Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271)
1912-11-25 / nr. 216
Iată acum și felul în care au fost descoperite două crime. Cei cari se ocupă cu descoperirea lor, vor ceti în folos ceea ce urmează. ■* Scena se petrece la Havre, în noaptea de 10 Octombrie 1909. De-o parte și de alta a ulicioarei Mathurin sunt iniei hoteluri, restaurante pentru lucrători.. In una din aceste case o marselieză de 35 ani, o brunetă care a fost frumoasă, găzduește în două etaje, clienți de ocazie. Poliția o bănuește că primește pungași, fraudatori și că vinde pe ascuns tuturi și liceruri. Vecinii spun că ea strânge bani. De altfel ea se păzește bine și cum vine seara închide ușile și ferestrele Ziua, un soldat bătrân veghează asupra casei ei, dar când vine seara pleacă. Femeea e alcoolică, adesea a fost beată în ultimul grad. In noaptea aceasta de Octombrie un jandarm întârziat vrea să ixtre dar e surprins când găsește ușa deschisă. La lumina unui chibrit vede gazda cu capul și cu mâinele pe masă. Dormeala împinge cu mâna dar se pătează de sânge. O inspecție mai amănunțită îi arată că femeea a fost omorâtă. Parchetul e anunțat și se transportă la fața locului însoțit de un medic legist. Se constată că ușa de la intrare a fost forțată. Pe o țandură care a sărit e sânge ceea ce face să se presupună că asasinul s’a rănit. In coridor nici o urmă de pași, numai câteva pete de sânge ca și în odaia unde a fost comis omorul, desigur, pe când victima dornica. In acest cartier e greu de descoperit un asasinat, deoarece populația lui obișnuită se compune din oameni ceitați cu justiția. Specialistul se uită cu microscopul la diferite urme ale crimei. Apoi după o clipă de tăcere . ■—Care e ultimul vas intrat în port ? Un inspector e trimis să cerceteze și când se întoarce spune : —Doamna-Maria din Sicilia. Criminologistul nu există. — Această femee, spune el, a fost asasinată de un individ care-i stângaci, poartă mustață mică, probabil un sicilian. Trebue să fi sosit la Havre cu Donna-Maria. Omul acesta e mai înalt de un metru 70. Cunoștea patroana și fără îndoială că a mai locuit aici. Știe că adesea era beată. A intrat la ea prin efracție, a omorât-o de teamă ca să nu se deștepte pe când fura și a fugit fără să lase, credea el, nici o urmă. Poate mai are în buzunar un capăt de lumânarea de care s-a servit. Pentru a doua oară inspectorul se duce să viziteze toate vapoarele sosite din Sicilia, cu ordinul de a aresta pe acela care va răspunde la bănueli. In timpul acesta, medicul legist explică pe ce își întemeiază bănuelile : —r Asasinul s’a rânit la mână intrând Țandăra pătată de sânge m’a făcut se presupun că avem a face cu un stângaciu. Lângă sângele de pe parchet iată urmele unei lumânări care a picurat. Asta mi-a confirmat părerea că omul care ținea lumânarea în mâna dreaptă avea în stânga instrumentul crimei. Experiențele mele fisiologice mi-au probat că emoțiunile dominante, determină totdeauna într’un gest premeditat, întrebuințarea manei de care te servești obișnuit. Ideia fixă a asasinului era să omoare femeia dacă încerca să-l împedice de la furat. După ce s-a sfârâiat la ușă se urcă în coridor, intră în odae, găsește femeia dormind și îi aplică o lovitură mortală. O crede moartă și se duce la dulapul unde erau banii. Acolo lasă o ieclară urmă de sânge. Am recunoscut imediat că cu mâna stângă a deschis dulapul. Picurile de lumânare examinate la microscop, mi-au probat că erau asemeni acelor ce se fac în Sicilia. Mi-am reamintit acest amănunt, aducându-mi aminte de colecția Bertillon, care întrunește toate specimenele de lumânări din lume. Căutând cine putea să se servească de o lumânare siciliană, mi-am spus că omul bănuit trebue să fi sosit la Havre pe un vas plecat din Sicilia. Al doilea examen la microscop m’a făcut să descopăr în urmele picurilor de lumânare doi perișori xxoi, de mustață probabil. Asasinul, după crimă, printr’o mișcare reflexă și-au mușcat sau și-a tras mustața. Conchid deci că criminalul e stângaci, are mustață roșie și vine din Sicilia. In momentul acesta intră inspectorul. Aducea, cu lanțurile la mâini, un om de statură înaltă cu mustața roșie. Individul își declină numele. .— Fererazzo, călător pe vasul Doina-Maria. Medicul îi întinse o bucată de hârtie , o luă cu stânga. I-au privit mapele : stânga era rănită. L-au căutat în buzunare, mai avea capătul de lumânare. Fererrazzo mărturisi crima. Crezuse că nu a lăsat nici o urmă. Calculase fără criminologie. A fost condamnat și executat. N Kate era o drăguță cântăreață la un cafea din Berlin. Plăcea clienților, era cuminte și când nu apărea în public se închidea în odăița ei unde studia muzica căci avea un vis: voia să intre la operă. Locuia într’o stradă lăturalnică. Gazda o iubea și în fiecare zi amândouă își vorbeau. Intr’o seară de Decembrie, una din acelea în cari cântăreața rămânea acasă, stăpânei i s’a părut c’aude pași pe scară. Neliniștită se duce la ușă. Aceasta, de obicei închisă cu cheia la ceasul acela era descuiată. Avu o bănuială și se urcă la bate, bătu în ușă, nici un răspuns. Bătu din nou, acelaș rezultat. Neliniștită se duse la vecine rugându-le s-o însoțească în odaia tinerei fete. După ce au chemat-o zădarnic au spart ușa. Atunci un spectacol tragic se oferi privirilor. Cântăreața zăcea pe pat nemmai dând i aici un semn de viață, urme de degete se vedeau în jurul gâtului. De la brâu în sus era desbrăcată, un val de sânge curse din brațul stâng, pătând patul și parchetul. Un puternic miros de cloroform se răspândea în odae. Nici o dezordine în odae, nici o urmă de luptă. Parchetul înștiințat, procedă la constatări cu medicul legist care examină cu minuțiositate cadavrul. Moartea se datorase pierderei abundente de sânge, artera fiind tăiată. Dar o inspecție mai atentă arată că a fost gâtuită și victima a opus rezistență. Ea strângea încă în mânile ei mai mulți pieri de barbă lungi și negri. Pe pat s-a găsit un burete care mirosea încă a cloroform. Pe parchet erau sfărâmături de sticlă. Doctorul a trimes a doua zi judecătorului de instrucție un raport amănunțit. El afirmă că omorul a fost comis de un doctor și adăuga ca asasinul era foarte îalt, slab și purta o lungă barbă neagră. Indexul si mijlocul nânei lui drepte erau de aceiași lungime, dar cu un centimetru mai lungi decât inelarul. Purtă ghete cu călcâile potcovite. Alt semn caracteristic e că era atins de boala infecțioasă care face victime în Africa occidentală. Antebrațul stâng prezenta o profundă incizie. Medicul legist spunea care e boala africană și mijloacele întrebuințate în Congo pentru a scăpa victimele de această teribilă infecție. Vrăjitorii negri spun că bolnavii trebue să bea sânge foarte curată de fată tânără sau de copil. Bucățelele de sticlă erau dintr’o pipetă, care servește la transvasarea sângelui. Bucățelele examinate la microsop arătau prezența txypanssomilor, germenul boalei somxxului. Sângele fetei era curat. Concluzia era formală. Asasinul era un doctor și buretele impregnat cu cloroform o proba odată mai mult. Doctorul acesta venea din Africa unde unnde a contractat boala somnului. Știa că toate mijloacele sunt inutile și se întorrsese în Germania ca să moară. Bolnavul a văzut cântăreață într’un cafea. E tânără, frumoasă, plină de sănătate. Deodată și-a adus aminte de leacul din Congo. Ideia această fixă îl chinuește. I-e greață să bea sânge. Ar vrea să-l obție prin transfusiune. Se întâlnește cu tânăra fată și o roagă să se preteze acestei operațiuni. Ea îl ia drept un nebun. O urmărește și cu șiretenia care-i vecină nebuniei se strecoară fără voia lui în camera ei și se ascunde. O pândește, ochii lui xx’o perd din vedere. Așteaptă momentul când se culcă, se apropie de ea și și îi acopere față cu buretele cu cloroform. N’are intenția să o ucidă. Când cloroformul își produce efectul, el face o incizie în brațul tinerei fete, apoi într’al lui și procedează la transfixziune. Sângele curge p*ea repede, xxu poate să-l oprească. Kate se deșteptă și într’o mișcare inconștientă el o apucă de gât ca să nu strige și fără să vrea o gâtue. Atunci, cuprins de nebunie vrea să fugă. Pipera îi scapă din mână și o sfărâmă în picioare. Strângând-o de gât, degetele au lăsat urme, Kates bătându-se a apucat pe asasin de barbă și a smuls mai mulți peri. Preciziunea acestor observațiuni a servit de călăuză poliției. Inspectorii au arestat a doua zi vin individ suspect. Revenea din Congo. Era doctor viciului divin de către economul C. Păun, d-na Lucreția V. Constantinescu, directoara școalei, a ținut o cuvântare arătând importanța și marea însemnătate a acestei școale. Apoi corul, compus din elevele școalei Medie și fostele eleve ale d-nei Constantinescu de la școala Carmen Sylva, condus de d-sa, a executat câteva cântece ocazionale și patriotice. Cu prilejul acesta d-nii C. C. Disescu, Ministrul Instrucțiunei Publice, și C. C. Arion, fost Ministru, au răspuns, la invitația de a lua parte la inaugurare, prin următoarele telegrame : R. Vâlcea-D-nei Lucreția Constantinescu Directoara primei școale Medie Iași. „Cu părere de rău că n’am putut „asista la inaugurarea primei școle „Medie de fete din Iași, fiind reținut „aici, vă rog să primiți călduroasele „mele felicitări cu expresiunea distinsei mele stime“. Ministru Cultelor și Instrucțiunei C. G. Dissescu București-D-nei Lucreția Constantinescu directoara școalei Medie de fete Iași. • „Vă mulțumesc din toată inima de „reamintirea pe care d-v. și personalul didactic a primei școli Medie „de fete din Iași a-ți binevoit a-mi „trimete. Sunt convins că, prin devotamentul domniilor voastre, șcria„la va da roadele însemnate în vederea cărora a fost creată, îndrumând „tinerele generațiuni pe calea reală „și sănătoasă a unei mai grabnice și „mai mari activități productive, atât „din punct de vedere intelectual cât „și social“. „Vă urez deplin succes“. C. C. Arion ------------------0000----------------- ----------------QCOO--------------- inaugurarea școalei medii de fete In ziua de 21 Noembrie avut loc inaugurarea școalei curenta Medie de fete înființată în orașul nostru de d. C. C. Arion, fostul Ministru al Instrucțiunei, în prezența unui foarte restrâns număr de membri ai corpului didactic primar, a reprezentanțior autorităților și a părinților elevelor’. După sfințirea apei și oficiarea ser- EVENIMENTUL Juformațiuni Toți d-nii deputați și senatori ai Iașului vor pleca, în vederea deschiderei Parlamentului, parte în astă seară, parte mici în Capitală. Se știe că Parlamentul se deschide Luni 26 Noembrie. Societatea Culturală „Liga Balcanică“ urmărește scopul măreț al înfrățirei tuturor popoarelor din Balcani și a Romîniei, pentru ca să se unească toate intr’o Confederație puternică menită a fi un factor important de progres, civilizației și pacei în concertul european. Pentru propagarea acestor idei Liga Balcanică a făcut să apare un organ propriu al său „L’Echo des Balkans“. D. dr. E. Riegler, a plecat aseară in Capitală, pentru a lua parte la ședința de astăzi a consiliului sanitar superior. Printre comisarii din orașul Iași s’a făcut următoarea mișcare : D. Gh. Teodoru comisar la secția IV-a, a fost mutat la secția I, in locul d-lui comisar Alex. Brecarian mutat la comisariatul gărei, d. N. Tătăranu comisarul gărei, a fost mutat la secția IV-a, in locul d-lui Gh. Teodox’u. Pentru „Grucea Roșie“— Crucea Roșie a lasat în mai multe mii de exemplare carnete cu bilete a 20 bani unul, pentru adunarea unui fond necesar soldaților romîni răniți în război. Avându-se în vedere scopul patriotic pentru care sînt lansate aceste carnete,—un bilet necostînd decît 20 bani, nu ne îndoim că întreg publicul, atît cel sărac cît și cel bogat, va încuraja asemenea fapte frumoase. In cătunul Dumbrava (Satul nou) se va ridica un nou local de școală, cel vechiu fiind neîncăpător. S’a dispus de a se face mai multe reparațiuni mănăstirei Fr’umoasa. D-ra Elena Gheorghiu a fost numită învățătoare suplinitoare la școala primară din Piciorul Lupului, com. Ciurea. Membrii consiliului de igienă a orașului vor ține ședință. Marți la orele 5 p. m. Dl. inginer N. Miclescu, vice-președintele comisiunei interimare, a inspectat astăzi birturile și cîrciumile din centrul orașului. A apărut primul număr dix„ ziax’ul „L’Echo des Balkans“, ox*gan dimensual al societăței culturale „La ligue Balkanique“. D. inginer George Burză, trimisul Argentinei în București, a avut zilele trecute o întrevedere cu d. ministru Nicolae Filipescu în chestia importului din Argentina ai cailor necesari armatei noastre. D. ministru a promis inginerului Argentinei ca să stărue ca ministerul de războiu să importe din Argentina un xunăr de cai de probă. D. inginer Butză va ține conferințe asupra Argentinei în Capitală, la Iași, Craiova și T.Severin, iar la sfârșitul lunei Ianuarie, se va înapoia în Argentina. Duminică, 2 Decembrie, a. c., se speră că se va inaugura măcelăria hipofagică, lângă hala centrală Ghica. Va fi cea dintâi măcelărie cu carne de cal. Nu va fi permis a se vinde alte cărnuri, iar magazinul va avea indicația „Carne de cal“ și deasupra un cap de cal. Direcțiunea generală sanitară în comună înțelegere cu d. președinte al comisiei veterinare au luat măsuri ca să nu se taie decât cai absolut sănătoși cu riguros examen veterinar, numai la abator, în sală deosebită. Carnea va fi ștampilată și apoi dusă din abator direct la măcelăria specială. Asemenea carnea se consumă în mari cantități în străinătate. In Paris de exemplu se vinde peste 100.000 kilo carne cu prețul de 1 fr. și 20 kilo. La noi se va vinde cu 40 sau 50 de bani kilo. Ministerul de instrucție a luat următoarea decizie: Ajutoarele de maestre de la școalele profesionale de fete vor fi numite dintre absolventele cu diplomă ale școalei profesionale gradul II de fete. Numirile se vor face de minister la cerere, candidatele fiind numite prin decizie ministerială și pe termen de 3 ani. înlocuirea lor în cuprinsul acestui texmmen, nu se va putea face decât tot prin deciziune ministerială. Cele înlocuite în acest chip nu vor mai putea fi numite ulterior decât în cazuri cu totul excepționale și numai încă o singură dată. Actualele ajutoare de maestre de la școalele profesionale de fete, care au în învățământ o vechime mai mult de 3 ani, vor fi înlocuite de drept, treptat cu cererile ce se vor ivi. Numirea lor ulterioară se va putea face în mod excepțional însă, dacă vor fi propuse printr’un raport motivat al direcției școalei și cu avizul inspectoarei x’espective. Acele ajutoare cari sunt înscrise pe tablour’ile de capacitate pentru maestre, precum și acele cari sunt mai vechi de 15 ani în învățământ, vor fi menținute până la nouă dispozițiuni. PROGRAM Pentru solemnitatea depunerei jurământului recruților militari în Catedrala Mitropolitană, în ziua de 25 Noembrie 1912 . La ora 10 dimineața ostașii recruți vor fi în biserica catedrală, așezați în mijloc cu drapelele în fața Sf. Altar. D-l General Comandant al corpului IV de armată cu statul major și toți d-nii ofițeri, vor ocupa partea din dreapta a tronului regal, iar invitații vor ocupa parrtea de la strana stângă. Trupele soldaților vechi vor fi în fața bisericei și muzica militară la timp va intona imnul „Spre rugăciune“. II I. P. Sfințitul Mitropolit asistat de preoții de anexată și clerul catedralei va săvârși sfințirea apei și stropind cu agheazmă drapelele și trupa recruților, va face slujba depunerei jurământului. Recruții vor jura în fața drapelelor, repetând din cuvânt în cuvânt jurământul cetit de către P. S. Mitropolit, înalt Prea Sfințitul Mitropolit va ține o cuvântare, arătând însemnătatea acestui act religios ostășesc pentru soldatul român. Solemnitatea se va sfârși prin cântarea Imnului Regal de către corul mitropolitan. Apoi va urma defilarea. Acceleratul de a seara ce urma să sosească la orele 11.10, a sosit cu o întîrziere de 50 m., iar cel de 11.20 cu o întîrziere de 20 m. Aseară cu trenul de Ungheni au sosit in localitate mai mulți medici ruși, cari și-au contiuat drumul spre Sofia. Nenorocirea din comuna Gropnița.—Eri în corn. Gropnița s’a întâmplat o nenoroce a cărei victimă a fost locuitorul Neculai Diriță din acea comună. Nenorocirea s’a petrecut în următoarele împrejurări: Locuitorul Neculai Diriță întorcîndu-se de la câmp cu un car încărcat cu fân, la o cotitură a drumului carul s’a răsturnat, iar numitul locuitor cari se afla in car, a căzut peste o furcă de fer care i-a străpuns abdomenul. Sărind în ajutor mai mulți săteni, sau transportat la domiciliu, dar cu toate îngrijirile date, nefericitul sătean după o oră a încetat din viață. Cazul a fost făcut cunoscut parchetului, care a orînduit o anchetă la fața locului. D. Chr. Mathasovici, avocat al Casei Sf. Spiridon, a demisionat din acest post pe ziua de 1 Decembrie. Dl Șt. I A. Negruzzi, prefectul județului, va pleca Marți în inspecție prin județ. D-sa va inspecta comunele inundate și va lua măsurile necesare. Ședința comisiunei interimare* — Membrii comisiunei exterimare s’au întrunit ex-l sub președinția D-lui Gh. N. Botez. Subiectul principal în discuția comisiunei a fost chestia apei. Cel dintâiu care ia cuvântul e d-l George A. Scortzescu, membru în comisiunea interimară. D-sa spune că Soc. Union a întârziat cu 2 ani predarea lucrărilor și nu a făcut încercarea tuburilor cerute de contract ; a aratat o sumă de neregulalități și călcările de contracte ce s’au făcut în detrimentul comunei de Soc. Union sub administrația liberală, nimeni însă din foasta administrație liberală nu s’a ridicat contra acestor neregularități D-l inginer-inspector Cantacuzino a atras în mai multe rânduri atențiunea Primăriei liberale și chiar la un moment dat și-a dat demisia, dar în toate încercările d-sale s’a lovit de roua voință a d-lui Tancred Constantinescu. D-l Scorțescu a scos deci în evidență că toate neregularitățile cu apa s’au făcut cu aprobarea d-lui Tancred Constantinescu. D-sa a conchis cerând stabilirea responsabilităților. D. D. R. Grecianu spune că, a avut totdeauna încredere în d-l inginer Cantacuzino și adaugă că toate responsabilitățile nu sunt decât politice. Mai vorbesc apoi d-nii ing. N. Miclescu și Anibal Ciurea. Comisiunea a hotărât apoi să fie chemat inginerul hidrolog Lindley, pentru a fi consultat asupra condițiunilor în care trebue să se facă recepțiunea conductei, pentru a se ajunge la restabilirea responsabilităților materiale comisiunea a aprobat propunerea d-lui președinte al comisiunei interimare, pentru construirea unei conducte provizorie și a se face studii pentru o variantă, aprobându-se și creditele necesare. D-nii Studenți Universitari, cari doresc să se înscrie ca agenți recensori ai recesământului populațiunii sunt rugați să se preziinte fără întârziere d-lui D. Sadoveanu, la Serviciul Stării Civile, Primăria orașului Iași, unde se primesc nnscrierile în fiecare zi de la 8—12 a. m. și 3—7 p. m. Carnet Sf-ta Ccaterina — Duminică 25 Noembrie — Doamnele: Ecaterina Donici, Ecaterina dr. Missir, Ecaterina Starostescu, Ecaterina Racovitză, Ecaterina Tulbure, Tixca Crivătz, Catinca Boerescu, Ținea Teodosieff Cantacuzino, Ecaterina Stratilescu, Ecaterina Militeaxu (Focșani), Ecaterina Ulrich, Ecaterina Velciu, Ecaterina dr. Iuliana etc. Domnișoarele: Katty Warlam, Ecaterrina Dospinescu, Ecaterina Popovici etc. ^ 1^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; g DOCTOR flSPßSIA SEVERIN g H □ A □ SPECIALISTĂ DIN PARIS aaA M g □ a aIN BOLI DE FEMEI $1 FACERI a a & g P CONSULTAȚII INTRE 1—4 p. m. HH STRADA PACURARI NO. 26 N * t y ~y ■y