­­cu, directoara școalei, a ținut o cu­vântare arătând importanța și marea însemnătate a acestei școale. Apoi co­rul, compus din elevele școalei Medie și fo­stele eleve ale d-nei Constanti­­nescu de la școala Carmen Sylva, condus de d-sa, a executat câte­va cântece ocazionale și patriotice. Cu prilejul acesta d-nii C. C. Di­­sescu, Ministrul Instrucțiunei Publice, și C. C. Arion, fost Ministru, au răs­puns, la invitația de a lua parte la inaugurare, prin următoarele tele­grame : R. Vâlcea-D-nei Lucreția Cons­­tantinescu Directoara primei școa­le Medie Iași. „Cu părere de rău că n’am putut „asista la inaugurarea primei șco­le „Medie de fete din Iași, fiind reținut „aici, vă rog să primiți călduroasele „mele felicitări cu expresiunea distin­sei mele stime“. Ministru Cultelor și Instrucțiunei C. G. Dissescu București-D-nei Lucreția Cons­­tantinescu directoara școalei Medie de fete Iași. • „Vă mulțumesc din toată inima de „reamintirea pe care d-v. și perso­nalul didactic a primei școli Medie „de fete din Iași a-ți binevoit a-mi „trimete. Sunt convins că, prin de­votamentul domniilor voastre, șcria­­„la va da roadele însemnate în vede­­­rea cărora a fost creată, îndrumând „tinerele generațiuni pe calea reală „și sănătoasă a unei mai grabnice și „mai mari activități productive, atât „din punct de vedere intelectual cât „și social“. „Vă urez deplin succes“. C. C. Arion ------------------0000-----------------­ ----------------QCOO---------------­ inaugurarea școalei medii de fete In ziua de 21 Noembrie avut loc inaugurarea școalei curent­a Medie de fete înființată în orașul nostru de d. C. C. Arion, fostul Minist­ru al Ins­­trucțiunei, în prezența unui foarte restrâns număr de membri ai cor­pului didactic primar, a reprezen­­tanțior autorităților și a părinților elevelor’. După sfinți­rea apei și oficiarea ser- EVENIMENTUL Ju­form­ațiuni Toți d-nii deputați și senatori ai Iașului vor pleca, în vederea deschiderei Parlamentului, parte în astă seară, parte mici în Ca­pitală. Se știe că Parlamentul se des­chide Luni 26 Noembrie­­. Societatea Culturală „Liga Balca­nică“ urmărește scopul măreț al în­­frățirei tuturor popoarelor din Bal­cani și a Romîniei, pentru ca să se unească toate intr’o Confederație pu­ternică menită a fi un factor impor­tant de progres, civilizației și pacei în concertul european. Pentru propagarea acestor idei Liga Balcanică a făcut să apare un organ propriu al său „L’Echo des Balkans“. D. dr. E. Riegler, a plecat a­­seară in Capitală, pentru a lua parte la ședința de astăzi a con­siliului sanitar superior. Printre comisarii din orașul Iași s’a făcut următoarea mișcar­e : D. Gh. Teodoru comisar la secția IV-a, a fost mutat la secția I, in lo­cul d-lui comisar Alex. Brecarian mutat la comisariatul gărei, d. N. Tătăranu comisarul gărei, a fost mu­tat la secția IV-a, in locul d-lui Gh. Teodox’u. Pentru „Grucea Roșie“­— Crucea Roșie a la­­sat în mai multe mii de exemplare carnete cu bilete a 20 bani unul, pentru adunarea unui fond necesar soldaților romîni răniți în război. Avându-se în vedere sco­pul patriotic pentru care sînt lansa­te aceste carnete,—un bilet necos­­tînd decît 20 bani, nu ne îndoim că întreg publicul, atît cel sărac cît și cel bogat, va încuraja asemenea fapte frumoase. In cătunul Dumbrava (Satul nou) se va ridica un nou local de școală, cel vechiu fiind neîncăpător. S’a dispus de a se face mai multe reparațiuni mănăstirei Fr’umoasa. D-ra Elena Gheorghiu a fost nu­mită învățătoare suplinitoare la școa­la primară din Piciorul Lupului, com­. Ciurea. Membrii consiliului de igienă a o­­rașului vor ține ședință. Marți la o­­rele 5 p. m. Dl. inginer N. Miclescu, vice-preșe­­dintele comisiunei interimare, a in­spectat astăzi birturile și cîrciumile din centrul orașului. A apărut primul număr dix„ ziax’ul „L’Echo des Balkans“, ox*gan di­­mensual al societăței culturale „La ligue Balkanique“. D. inginer George Burză, trimisul Argentinei în București, a avut zilele trecute o întrevedere cu d. ministru Nicolae Filipescu în chestia importu­lui din Argentina ai cailor necesari armatei noastre. D. ministru a promis inginerului Argentinei ca să stărue ca ministerul de războiu să importe din Argentina un x­un­ăr de cai de probă. D. inginer Butză va ține conferințe asupra Argentinei în Capitală, la Iași, Craiova și T.­Severin, iar la sfârșitul lunei Ianuarie, se va înapoia în Ar­gentina. Duminică, 2 Decembrie, a. c., se speră că se va inaugura măcelăria hipofagică, lângă hala centrală Ghica. Va fi cea dintâi măcelăr­ie cu carne de cal. Nu va fi permis a se vinde alte cărnuri, iar magazinul va avea indi­cația „Carne de cal“ și de­asupra un cap de cal. Direcțiunea generală sa­nitară în comună înțelegere cu d. pre­ședinte al comisiei veterinare au luat măsuri ca să nu se taie de­cât cai absolut sănătoși cu riguros examen veterinar, numai la abator, în sală deosebită. Carn­ea va fi ștampilată și apoi dusă din abator direct la măce­lăria specială. Asemenea carnea se consumă în mar­i cantități în străinătate. In Paris de exemplu se vinde peste 100.000 kilo carne cu prețul de 1 fr. și 20 kilo. La noi se va vinde cu 40 sau 50 de bani kilo. Ministerul de instrucție a luat ur­mătoarea decizie: Ajutoarele de maestre de la școalele profesionale de fete vor fi numite din­tre absolventele cu diplomă ale școa­lei profesionale gradul II de fete. Nu­mirile se vor face de minister la ce­rere, candidatele fiind numite prin de­cizie ministerială și pe ter­men de 3 ani. înlocuirea lor în cuprinsul acestui texmmen, nu se va putea face de­cât tot prin deciziune ministerială. Cele înlocuite în acest chip nu vor mai putea fi numite ulterior de­cât în ca­zuri cu totul excepționale și numai încă o singură dată. Actualele ajutoare de maestre de la școalele profesionale de fete, care au în învățământ o vechime mai mult de 3 ani, vor fi înlocuite de drept, treptat cu cererile ce se vor ivi. Nu­mirea lor ulterioară se va putea face în mod excepțional însă, dacă vor fi propuse printr’un raport motivat al direcției școalei și cu avizul inspec­toarei x’espective. Acele ajutoare cari sunt înscrise pe tablour’ile de capacitate pentru maes­tre, precum și acele cari sunt mai vechi de 15 ani în învățământ, vor fi menținute până la nouă dispozițiuni. PROGRAM Pentru solemnitatea depunerei ju­­rământului recruților militari în Catedrala Mitropolitană, în ziua de 25 Noembrie 1912 . La ora 10 dimineața ostașii recruți vor fi în biserica catedrală, așezați în mijloc cu drapelele în fața Sf. Altar. D-l General Comandant al corpului IV de armată cu statul major și toți d-nii ofițeri, vor ocupa partea din dreapta a tronului regal, iar invitații vor ocupa parrtea de la strana stângă. Trupele soldaților vechi vor fi în fața bisericei și muzica militară la timp va intona imnul „Spre rugă­ciune“. II I. P. Sfințitul Mitropolit asistat de preoții de anexată și clerul catedralei va săvârși sfințirea apei și stropind cu agheazmă drapelele și trupa recru­­ților, va face slujba depunerei jură­mântului. Recruții vor jura în fața drapelelor, repetând din cuvânt în cuvânt jură­mântul cetit de către­­ P. S. Mitro­polit, înalt Prea Sfințitul Mitropolit va ține o cuvântare, arătând însemnăta­tea acestui act religios ostășesc pen­tru soldatul român. Solemnitatea se va sfârși prin cân­tarea Imnului Regal de către corul mitropolitan. Apoi va urma defilarea. Acceleratul de a seara ce urma să sosească la orele 11.10, a sosit cu o întîrziere de 50 m., iar cel de 11.20 cu o întîrziere de 20 m. Aseară cu trenul de Ungheni au sosit in localitate mai mulți medici ruși, cari și-au conti­­uat drumul spre Sofia. Nenorocirea din comuna Gropnița.—Eri în corn. Gropnița s’a întâmplat o nenoroc­­e a cărei victimă a fost locuitorul Neculai Di­­riță din acea comună. Nenorocirea s’a petrecut în urmă­toarele împrejurări: Locuitorul Neculai Diriță întorcîn­­du-se de la câmp cu un car încărcat cu fân, la o cotitură a drumului ca­rul s’a răsturnat, iar numitul locui­tor cari se afla in car, a căzut peste o furcă de fer care i-a străpuns ab­domenul. Sărind în ajutor mai mulți săteni, sau transportat la domiciliu, dar cu toate îngrijirile date, nefer­icitul să­tean după o oră a încetat din viață. Cazul a fost făcut cunoscut par­chetului, care a orînduit o anchetă la fața locului. D. Chr. Mathasovici, avocat al Casei Sf. Spiridon, a demisionat din acest post pe ziua de 1 Decembrie. Dl Șt. I A. Negruzzi, prefectul județului, va pleca Marți în in­specție prin județ. D-sa va inspecta comunele inun­date și va lua măsurile necesare. Ședința comisiunei interi­mare* — Mem­brii comisiunei e­xteri­­m­are s’au întrunit ex-l sub președinția D-lui Gh. N. Botez. Subiectul principal în discuția co­misiunei a fost chestia apei. Cel dintâiu care i­a cuvântul e d-l George A. Scortzescu, membru în comisiunea interimară. D-sa spune că Soc. Union a întâr­ziat cu 2 ani predarea lucrărilor și nu a făcut încercarea tubur­ilor ceru­te de contract ; a aratat o sumă de neregulalități și călcările de contrac­te ce s’au făcut în detrimentul comu­nei de Soc. Union sub administrația liberală, nimen­i însă din foasta admi­nistrație liberală nu s’a ridicat con­tra acestor neregularități D-l inginer-inspector Cantacuzino a atras în mai multe rânduri atențiu­nea Pr­imăriei liberale și chiar la un moment dat și-a dat demisia, dar în toate încercările d-sale s’a lovit de roua voință a d-lui Tancred Constan­­tinescu. D-l Scorțescu a scos deci în evi­dență că toate neregularitățile cu apa s’au făcut cu aprobarea d-lui Tancred Constantinescu. D-sa a conchis cerând stabilirea­ res­­ponsabilităților. D. D. R. Grecianu spune că, a avut totdeauna încredere în d-l ingi­ner Cantacuzino și adaugă că toate responsabilitățile nu sunt de­cât po­litice. Mai vorbesc apoi d-nii ing. N. Mi­clescu și Anibal Ciurea.­­ Comisiunea a hotărât apoi să fie chemat inginerul hidrolog Lin­­dley, pentru a fi consultat asupra condițiunilor în care trebue să se facă recepțiunea conductei, pentru a se ajunge la restabilirea respon­sabilităților materiale comisiunea a aprobat propunerea d-lui preșe­dinte al comisiunei interimare, pen­tru construirea unei conducte pro­vizorie și a se face studii pentru o variantă, aprobându-se și credi­tele necesare. D-nii Studenți Universitari, cari do­resc să se înscrie ca agenți recensori ai recesământului populațiunii sunt ru­gați să se preziinte fără întârziere d-lui D. Sadoveanu, la Serviciul Stării Ci­vile, Primăria orașului Iași, unde se primesc n­nscrierile în fiecare zi de la 8—12 a. m. și 3—7 p. m. Carnet Sf-ta Ccaterina — Duminică 25 Noembrie — Doamnele: Ecaterina Donici, Eca­­terina dr. Missir, Ecaterina­­ Staros­­tescu, Ecaterina Racovitză, Ecaterina Tulbure, Ti­xca Crivătz, Catinca Boe­­rescu, Ținea Teodosieff Cantacuzino, Ecaterina Stratilescu, Ecaterina Mili­­tea­xu (Focșani), Ecaterina Ulrich, Ecaterina Velciu, Ecaterina dr. Iu­­liana etc. Domnișoarele: Katty Warlam, E­­caterrina Dospinescu, Ecaterina Po­­povici etc. ^ 1^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; g DOCTOR flSPßSIA SEVERIN g H □ A □ SPECIALISTĂ DIN PARIS aaA M g □ a a­IN BOLI DE FEMEI $1 FACERI a a & g P CONSULTAȚII INTRE 1—4 p. m. H­H STRADA PACURARI NO. 26 N * t y ~y ■y

Next