Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271)
1912-12-04 / nr. 223
punctul nostru de vedere. Art. 10 al acelui Statut sună : „Dreptul de vot la alegerea comitetului Centrului îl vor avea însă toți studenții, fie membri activi, fie provizori“. Cred că acum sînteți edificat pe deplin, Domnule Profesor, Statutul congresului în baza căruia are azi o îndreptățire Centrul Studențesc spune lămurit că toți studenții, indiferent dacă sunt membri activi sau membri provizori, au dreptul de vot. Cum pentru a fi membru provider nu se cere nici o înscriere prealabilă, urmează că toți studenții se pot prezenta în ziua votării, fără a prezenta altceva decât dovedirea calității de student. Mai pe urmă acea minoritate care a alcătuit mai târziu Centrul Studențesc—și evident partea cea mai numeroasă și, îndrăznim s’o spunem, cea mai serioasă s’a retras sau s’a abținut de la lucrările acestui Centru Studențesc—așadar acel restrîns număr de studenți, care au constituit la început Centrul Studențesc, au văzut primejdia, pe care o constuia pentru dînșii art. 10 din Statutul congresului 1909. De aceia, cu ocazia alcătuirii Regulamentului lor din 1911, au călcat în mod vădit Statutul, care în orice caz putea fi cu mult mai mult drept expresia întregii studențimi, deoarece a luat parte la alcătuirea lui și un număr mai mare de studenți și studente de pretutindeni. Atunci deci în 1911, doi ani mai tîrziu, membrii Centrulului au introdus deosebirea la vot dintre membrii activi și provizori,—dar, ca să poată vorbi în numele întregii studențimi, au introdus sofismul citat mai sus din art. 1, 19 și 41 din Regulament. Domnule Profesor, cred că acum, convingîndu-vă pe deplin de dreptatea argumentelor noastre și luînd cunoștință și de textul art. 10 din Statut, veți găsi cu desăvîrșire întemeiate aceste două cereri anexate sub acest prim punct: a) Toți studenții au drept de vot la alegerea comitetului Centrului. b) In consecință, pană cînd nu va lua parte la votarea comitetului cel puțin două treimi din numărul total al studenților ieșeni. Centrul studențesc nu va putea reprezenta în nici o ocazie întreaga studențime eșană și nu va putea purta denumirea de „centru“ studențesc. 2. Trecem acum la punctul al doilea. Cu toate nedreptățile enumerate mai sus, totuși un minimum de echitate tot mai putea eși la iveală, dacă nu exista și o altă disposiție. In adevăr, conform art. 11 din Statut, care cerea ca fiecare facultate să-și aibă reprezentanții săi, proporțional cu numărul studenților înscriși la acea facultate, art. 29 din Regulamentul Centrului Studențesc a hotărât ca facultățile de drept și de medicină să-și aibă câte patru reprezentanți, cea de litere trei și cea de științe doi, în total deci 13 membri, care formau comitetul. Cel mai elementar principiu de drept cerea ca reprezentanții facultăților respective să fie aleși de studenții facultăților respective. In realitate s’a procedat cu totul altfel. In adevăr se designau ca candidați patru studenți de la drept, patru ’de la medicină, trei de la litere și doi de la științe, dar ei nu erau aleși de studenții fiecărei facultăți în parte, ci erau aleși toți treisprezece în bloc de toți votanții, înțelegeți, Domnule Profesor, că în aceste condiții acești aleși nu erau reprezentanții facultăților respective, ci ai membrilor activi ai Centrului studențesc în bloc, și cum e lucru de la sine înțeles că studenții de la drepturi de la medicină sunt în număr covîrșitor de mare față de cei de la litere ori științe, urma că în realitate acești așa ziși reprezentanți ai facultăților de litere și științe erau aleșii tot ai studenților de la drept ori medicină, iar nicidecum aleșii colegilor lor de facultate. Să mai vorbim că de unde putea cunoaște studentul de la litere pe candidatul de la medicină, ori vice-versa ? Nu e un secret pentru nimeni că cauza acestei dispoziții e faptul că facultățile de litere și de științe manifestînd oarecare veleități de schimbare a directivei Centrului Studențesc, l’a găsit pe această cale a se înăbuși glasurile lor. Pe de altă parte, ca să nu se zică că Centrul Studențesc n’ar reprezenta toate facultățile universității, s’a recurs la dispoziția ca în adevăr să fie studenți de la drept, 4 medicină, 3 litere și 2 științe, dar prin sistemul bloc, iar nu pe facultăți, de votării în fapt ei nu erau reprezentanții facultăților respective. Cerem, deci, Domnule Profesor, următorul lucru: Ori ca reprezentanții facultăților să fie votați numai de studenții facultăților respective, ori să se renunțe la sistemul reprezentării pe facultăți și atunci să rămînă bine stabilit că interesele speciale ale fiecărei facultăți nu sînt reprezentate. 3. In al treilea rînd, Domnie Profesor, cerem excluderea, oricărei politici de partid în sînul Centrului Studențesc. De aceia rugăm pe Onor. Senat Universitar să fie cu deosebită priveghere asupra acestui punct și oricînd se vor stabili probe vădite că se fac recomandări de candidați politici în însuși localul Centrului, că se vor afișa înștiințări electorale, să se retragă autorizația de funcționar a Centrului Studențesc, Senatul Universitar neputând patrona cu autoritatea sa jocul politic al oricărui partid. Desigur Onor. Senat Universitar nu va putea priveghia cu amănuntul toate abaterile acestea și fatal vor fi unele care nu vor putea fi reprimate. Cât timp va fi un grup restrâns la Centrul Studențesc, totdeauna aproape în mod fatal va dicta cutare sau cutare politică. Azi dictează o anumită politică, mine cu schimbarea comitetului vor încerca să întroneze alții altă politică. De aceia singura scăpare va fi numai atunci cînd un număr cât mai mare de studenți se vor interesa de viața lor studențească. Câ timp va fi un grup restrâns, care va predomina prin faptul că va fi lăsat să vorbească totuși în numele întregii studențimi, el va avea o anumită influență politică prin amestecare însăși a numelui întregii studențimi în acea politică. Cât timp însă acel grup restrâns va vorbi numai în numele său propriu, primejdia predominării anumitor curente politice e mult mai mică. Când însă prin adoptarea celor două puncte dintâi ale acestui memoriu, studențimea va avea deplina încredere că, luptând pentru transformarea Centrului Studențesc, va avea un rezultat proporțional numărului și muncii depuse, suntem siguri că atunci studențimea eșană va simți ■ de la sine necesitatea unui Centru Studențesc, iar nu ca acum impus, și atunci, prin participarea celor două treimi din numărul total al studenților eleni, se va putea înjgheba un adevărat Centru Studențesc. Altminteri toate elementele de valoare vor simți oroare să se amestece în mișcările studențești. In cazul acesta, cînd cel puțin două treimi va forma Centrul Studențesc, atunci și primejdia politicei de partid a studențimii va fi chiar prin aceasta complect înlăturată. Studenții desigur vor face politică și atunci— și credem cu tărie că, in afară de societatea lor studențească, au dreptul să o facă, fiind cetățeni și avînd entuziasmul vrîstei lor tinere—dar atunci, în acel număr imens de studenți,toate curentele politice se vor anihila unul pe altul și fatal studenții vor rămânea de acord numai asupra principiilor generale care conduc toate partidele: ideia națională și ideia democrată. Domnule Profesor, am mai de cerut și alte garanții, de aici. Ținem însă să vă aducem noștință că atîta timp cît nu se vor aduce la îndeplinire primele două puncte ale memoriului nostru,—și vă rugăm să ne credeți că ele sînt rezultatul experienței de viață universitară a celor mai mulți dintre noi,— toate celelalte măsuri ce se vor lua vor fi numai niște simple paliative. Numai de la realizarea acestor dorințe ale noastre va purcede însănătoșarea vieții noastre studențești. Ne oprim aci. Acest memoriu va fi urmat de semnături. Nu știm dacă vor fi multe, dacă vor fi puține, dacă vor întrece numărul apărătorilor vechii stări de lucruri cu zece semnături ori vor fi mai puține cu zece. Poate va fi un număr mare de semnături. Nu știm. Ceia ce știm e că adevărul spuselor noastre nu-1 bazăm pe numărul semnăturilor, ci pe ceva mai mare și mai demn de rolul nostru, pe dreptatea cauzei noastre. Așteptăm cu deplină încredere hotărârea Dr. a luat două dogme în plină luptă : Creștinismul și păgânismul. Cel d’intăi simbolizează idealismul și cel din urmă sensualismul. Le-a personificat pe unul prin figura și persoana apostolilor, iar celalalt sub figura filosofului grec Zytophanes și al păgânei „Flameda“. Acești din urmă calcă pămîntul, cei d’intăi se rădică până la cel mai curat idealism. Richipin dezleagă problema în folosul idealismului, ținând pare că a dovedi că între ambele iubiri, acea ideală creștină și acea sensuală păgână învinge cea di’ntăi. Dovedește pân’ la evidență credința lui Johanmes că : Vai făr’ de remușcare, nu ne putem iubi decât în sinul crucii când ambii morți vom fi!... Piesa s’a jucat cu succesul ei cunoscut. D-na Pruteanu, a electrizat publicul fiind aceiași caldă, sinceră și ispititoare Flammeda. D-nele Profir și Momuleanu, ne-au emoționat în roluri episodice. D-na Conduratu a fost seducătoare în Tomys, D-nele Castris și Vermescu, au fost corecte în roluri mici, contribuind la succes. Dl. Cârjă, și-a regăsit succesul de altâ dată. Dl. Damira, în scurt timp a putut asimila pe Zitoplanos. Dl. Profir, a jucat frumos pe Latro, și-a luat aplauze la scena deschisă. Dl. Gh. Slavnicu în Glancus și dl. Dem. Radu în Adella, au făcut să trăiască două tipuri ale unor vremi stinse. Dl. Chibzul a spus corect și cu nuanțe pe Sforogmas, Pirone, a fost un pretor, care a atras luarea aminte. Miron Popovici în infirmul, Pavlov în Parus, Guțidlescu în Sergius au redat trei tipuri vii și cari interesau. Codreanu a fost rechemat și aplaudat, iar publicul a plecat mulțumit de la Teatrul Național, care i-a oferit un asemenea ales spectacol. Stal avea opriri la cu AY.'AAWA MARTIRA Jramă la cinci asta în versuri.—Prelucrare da fii. Codreanu, după J. Richspin In două seri consecutive, în fața unei săli în destul de bine populată, s’a reluat la teatrul național „Martira“ de I. Richepin, prelucrare, foarte reușită, datorită penei distinsului și rafinatului nostru poet M. Codreanu. Tema sufletească a acestei piese, care i-a servit de prilej lui Richepin, de a scrie „Martira“, este lupta între idealism și sensualism. Dl. I. Richepin, ca și H. Bataille și M. Donnay, deși în genuri deosebite, scriu numai atunci, când vor a susrține sau combate o temă sufletească, socială, politică. Pentru ambii teatrul, e un cîmp de luptă. Așa face Bataille, mai în toate piesele sale, așa Donnay. E de ajuns să ne amintim de Vierge foile, Maman, Colibri ale lui Bataille, și tot așa M. Dounay în.Retour de Jerusalemu. Pentru a putea desbate, în chip sensibil, și mai apropiat priceperii mulțimii tema pe care și-a propus-o EVENIMENTUL -------------------OOOC>------------------ Un festival artistic E vorba de reprezentația de retragere a excelenței și mult popularei artiste a scenei ieșene, d-na Athena Georgescu, cunoscută îndeobșire în lumea admiratorilor ei sub numele de Cucoana Veta, după creația incomparabilă ce-o făcuse în Veta din „O Noapte Furtunoasă“ a lui Carageale. tru Athena Georgescu a intrat în teade copilă, că deabia avea 16 ani când păși pe scena din București, sub direcția neuitatului Const. Dimitriadi și cu Mihai Pascale, artist, veni în Iași în 1878, unde rămasă până azi. Athena Georgescu nu numai că a fost și a rămas încă o podoabă a scenei românești, prin jocul său natural și interpretarea credincioasă a rolurilor ce le abordă, dar mai e și un caracter cum greu se întâlnesc în lumea noastră și mai ales între culisele teatrului, ca sinceritate, afabilitate și o extremă bunăvoință de a îndatora.Ca suflet, cu drept cuvânt e un tip al bunătăței, ca artistă o desăvârșită încarnație a personajelor ce le-a creat. Ea a ocupat un loc larg în mișcarea noastră artistică și nu degrabă va putea fi înlocuită. Reprezentația de retragere, după o activitate de 46 de ani, din cari 33 ca societară în Teatrul nostru, căruia s’a devotat și i-a închinat existența 01 însă’și va avea loc Sâmbătă 8 Decembrie cu piesa „O căsnicie“ a d-lui colonel Ursache, una din cele mai bune din câte avem în literatura noastră dramatică, dar și înălțată mult prin interpretarea artiștilor noștri în frunte cu veterana Athena Georgescu și d-nele Aglae Pruteanu și Verona Cusinschy. Această reprezentație va fi fără îndoială un festival frumos și demn de faima artistică ce și-a câștigat-o d-na Athena Georgescu în decursul atâtor ani, și credem că publicul, care a sărbătorit pe buna și simpatica artstă, prin nenumăratele aplauze și chemări la rampă în atâtea socoti ca o cinste de a nu ocazii, va lasa să’i scape nici această ocazie a’și manifesta toată dragostea și admirația pentru eminenta artistă, care l-a directat și impresionat prin jocul său admirabil. In seara de 8 Decembrie își va da desigur întâlnire in sala Național un foarte numeris Teatrului public, care știm că ține să sărbătorească retragerea de pe scenă a artistei care i-a fost un copil răsfățat prin talentul ei puternic simpatia ce i-a inspirat-o. Criza de la Primărie Comitetele celor două partide conservatoare din localitate s’au întrunit și negăsind cu nici un preț în rândurile lor un candidat pentru postul de primar al Iașilor după planul „Mișcărei”,”au hotărât să se adreseze clubului liberal cu rugămintea să le furnizeze un primar. Munț. Cu acceleratul de ori dimineață, s’a reîntors în localitate distinsul nostru fruntaș, d. Dimitrie Grecianu. D. Juarez. Movilă inspector școlar, a fost delegat să prezideze comisia ce se va întruni în zilele de 6 7 și 8 Decembrie în localul școalei primare de fete No. 12 (Clemența) pentru a studia introducerea muzicei în învățământul primar, și să fie predată numai dimineața. Foaia liberală din localitate pe când în unul din numerile sale trecute afirmă cu siguranță că primararașului va fi d. N. Cananău, în numărul cu data de Duminică scrie următoarele : „Prin urmare, de fapt, Primăria de Iași este în continuă vacanță, și în așteptarea noului demnitar care să fie mi T adevăr, un primar al Iașului. Asupra cuiva, cădea această sarcină nu putem anticipa, dar ceia ce știm cu siguranță e că viitorul primar trebue să fie omul care să cunoască nevoile orașului și care să știe a remedia o serie de chestiuni de ordin edilitar . Ce caraghioși ! Camera va alege azi diferitele comisiuni. La comisiunea de răspuns la mesaj vor fi aleși d-nii I. Lahovari, C. C. Arion, D. Nenițescu, B. Păltineanu, T. Emandi și N. Titulescu. Serate politice și literare la Paris. Un grup de tineri români din Paris au luat inițiativa formării unui cerc politic și literar al românilor din Paris cu scopul de a realiza o apreciere sufletească colonii românești din capitala Franței. Prima ședință literară a avut loc în saloanele d-lui Alex. Em. Lăzărescu, distinsul fiu al d-lui Em. Lăzărescu, fost senator. Frumoasele saloane de pe bulevardul Saint- Michel au reunit un număr mare de distinși tineri români care își fac sau iși complectează studiile la D. Alexandru Em. Lăzărescu a Paris. cetit mai multe lucrări din literatura franceză și câteva poezii proprii. D. Em. Stoinescu licențiat în științele matematice, a delectat auditorul prin câteva recitări frumoase. La sfârșitul seratei d. Mircea R. Șirianu, licențiat în drept și doctorand în științe politice și economice, a făcut o expunere a situațiunei externe, făcând apel la patriotismul tinerilor români. Atât recitările cât și expunerile d-lui Șirianu, care este de altfel și colaborator la ziarul „Românul“ din Transilvania, au fost frenetic aplaudate. Ședințele cercului vor continua în fiecare săptămână. In asistență am remarcat și câțiva publiciști francezi veniți să asculte desbaterile asupra politicei externe. Eli s’a efectuat la școala „Trei Erarhi“ alegerea delegaților pentru colegiul județian. D. Eugen Popovici funcționar la vama din Brăila, a fost mutat în aceiaș calitate la vama Iași. D. V. Ghelban, subcomisar cl. III-a la Iași, a fost transferat în aceiași calitate la Tg.Frumos,în locul d-lui Gh. Timuș. D. Paul Colceag a fost numit subcomisar cl. II-a în poliția orașului Iași, iar d G. G. Timuș, subcomisar cl. IlI-a în poliția Pg.Frumos, a fost transferat în aceiași calitate la poliția Iași. Membrii secției Ligei Culturale Iași au fost convocați in adunare generală pentru Joi 6 Noembrie a. c., ora 4 p. m. în amfiteatrul Laboratorului de Chimie, din str. Seulescu, la ordinea zilei fiind alegerea noului comitet. Aceasta fiind a doua convocare, alegerea se va face cu ori cieare numărul membrilor prezenți. D. Emil Constantinescu funcționar la vama Iași, a fost mutat la vama Brăila. Astă-noapte pe la orele 11, o puternică furtună s’a dezlănțuit asupra orașului nostru. Un mare număr de case au fost descoperite, felinarele au fost culcate la pământ,fiind deci împiedicate de a lumina orașul. De asemenea un mare număr de stâlpi de telefon, au fost culcați la pământ. încercare de sinucidere. Servitorul Tudor Savu din serviciul drogheriei Atanasiu, a încercat ori după amiază să se sinucidă, rănindu-se cu un cuțit. Intervenind un alt servitor, numitul a fost împiedicat de a-și pune planul în aplicare. Din cercetările făcute, se constată că pricina acestui act disperat pare a fi dragostea. Comisarul secției I-a face cercetările cuvenite. Concert religios (0 Dec. orele 2 film.—4 fim) Dat de „Unirea Educatoarelor Române“, în scopuri de bine-facere, cu bine-voitorul concurs al D-rei Beatrice Dogaru, absolventă a Conservatorului din Iași, (piano), d-lui Andrei Nicolescu, Baryton, absolvent al Conservatorului Regal din Milano, d-lui Fior Broviman, absolvent al Conservatorului din Iași (Violoncello), Orchestra Conservatorului, sub conducerea d-lui profesor Vlăduță, Corul Sf. Spiridon, sub conducerea d-lui Diriginte T. Teodorescu, dl. Cătulescu, elev al Conservatorului (Violină) și a câtorva tinere domnișoare din societate. 1. „Concert la Nașterea Domnului“ p. Cor mixt, aranjat de G. Muzicesc.r. de 2. (a. „Trio de l’Oratorio de Noé’1 Saint-Saens, Piano, Violină, Violoncello, Harmonium. b. „Andaute Religioso“, de Tr. Thomé, Piano, Violină, Violoncello. „Doamne Miluește“ de 100 de ori, p. Cor mixt, de Loff. 4. a. „Wie einst in schöner ’n Tagen“ de d. Popper (Violoncello) b. „Träumerei“, de Rob. Schumann. 5. „Eri tu“, Aria Barytonului, din „Ballo in Maschera“ de Verdi. 6. „Laudate Dominum“, de Haeudel, Solo de Bavyton. Cor mixt, Piano, Harmonium. PARTEA II „După Stea“, Mister in 10 tablouri (proecțiuni electrice, 15 plăci) pentru : Soli, Cor, Orchestră, Poemă și Muzică de g. Frazerolle și St. Rivnfere PARTEA I ieste de un efect sigur ta 1 tusea g catarele . ' văilor respiratorii, acute și frșopsi- Wjp^precum și la tusea convulsiva și Astma r După . Influență și Pneumonie pe ocură mai lunga cu plăcu- fi lul Sirolin,Roche'era foaie ori g [nările periculoase. ^ Sirolin Roche alină și de ainTec- ifuj feaxă,face poftă de muncasM dJB DOCTOR fISPASIA SEVERIn ana SPECIALISTĂ DIN PARIS a a a BOLI DE FEMEI $1 FACERI a a 6 CONSULTAȚII INTRE 1—4 p. m. STRADA PĂCURARI No. 26 A y > ~Y