Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110)

1913-06-25 / nr. 107

­ANUL XXI No. 107­5 BANI A 3­0 N­A­IA ENTE Pe un an . Lei 20 Pe jumatate an . „ 10 Pe trei luni * 1 In străinătate un an * 30 Un număr vechi 30 bani =— O 6 fi­n­al L PARTIDULUI C­O­N­S­E­P­I)­T Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Atitudinea ieraților In întreaga opinie publică a țarei a produs un unanim sentiment de revoltă și de indignare pretențiunea partidului liberal de a se forma un guvern național, a cărui preponderență s­e aibă liberalii și a cărui preșidenție să fie încredințată d-lui Ionel Brătianu. Intr adevăr, se știe că în tot timpul cât am avut de îndurat o politică externă plină de umi­lințe și când în loc să facem iz din primele zile de forța noastră armată, am primit negocieri ri­dicole și am formulat și mai ridicole pre­tenții, partidul liberal a stat în cea mai con­damnabilă inacțiune, punând pe primul plan nu interesele superioare ale neamului, ci ches­tiuni de gașcă și negustorie politică, pentru a plăti polițe de recunoștință aliaților din chestia tram­vaelor. La votarea protocolului Silistrei, liberalii iarăși au vorbit în teorie contra, dar sau grăbit să voteze pentru ca amândouă mâinile. ; in acest răstimp de cinci luni de zile nu i-am auzit o singură dată cerând retragerea guvernului ca incapabil și ca neputând face față împrejurărilor. Și acum când guvernul actual de bine de rău a intrat pe calea cea dreaptă, luând ener­gice măsuri militare și fiind gata de a întră în răsboi, pentru a impune pe calea armelor glasul țarei noastre, acum guvernul trebue să plece și sa facă loc unui alt guvern, mai mult liberal de­cât național ? E o nerușinare de care numai frații Bra­­tieni pot fi capabili. De ce­­ au revendicat liberalii puterea a­­cum o lună sau două în urmă, pentru a impune ei atitudinea de azi, pentru a ordona ei mobili­zarea și a face ei războiul ? Cum ? Mobilizarea s­ă facă partidul con­servator și războiul partidul liberal ? Un guvern liberal nu mai are astăzi nici o rațiune de a fi, căci tot ceia ce trebuia să facă în actualele împrejurări un guvern, sa făcut. De acum brava noastră armată are cuvân­tul și laurii ei vor fi împărțiți cu acei ce au în­credințat în mările ei demnitatea și revendicările noastre naționale, nu cu musaf­ri nepoftiți can încearcă să se îndese la lucruri de agata. Polii Românească Ziarele străine, luând ca temă mobilizarea armatei române, consi­deră gestul nostru ca o nouă ori­entare politică. In special presa austriacă vrea cu tot dinadinsul să lămurească Ili­riei, că mișcarea noastră este pusă la cale și călăuzită de tripla înțe­legere. E adevărat că restul presei, în special presa italiană, pune lucrul la punct și-l vede așa cum trebue să fie. Este cunoscut de toată lumea că intenția României a fost totdeauna­­ din cele mai pașnice față de întreaga lume, și în special fața de vecinii săi, cu care are tot interesul să trăiască bine. Atitudinea României în ultimul război balcanic a uimit pe toți prin calmul și socotința ei. Fără îndo­ială, am ascultat totdeauna de sfa­turile Austriei, dar în special în ca­zul de care vorbim, era vorba de o mișcare în numele creștinismului. România nu avea alt interes de­cât să-și asigure liniștea ei. In situația de astăzi, când Bul­garia vrea să distrugă pe aliații săi de eri, numai și numai ca să devie un mare imperiu, avem dreptul să ne întrebăm, în numele cui lu­crează, pe ce se bizue și ce ar deveni autoritatea României în caz când Bulgaria și-ar ajunge scopul său. România are drept să se gân­dească de data aceasta la o poli­tică specială a ei, în care să nu-și vadă de­cât propriul său interes. România are datoria în primul loc să-și asigure prestigiul ei câștigat cu atâta trudă aice în Orient iar în al doilea loc să apere Serbia, o datorie față de cel slab — și cu care România are interese comune în luptele de naționalitate din Un­garia. Am văzut de ajuns ce am putut profita din o politică de 40 de ani în serviciul altora, e timpul să fa­cem și politica noastră proprie. ---------------000--------------­prejurările critice de față, este că noi nu suntem mandatarii cuiva, ca și când am sta in soldă străină, pentru a ne manifesta hotărât voința noas­tră,—ci noi înșine ne servim numai interesele noastre din propriul nos­tru îndemn, că nu urmărim decât dreptul nostru imperios la o viață națională de sine stătătoare, conștie de rolul ce-1 jucăm în lume. Aceasta este însemnătatea care tre­bue să se atribue mobilizărei arma­tei române astăzi, cînd toate patimile urîte s’au deslănțuit în toată Penin­sula Balcanică, semănînd jalea și pustiul peste tot locul. Manifestațiile bărbătești ale poporului nostru în a­­ceste momente solemne, cînd tot ro­mânul, în stare de-a purta arma, se înrolează sub drapelul țării, la gla­sul datoriei,—ne reamintesc timpurile de glorie ale strămoșilor noștri, cari au umplut lumea cu faima vitejiei lor. Cei îmbătați de­ glorie eftină nu au crezut, că țara noastră va interveni la timp să pună ordine in Balcani,­ ci se considerau la largul lor să-și bată joc de toate legile și principiile sfinte ale popoarelor. Și nu se vor trezi de­sigur din buimăceala lor de­cit în momentul, cînd se vor vedea în fața falnicei armate române, care va apărea ca vrednică urmașă a eroi­lor de la Plevna, însemnătatea mobilizărei oștirei noastre în momentele grave prin cari trecem, este pe deplin și just apre­ciată de întreaga Europă. Suntem din nou salvatorii civilizației popoa­relor europene, cărora nu odată le-am garantat liniștea. De astă dată însă suntem hotărâți să ne gândim, nu numai la liniștea altora, ci și la pa­cea noastră, iar pace nu va fi, până când drepturile noastre nu vor fi re­cunoscute și respectate. Pe ce-am mobilizat? Nu ne facem iluzii, că de-odată cu mobilizarea armatei noastre vor în­ceta ostilitățile, începute fără decla­rație formală de război, și nu ne aș­teptăm la recunoașterea drepturilor noastre în Balcani decât numai prin impunerea lor cu toată energia. Po­porul român își apără drepturi re­cunoscute de întreaga lume civilizată, și intervenția armatei române nu este considerată în Europa de­cât ca o da­torie indiscutabilă. Chiar dacă n’am avea frați de-ai noștri în Peninsula Balcanică, de a căror soartă trebue neapărat să ne îngrijim, totuși prin vecinătatea noas­tră lângă focul năpraznic, care a­­menință cu pustiire tot ce s’a stabi­lit în timpuri de pace, — trebue să luăm măsuri din vreme, ca incendiul balcanic să nu cuprindă și casele noastre expuse la dogoarea focului. Ceea­ ce este însă important, în îm­ D-nii membri ai clubului conser­vator local, sânt rugați a se întruni în localul clubului conservator, str. Lăpușneanu 46, Mercuri 26 Iunie c. ora 5 p. m. Va prezida d. Dimitrie Grecianu. Pudicii de la„ Mișcarea“ Pudicii de la „Mișcarea" din Iași, ocupându-se de chestiunea profesori­lor universitari ambulanți, se leagă tam­nesam de d. Toneanu, procuror­­general pe lângă Curtea de apel din Iași, întrebând pe d. ministru al jus­tiției, ce are de spus de faptul că d. Toneanu s’ar găsi în aceiași situație în care se găsesc și acei profesori universitari ieșeni, care își au domi­ciliul în Capitală. Și pentru ca autorul articolajului cu pricina să fie în nota moralităței d-lor Georgel Mârzescu și Pennescu, cei doi conducători ai „Mișcărei“, a­­cuză pe d. Toneanu că „duce viață de șantan“, și că nu cunoaște decât drumul de la hotel Traian la șanta­nul Tanasachi. E o infamie ca multe altele scoi’­­nite de organul generoșilor de la Iași și evident, că asemenea infamii nici nu merită cinstea unei desmin­­țiri. Am n’a reșit voi, însă, să știm un lucru: oare d. Georgel Mârzescu când a citit notița aceasta din gazeta d-sale ? Atunci tocmai organul d-lui Geor­gel Mârzescu acuză pe alții că duc o viață de șantaj și tocmai d-sa se scandalizează contra amatorilor de a­­semenea distracții ?... ...Mai las-o Popescule, că protes­tează patronul „Casino-ului de Pa­ris... Și pensionarele teatrelor de Va­rietăți („Epoca“) MARȚI 25 IUNIE 1913 — 5 BANI si NUNCIU­R I ins&rt; și Ft«mlăfsti In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 1-a rândul 30 b. —o— TELEFON Hom 88 O R ===== Comandantul garnizoanei Iași către cetățeni iubiți cetățeni, * Puterea inimilor voastre, patrio­tismul înălțător și dătător de viață dragostea nețărmurită ce purtați „scutului patriei“, sublimele sentimen­te arătate prin mărețele manifesta­țiu­­ni din prima zi a operațiunelor de război, ne rădică nouă ostașilor și mai tare oțelitele noastre suflete, încălziți de la focul inim­ei voas­tre, peste câteva zile vom pleca spre a dovedi odată mai mult lumea în­tregi că, urmașii străbunilor noștri, pot și vor putea de-a pururea duce mai departe ca și altă dată prin ne­gura vremilor posomorâte, la lumina adevărată. Floarea neperitoare a neamului și gloria străbună. Abia câteva ceasuri de când ne gă­tim de ziua cea mare și a uimit lumea : repeziciunea, orânduiala și devota­mentul pentru cauza sfântă cu care fii patriei răspund la apelul mamei lor. Ostașii din unghiurile țărei, mânați de focul sacru al datoriei, voioși a­­leargă sub steag. Mame mândre de copii lor, îi tri­met la luptă, rădicându-le sufletul la înălțimea sfintei datorii. Cetățenii din toate dregătoriile cele mai înalte ale statului, cer a fi înro­lați în armata de operațiuni și a fi puși alături cu cel din urmă soldat a lupta pentru patrie. Magazinele de proviziuni de tot fe­lul s-au umplut în mai puțin de ju­mătate din timpul hotărât. Ostașii de la vetrele lor chemați a forma efectivele de război, au venit la drapelul lor, nu mergând ca oa­menii, ei sburând ca vulturii. Urmașii lui Ștefan cel Mare, nu vor uita că nu este colț din scumpa noa­stră țară, care să nu fie stropit cu sângele dușmanilor noștri. Sutele de mii de baionete cu care vom împăduri țara dușmanilor, vor pătrunde adânc în piepturile celor ce încă nu s’au învățat a ne respecta cum merităm. Cetățeni ai stumpei garnizoanei Iași! Răsplata nobilelor voastre senti­mente, veți primi-o de la noi pe câm­pul de onoare. In numele trupelor garnizoanei Iași Comandantul brigădei XV Colonel Anastasiadi ------------------------—IV WWW—­—— — Ce este cu guvernul național? Cetim in „Înainte“. Ziarul „Presa“ publică­ următoarea informație: r0. Ionel Brătianu a fost, asea­ră, la orele 6, la Palat și a decla­rat M. S. Regelui că partidul li­beral, în fața greutăților­­ de astăzi, socoate că actualul guvern, e in­suficient și prin urmare, îl va tra­ta ca atare. ■ Părerea partidului liberal a în­cheiat d. Brătianu — e că trebue să se formeze un guvern în care să fie reprezentate toate partidele“. D. Brătianu a fost eri la M. S. Re­gele asta e un fapt adevărat. Ceea ce a surprins toate cercurile politice este, cum de a apărut în or­ganul personal al d-lui Al. Bădărău, informația de mai sus. Ea este prea gravă ca să ne închipuim că a fost strecurată fără știrea cel puțin a d-lui ministru al lucrărilor publice. Este curios că organele oficiale ale

Next