Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271)

1912-12-04 / nr. 223

punctul nostru de vedere. Art. 10 al acelui Statut sună : „Dreptul de vot la alegerea comite­tului Centrului îl vor avea însă toți studenții, fie membri activi, fie pro­vizori“. Cred că acum sînteți edificat pe deplin, Domnule Profesor, Statutul congresului în baza căruia are azi o îndreptățire Centrul Studențesc spu­ne lămurit că toți studenții, indife­rent dacă sunt membri activi sau membri provizori, au dreptul de vot. Cum pentru a fi membru provider nu se cere nici o înscriere prealabi­lă, urmează că toți studenții se pot prezenta în ziua votării, fără a pre­zenta altceva decât dovedirea calită­ții de student. Mai pe urmă acea minoritate care a alcătuit mai târziu Centrul Stu­dențesc—și evident partea cea mai numeroasă și, îndrăznim s’o spunem, cea mai serioasă s’a retras sau s’a abținut de la lucrările acestui Cen­tru Studențesc—așa­dar acel restrîns număr de studenți, care au constituit la început Centrul Studențesc, au vă­zut primejdia, pe care o constuia pentru dînșii art. 10 din Statutul congresului 1909. De aceia, cu oca­zia alcătuirii Regulamentului lor din 1911, au călcat în mod vădit Statu­tul, care în ori­ce caz putea fi cu mult mai mult drept expresia între­gii studențimi, de­oare­ce a luat par­te la alcătuirea lui și un număr mai mare de studenți și studente de pre­tutindeni. Atunci deci în 1911, doi ani mai tîrziu, membrii Centrulului au introdus deosebirea la vot dintre membrii activi și provizori,—dar, ca să poată vorbi în numele întregii studențimi, au introdus sofismul citat mai sus din art. 1, 19 și 41 din Re­gulament. Domnule Profesor, cred că acum, convingîndu-vă pe deplin de drepta­tea argumentelor noastre și luînd cu­noștință și de textul art. 10 din Sta­tut, veți găsi cu desăvîrșire înteme­iate aceste două cereri anexate sub acest prim punct: a) Toți studenții au drept de vot la alegerea comi­tetului Centrului. b) In consecință, pană cînd nu va lua­ parte la vo­tarea comitetului cel puțin două treimi din numărul total al stu­denților ieșeni. Centrul studențesc nu va putea reprezenta în nici o ocazie întreaga studențime eșană și nu va putea purta denumirea de „centru“ studențesc. 2. Trecem acum la punctul al doi­lea. Cu toate nedreptățile enumerate mai sus, totuși un minimum de echi­tate tot mai putea eși la iveală, dacă nu exista și o altă disposiție. In a­­devăr, conform art. 11 din Statut, ca­re cerea ca fie­care facultate să-și aibă reprezentanții săi, proporțional cu numărul studenților înscriși la a­­cea facultate, art. 29 din Regulamen­tul Centrului Studențesc a hotărât ca facultățile de drept și de medici­nă să-și aibă câte patru reprezen­tanți, cea de litere trei și cea de ști­ințe doi, în total deci 13 membri, care formau comitetul. Cel mai elementar principiu de drept cerea ca reprezentanții facultă­ților respective să fie aleși de stu­denții facultăților respective. In rea­litate s’a procedat cu totul altfel. In adevăr se designau ca candidați pa­tru studenți de la drept, patru ’de la medicină, trei de la litere și doi de la științe, dar ei nu erau aleși de stu­denții fie­cărei facultăți în parte, ci erau aleși toți trei­spre­zece în bloc de toți votanții, înțelegeți, Domnule Profesor, că în aceste condiții acești aleși nu erau reprezentanții facultăților respective, ci ai membrilor activi ai Centrului studențesc în bloc, și cum e lucru de la sine înțeles că studenții de la drept­uri de la medicină sunt în nu­­­măr covîrșitor de mare față de cei de la litere ori științe, urma că în realitate acești așa ziși reprezentanți ai facultăților de litere și științe e­­rau aleșii tot ai studenților de la drept ori medicină, iar nici­decum aleșii colegilor lor de facultate. Să mai vorbim că de unde putea cunoaș­te studentul de la litere pe candida­­­tul de la medicină, ori vice-versa ? Nu e un secret pentru nimeni că cauza acestei dispoziții e faptul că facultățile de litere și de științe ma­­nifestînd oare­care veleități de schim­bare a directivei Centrului Studen­țesc, l’a găsit pe această cale a se înăbuși glasurile lor. Pe de altă par­te, ca să nu se zică că Centrul Stu­dențesc n’ar reprezenta toate facul­tățile universității, s’a recurs la dis­poziția ca în adevăr să fie studenți de la drept, 4 medicină, 3 litere și 2 științe, dar prin sistemul bloc, iar nu pe facultăți, de votării în fapt ei nu erau reprezentanții facultăților respective. Cerem, deci, Domnule Profesor, ur­mătorul lucru: Ori ca reprezen­tanții facultăților să fie votați nu­mai de studenții facultăților res­pective, ori să se renunțe la siste­mul reprezentării pe facultăți și atunci să rămînă bine stabilit că interesele speciale ale fie­cărei fa­cultăți nu sînt reprezentate. 3. In al treilea rînd, Domnie Pro­fesor, cerem excluderea, ori­cărei politici de partid în sînul Centru­lui Studențesc. De aceia rugăm pe Onor. Senat Universitar să fie cu de­osebită priveghere asupra acestui punct și ori­cînd se vor stabili pro­be vădite că se fac recomandări de candidați politici în însuși localul Centrului, că se vor afișa înștiințări electorale, să se retragă autorizația de funcționar a Centrului Studențesc, Senatul Universitar neputând patro­na cu autoritatea sa jocul politic al ori­cărui partid. Desigur Onor. Senat Universitar nu va putea priveghia cu amănuntul toate abaterile acestea și fatal vor fi unele care nu vor putea fi reprimate. Cât timp va fi un grup restrâns la Centrul Studențesc, totdeauna aproa­pe în mod fatal va dicta cutare sau cutare politică. Azi dictează o anu­mită politică, mine cu schimbarea co­mitetului vor încerca să întroneze al­ții altă politică. De aceia singura scă­pare va fi numai atunci cînd un nu­măr cât mai mare de studenți se vor interesa de viața lor studențească. Câ­ timp va fi un grup restrâns, ca­re va predomina prin faptul că va fi lăsat să vorbească totuși în numele întregii studențimi, el va avea o a­­numită influență politică prin ames­tecare însăși a numelui întregii stu­dențimi în acea politică. Cât timp în­să acel grup restrâns va vorbi nu­mai în numele său propriu, primej­dia predominării anumitor curente politice e mult mai mică. Când însă prin adoptarea celor două puncte dintâi ale acestui me­moriu, studențimea va avea deplina încredere că, luptând pentru trans­formarea Centrului Studențesc, va a­­vea un rezultat proporțional numă­rului și muncii depuse, suntem­ siguri că atunci studențimea eșană va simți ■ de la sine necesitatea unui Centru Studențesc, iar nu ca acum impus, și atunci, prin participarea celor două treimi di­n numărul total al studenți­lor eleni, se va putea înjgheba un a­­devărat Centru Studențesc. Altmin­teri toate elementele de valoare vor simți oroare să se amestece în miș­cările studențești. In cazul acesta, cînd cel puțin două treimi va forma Centrul Studențesc, atunci și primejdia politicei de par­tid a studențimii va fi chiar prin a­­ceasta complect înlăturată. Studenții desigur vor face politică și atunci— și credem cu tărie că, in afară de so­cietatea lor studențească, au dreptul să o facă, fiind cetățeni și avînd entu­ziasmul vrîstei lor tinere—dar atunci, în acel număr imens de studenți,toa­te curentele politice se vor anihila unul pe altul și fatal studenții vor rămânea de acord numai asupra prin­cipiilor generale care conduc toate partidele: ideia națională și ideia democrată. Domnule Profesor, am mai de cerut și alte garanții, de aici. Ținem însă să vă aducem noștință că atîta timp cît nu se vor aduce la îndeplinire primele două puncte ale memoriului nostru,—și vă rugăm să ne credeți că ele sînt re­zultatul experienței de viață univer­sitară a celor mai mulți dintre noi,— toate celelalte măsuri ce se vor lua vor fi numai niște simple paliative. Numai de la realizarea acestor do­rințe ale noastre va purcede însănă­­toșarea vieții noastre studențești. Ne oprim aci. Acest memoriu va fi urmat de semnături. Nu știm dacă vor fi multe, dacă vor fi puține, dacă vor întrece nu­mărul apărătorilor vechii stări de lu­cruri cu zece semnături ori vor fi mai puține cu zece. Poate va fi un număr mare de semnături. Nu știm. Ceia ce știm e că adevărul spuselor noastre nu-1 bazăm pe numărul sem­năturilor, ci pe ceva mai mare și mai demn de rolul nostru, pe dreptatea cauzei noastre. Așteptăm cu deplină încredere hotărârea Dr. a luat două dogme în plină luptă : Creștinismul și păgânismul. Cel d’intăi simbolizează idealismul și cel din urmă sensualismul. Le-a perso­nificat pe unul prin figura și persoa­na apostolilor, iar celalalt sub figu­ra filosofului grec Zytophanes și al păgânei „Flamed­a“. Acești din urmă calcă pămîntul, cei d’intăi se rădică până la cel mai curat idealism. Richipin dezleagă problema în fo­losul idealismului, ținând pare că a dovedi că între ambele iubiri, acea ideală creștină și acea sensuală pă­gână învinge cea di’ntăi. Dovedește pân’ la evidență credin­ța lui Johanmes că : Vai­ făr’ de remușcare, nu ne pu­tem iubi decât în sinul crucii când ambii morți vom fi!... Piesa s’a jucat cu succesul ei cu­noscut. D-na Pruteanu, a electrizat pu­blicul fiind aceiași caldă, sinceră și ispititoare Flammeda. D-nele Profir și Momuleanu, ne-au emoționat în ro­luri episodice. D-na Conduratu a fost seducătoare în Tom­ys, D-nele Cas­­tris și Vermescu, au fost corecte în roluri mici, contribuind la succes. Dl. Cârjă, și-a regăsit succesul de altâ dată. Dl. Damira, în scurt timp a putut asimila pe Zitoplanos. Dl. Profir, a jucat frumos pe La­­tro, și-a­ luat aplauze la scena des­chisă. Dl. Gh. Slavnicu în Glancus și dl. Dem. Radu în Adella, au făcut să trăiască două tipuri ale unor vre­mi stinse. Dl. Chibzul a spus corect și cu nuanțe pe Sforogmas, Pi­rone, a fost un pretor, care a atr­as luarea aminte. Miron Popovici în infirmul, Pavlov în Parus, Guțidlescu în Ser­gius au redat trei tipuri vii și cari interesau. Codreanu a fost rechemat și aplaudat, iar publicul a plecat mulțumit de la Teatrul Național, care i-a oferit un asemenea ales spectacol. Stal avea opriri la cu­ ­AY.'AAWA M­ARTIRA Jramă la cinci asta în versuri.—Prelucrare da fii. Codrean­u, după J. Richspin In două seri consecutive, în fața unei săli în destul de bine populată, s’a reluat la teatrul național „Mar­tira“ de I. Richepin, prelucrare, foar­te reușită, datorită penei distinsului și rafinatului nostru poet M. Co­­dreanu. Tema sufletească a acestei piese, care i-a servit de prilej lui Richepin, de­ a scrie „Martira“, este lupta între idealism și sensualism. Dl. I. Richepin, ca și H. Bataille și M. Donnay, deși în genuri deosebite, scriu numai atunci, când vor a susr­ține sau combate o temă sufletească, socială, politică. Pentru ambii teatrul, e un cîmp de luptă. Așa face Bataille, mai în toate piesele sale, așa Don­nay. E de­ ajuns să ne amintim de Vierge foile, Maman, Colibri ale lui Bataille, și tot așa M. Dounay în­­.Retour de Jerusalemu. Pentru a putea desbate, în chip sensibil, și mai apropiat priceperii mulțimii tema pe care și-a propus-o EVENIMENTUL -------------------OOOC>------------------­ Un festival artistic E vorba de reprezentația de re­tragere a excelenței și mult popula­rei artiste a scenei ieșene, d-na Athe­na Georgescu, cunoscută în­deobșire în lumea admiratorilor ei sub nume­le de Cucoana Veta, după creația in­comparabilă ce-o făcuse în Veta din „O Noapte Furtunoasă“ a lui Cara­­geale. tru Athena Georgescu a intrat în tea­de copilă, că deabia avea 16 ani când păși pe scena din București, sub direcția neuitatului Const. Dimitriadi și cu Mihai Pasca­le, artist, veni în Iași în 1878, unde rămasă până azi. Athena Georgescu nu numai că a fost și a rămas încă o podoabă a scenei românești, prin jocul său natural și interpretarea cre­dincioasă a rolurilor ce le abordă, dar mai e și un caracter cum greu se întâlnesc în lumea noastră și mai ales între culisele teatrului, ca since­ritate, afabilitate și o extremă bună­voință de a îndatora.­Ca suflet, cu drept cuvânt e un tip al bunătăței, ca artistă o desăvârșită încarnație a personajelor ce le-a creat. Ea a ocu­pat un loc larg în mișcarea noastră artistică și nu degrabă va putea fi înlocuită. Reprezentația de retragere, după o activitate de 46 de ani, din cari 33 ca societară în Teatrul nostru, căruia s’a devotat și i-a închinat existența 01 însă’și va avea loc Sâmbătă 8 De­cembrie cu piesa „O căsnicie“ a d-lui colonel Ursache, una din cele mai bu­ne din câte avem în literatura noas­tră dramatică, dar și înălțată mult prin interpretarea artiștilor noștri în frunte cu veterana Athena Geor­gescu și d-nele Aglae Pruteanu și Ve­rona Cusinschy. Această reprezentație va fi fără în­doială un festival frumos și demn de faima artistică ce și-a câștigat-o d-na Athena Georgescu în decursul atâtor ani, și credem că publicul, care a săr­­bătorit pe buna și simpatica ar­t­stă, prin nenumăratele aplauze și che­mări la rampă în atâtea socoti ca o cinste de a nu ocazii, va lasa să’i scape nici această ocazie a’și mani­festa toată dragostea și admirația pentru eminenta artistă, care l-a di­­rectat și impresionat prin jocul său admirabil. In seara de 8 Decembrie își va da desigur întâlnire in sala Național un foarte numeris Teatrului public, care știm că ține să sărbătorească retragerea de pe scenă a artistei ca­re i-a fost un copil răsfățat prin ta­lentul ei puternic simpatia ce i-a ins­­pirat-o. Criza de la Primărie Comitetele celor două partide conservatoare din localitate s’au întrunit și negăsind cu nici un preț în rândurile lor un candidat pentru postul de primar al Iași­lor după planul „Mișcărei”,”au hotărât să se adreseze clubului li­beral cu rugămintea să le furni­zeze un primar. M­unț. Cu acceleratul de ori dimineață, s’a reîntors în localitate distinsul nostru fruntaș, d. Dimitrie Gre­­cianu. D. Juarez. Movilă inspector școlar, a fost delegat să prezideze comisia ce se va întruni în zilele de 6 7 și 8 Decembrie în localul școalei primare de fete No. 12 (Clemența) pentru a studia introducerea muzicei în învăță­mântul primar, și să fie predată nu­mai dimineața. Foaia liberală din localitate pe când în unul din n­umerile sale tre­cute afirmă cu siguranță că pri­mar­a­­rașului va fi d. N. Cana­­nău, în numărul cu data de Dumi­nică scrie următoarele : „Prin urmare, de fapt, Pri­măria de Iași este în continuă vacanță, și în așteptarea noului demnitar care să fie mi­ T adevăr, un primar al Iașului. Asupra cui­va, cădea această sarcină nu putem anticipa, dar ceia­ ce știm cu siguranță e că viitorul primar trebue să fie omul care să cunoască nevoile orașului și care să știe a remedia o se­rie de chestiuni de ordin edi­litar . Ce caraghioși ! Camera va alege azi diferitele comi­­siuni. La comisiunea de răspuns la mesaj vor fi aleși d-nii I. Lah­ovari, C. C. A­­rion, D. Nenițescu, B. Păltineanu, T. Emandi și N. Titulescu. Serate politice și literare la Paris. Un grup de tineri români din Paris au luat inițiativa formării unui cerc politic și literar al românilor din Pa­ris cu scopul de a realiza o apreciere sufletească colonii românești din ca­pitala Franței. Prima ședință literară a avut loc în saloanele d-lui Alex. Em. Lăzărescu, distinsul fiu al d-lui Em. Lăzărescu, fost senator. Frumoa­sele saloane de pe bulevardul Saint- Michel au reunit un număr mare de distinși tineri români care își fac sau iși complectează studiile la D. Alexandru Em. Lăzărescu a Paris. cetit mai multe lucrări din literatura fran­­ceză și câteva poezii proprii. D. Em. Stoinescu licențiat în științele mate­matice, a delectat auditorul prin câte­va recitări frumoase. La sfârșitul se­ratei d. Mir­cea R. Șirianu, licențiat în drept și doctorand în științe politice și economice, a făcut o expunere a situațiunei externe, făcând apel la pa­triotismul tinerilor români. Atât reci­tările cât și expunerile d-lui Șirianu, care este de altfel și colaborator la ziarul „Românul“ din Transilvania, au fost frenetic aplaudate. Ședințele cercului vor continua în fie­care săptămână. In asistență am remarcat și câțiva publiciști francezi veniți să asculte desbaterile asupra politicei externe. Eli s’a efectuat la școala „Trei­ Erarhi“ alegerea delegaților pentru colegiul județian. D. Eugen Popovici funcționar la vama din Brăila, a fost mutat în a­­ceiaș calitate la vama Iași. D. V. Ghelban, subcomisar cl. III-a la Iași, a fost transferat în aceiași calitate la Tg.­Frumos,­în locul d-lui Gh. Timuș.­­ D. Paul Colceag a fost numit sub­comisar cl. II-a în poliția orașului Iași, iar d G. G. Timuș, sub­comisar cl. IlI-a în poliția Pg.­Frumos, a fost­ transferat în aceiași calitate la poliția Iași. Membrii secției Ligei Culturale­ Iași au fost convoca­ț­i in adunar­e generală pentru Joi 6 Noembrie a. c., ora 4 p. m. în amfiteatrul Laboratorului de Chimie, din str. Seulescu, la ordinea zilei fiind alegerea noului comitet. Aceasta fiind a doua convocare, ale­gerea se va face cu ori ci­ear­e nu­mărul membrilor prezenți. D. Emil Constantinescu funcționar la vama Iași, a fost mutat la vama Brăila. Astă-noapte pe la orele 11, o puternică furtună s’a dezlănțuit asupra orașului nostru. Un mare număr de case au fost descoperite, felinarele au fost cul­cate la pământ,fiind deci împiedicate de a lumina orașul. De asemenea un mare număr de stâlpi de telefon, au fost cul­cați la pământ. încercare de sinucidere.­ Servi­torul Tudor Savu din serviciul dro­gheriei Atanasiu, a încercat ori după amiază să se sinucidă, rănindu-se cu un cuțit. Intervenind un alt servitor, numi­tul a fost împiedicat de a-și pune planul în aplicare. Din cercetările făcute, se constată că pricina acestui act disperat pare a fi dragostea. Comisarul secției I-a­ face cercetă­rile cuvenite. Concert religios (0 Dec. orele 2 film.—4 fim) Dat de „Unirea Educatoarelor Ro­mâne“, în scopuri de bine-facere, cu bine-voitorul concurs al D-rei Bea­trice Dogaru, absolventă a Conser­vatorului din Iași, (piano), d-lui An­drei Nicolescu, Baryt­on, absolvent al Conservatorului Regal din Milano, d-lui Fior Broviman, absolvent al Conservatorului din Iași (Violoncello), Orchestra Conservatorului, sub con­ducerea d-lui profesor Vlăduță, Cor­ul Sf. Spiridon, sub conducerea d-lui Diriginte T. Teodorescu, dl. Cătules­­cu, elev al Conservatorului (Violină) și a câtorva tinere domnișoare din societate. 1. „Concert la Nașterea Domnului“ p. Cor mixt, aranjat de G. Muzicesc.r. de 2. (a. „Trio de l’Oratorio de Noé’1 Saint-Saens, Piano, Violină, Vio­loncello, Harmonium. b. „Andaute Religioso“, de Tr. Thomé, Piano, Violină, Violoncello. „Doamne Miluește“ de 100 de ori, p. Cor mixt, de Loff. 4. a. „Wie einst in schöner ’n Ta­gen“ de d. Popper (Violoncello) b. „Träumerei“, de Rob. Schumann. 5. „Eri tu“, Aria Barytonului, din „Ballo in Maschera“ de Verdi. 6. „Laudate Dominum“, de Haeu­­del, Solo de Bavyton. Cor mixt, Pia­no, Harmonium. PARTEA II „După Stea“, Mister in 10 tablouri (proecțiuni electrice, 15 plăci) pentru : Soli, Cor, Orchestră, Poemă și Muzică de g. Frazerolle și St. Rivnfere PARTEA I ieste de un efect sigur ta 1 tusea g catarele . ' văilor respiratorii, acute și frșopsi- Wjp^precum­ și la tusea convulsiva și Astma r După . Influență și Pneumonie pe o­cură mai lunga cu plăcu- fi lul Sirolin,Roche'er­­a foaie or­­i g [nările periculoase. ^ Sirolin Roche alină și de ainTec- ifuj feaxă,face poftă de munca­sM dJB DOCTOR fISPASIA SEVERIn ana SPECIALISTĂ DIN PARIS a a a BOLI DE FEMEI $1 FACERI a a 6 CONSULTAȚII INTRE 1—4 p. m. STRADA PĂCURARI No. 26 A y > ~Y

Next