Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110)
1913-06-25 / nr. 107
ANUL XXI No. 1075 BANI A 30 NAIA ENTE Pe un an . Lei 20 Pe jumatate an . „ 10 Pe trei luni * 1 In străinătate un an * 30 Un număr vechi 30 bani =— O 6 final L PARTIDULUI CONSEPI)T Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Atitudinea ieraților In întreaga opinie publică a țarei a produs un unanim sentiment de revoltă și de indignare pretențiunea partidului liberal de a se forma un guvern național, a cărui preponderență se aibă liberalii și a cărui preșidenție să fie încredințată d-lui Ionel Brătianu. Intr adevăr, se știe că în tot timpul cât am avut de îndurat o politică externă plină de umilințe și când în loc să facem iz din primele zile de forța noastră armată, am primit negocieri ridicole și am formulat și mai ridicole pretenții, partidul liberal a stat în cea mai condamnabilă inacțiune, punând pe primul plan nu interesele superioare ale neamului, ci chestiuni de gașcă și negustorie politică, pentru a plăti polițe de recunoștință aliaților din chestia tramvaelor. La votarea protocolului Silistrei, liberalii iarăși au vorbit în teorie contra, dar sau grăbit să voteze pentru ca amândouă mâinile. ; in acest răstimp de cinci luni de zile nu i-am auzit o singură dată cerând retragerea guvernului ca incapabil și ca neputând face față împrejurărilor. Și acum când guvernul actual de bine de rău a intrat pe calea cea dreaptă, luând energice măsuri militare și fiind gata de a întră în răsboi, pentru a impune pe calea armelor glasul țarei noastre, acum guvernul trebue să plece și sa facă loc unui alt guvern, mai mult liberal decât național ? E o nerușinare de care numai frații Bratieni pot fi capabili. De ce au revendicat liberalii puterea acum o lună sau două în urmă, pentru a impune ei atitudinea de azi, pentru a ordona ei mobilizarea și a face ei războiul ? Cum ? Mobilizarea să facă partidul conservator și războiul partidul liberal ? Un guvern liberal nu mai are astăzi nici o rațiune de a fi, căci tot ceia ce trebuia să facă în actualele împrejurări un guvern, sa făcut. De acum brava noastră armată are cuvântul și laurii ei vor fi împărțiți cu acei ce au încredințat în mările ei demnitatea și revendicările noastre naționale, nu cu musafri nepoftiți can încearcă să se îndese la lucruri de agata. Polii Românească Ziarele străine, luând ca temă mobilizarea armatei române, consideră gestul nostru ca o nouă orientare politică. In special presa austriacă vrea cu tot dinadinsul să lămurească Iliriei, că mișcarea noastră este pusă la cale și călăuzită de tripla înțelegere. E adevărat că restul presei, în special presa italiană, pune lucrul la punct și-l vede așa cum trebue să fie. Este cunoscut de toată lumea că intenția României a fost totdeauna din cele mai pașnice față de întreaga lume, și în special fața de vecinii săi, cu care are tot interesul să trăiască bine. Atitudinea României în ultimul război balcanic a uimit pe toți prin calmul și socotința ei. Fără îndoială, am ascultat totdeauna de sfaturile Austriei, dar în special în cazul de care vorbim, era vorba de o mișcare în numele creștinismului. România nu avea alt interes decât să-și asigure liniștea ei. In situația de astăzi, când Bulgaria vrea să distrugă pe aliații săi de eri, numai și numai ca să devie un mare imperiu, avem dreptul să ne întrebăm, în numele cui lucrează, pe ce se bizue și ce ar deveni autoritatea României în caz când Bulgaria și-ar ajunge scopul său. România are drept să se gândească de data aceasta la o politică specială a ei, în care să nu-și vadă decât propriul său interes. România are datoria în primul loc să-și asigure prestigiul ei câștigat cu atâta trudă aice în Orient iar în al doilea loc să apere Serbia, o datorie față de cel slab — și cu care România are interese comune în luptele de naționalitate din Ungaria. Am văzut de ajuns ce am putut profita din o politică de 40 de ani în serviciul altora, e timpul să facem și politica noastră proprie. ---------------000--------------prejurările critice de față, este că noi nu suntem mandatarii cuiva, ca și când am sta in soldă străină, pentru a ne manifesta hotărât voința noastră,—ci noi înșine ne servim numai interesele noastre din propriul nostru îndemn, că nu urmărim decât dreptul nostru imperios la o viață națională de sine stătătoare, conștie de rolul ce-1 jucăm în lume. Aceasta este însemnătatea care trebue să se atribue mobilizărei armatei române astăzi, cînd toate patimile urîte s’au deslănțuit în toată Peninsula Balcanică, semănînd jalea și pustiul peste tot locul. Manifestațiile bărbătești ale poporului nostru în aceste momente solemne, cînd tot românul, în stare de-a purta arma, se înrolează sub drapelul țării, la glasul datoriei,—ne reamintesc timpurile de glorie ale strămoșilor noștri, cari au umplut lumea cu faima vitejiei lor. Cei îmbătați de glorie eftină nu au crezut, că țara noastră va interveni la timp să pună ordine in Balcani, ci se considerau la largul lor să-și bată joc de toate legile și principiile sfinte ale popoarelor. Și nu se vor trezi desigur din buimăceala lor decit în momentul, cînd se vor vedea în fața falnicei armate române, care va apărea ca vrednică urmașă a eroilor de la Plevna, însemnătatea mobilizărei oștirei noastre în momentele grave prin cari trecem, este pe deplin și just apreciată de întreaga Europă. Suntem din nou salvatorii civilizației popoarelor europene, cărora nu odată le-am garantat liniștea. De astă dată însă suntem hotărâți să ne gândim, nu numai la liniștea altora, ci și la pacea noastră, iar pace nu va fi, până când drepturile noastre nu vor fi recunoscute și respectate. Pe ce-am mobilizat? Nu ne facem iluzii, că de-odată cu mobilizarea armatei noastre vor înceta ostilitățile, începute fără declarație formală de război, și nu ne așteptăm la recunoașterea drepturilor noastre în Balcani decât numai prin impunerea lor cu toată energia. Poporul român își apără drepturi recunoscute de întreaga lume civilizată, și intervenția armatei române nu este considerată în Europa decât ca o datorie indiscutabilă. Chiar dacă n’am avea frați de-ai noștri în Peninsula Balcanică, de a căror soartă trebue neapărat să ne îngrijim, totuși prin vecinătatea noastră lângă focul năpraznic, care amenință cu pustiire tot ce s’a stabilit în timpuri de pace, — trebue să luăm măsuri din vreme, ca incendiul balcanic să nu cuprindă și casele noastre expuse la dogoarea focului. Ceea ce este însă important, în îm D-nii membri ai clubului conservator local, sânt rugați a se întruni în localul clubului conservator, str. Lăpușneanu 46, Mercuri 26 Iunie c. ora 5 p. m. Va prezida d. Dimitrie Grecianu. Pudicii de la„ Mișcarea“ Pudicii de la „Mișcarea" din Iași, ocupându-se de chestiunea profesorilor universitari ambulanți, se leagă tamnesam de d. Toneanu, procurorgeneral pe lângă Curtea de apel din Iași, întrebând pe d. ministru al justiției, ce are de spus de faptul că d. Toneanu s’ar găsi în aceiași situație în care se găsesc și acei profesori universitari ieșeni, care își au domiciliul în Capitală. Și pentru ca autorul articolajului cu pricina să fie în nota moralităței d-lor Georgel Mârzescu și Pennescu, cei doi conducători ai „Mișcărei“, acuză pe d. Toneanu că „duce viață de șantan“, și că nu cunoaște decât drumul de la hotel Traian la șantanul Tanasachi. E o infamie ca multe altele scoi’nite de organul generoșilor de la Iași și evident, că asemenea infamii nici nu merită cinstea unei desmințiri. Am n’a reșit voi, însă, să știm un lucru: oare d. Georgel Mârzescu când a citit notița aceasta din gazeta d-sale ? Atunci tocmai organul d-lui Georgel Mârzescu acuză pe alții că duc o viață de șantaj și tocmai d-sa se scandalizează contra amatorilor de asemenea distracții ?... ...Mai las-o Popescule, că protestează patronul „Casino-ului de Paris... Și pensionarele teatrelor de Varietăți („Epoca“) MARȚI 25 IUNIE 1913 — 5 BANI si NUNCIUR I ins&rt; și Ft«mlăfsti In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 1-a rândul 30 b. —o— TELEFON Hom 88 O R ===== Comandantul garnizoanei Iași către cetățeni iubiți cetățeni, * Puterea inimilor voastre, patriotismul înălțător și dătător de viață dragostea nețărmurită ce purtați „scutului patriei“, sublimele sentimente arătate prin mărețele manifestațiuni din prima zi a operațiunelor de război, ne rădică nouă ostașilor și mai tare oțelitele noastre suflete, încălziți de la focul inimei voastre, peste câteva zile vom pleca spre a dovedi odată mai mult lumea întregi că, urmașii străbunilor noștri, pot și vor putea de-a pururea duce mai departe ca și altă dată prin negura vremilor posomorâte, la lumina adevărată. Floarea neperitoare a neamului și gloria străbună. Abia câteva ceasuri de când ne gătim de ziua cea mare și a uimit lumea : repeziciunea, orânduiala și devotamentul pentru cauza sfântă cu care fii patriei răspund la apelul mamei lor. Ostașii din unghiurile țărei, mânați de focul sacru al datoriei, voioși aleargă sub steag. Mame mândre de copii lor, îi trimet la luptă, rădicându-le sufletul la înălțimea sfintei datorii. Cetățenii din toate dregătoriile cele mai înalte ale statului, cer a fi înrolați în armata de operațiuni și a fi puși alături cu cel din urmă soldat a lupta pentru patrie. Magazinele de proviziuni de tot felul s-au umplut în mai puțin de jumătate din timpul hotărât. Ostașii de la vetrele lor chemați a forma efectivele de război, au venit la drapelul lor, nu mergând ca oamenii, ei sburând ca vulturii. Urmașii lui Ștefan cel Mare, nu vor uita că nu este colț din scumpa noastră țară, care să nu fie stropit cu sângele dușmanilor noștri. Sutele de mii de baionete cu care vom împăduri țara dușmanilor, vor pătrunde adânc în piepturile celor ce încă nu s’au învățat a ne respecta cum merităm. Cetățeni ai stumpei garnizoanei Iași! Răsplata nobilelor voastre sentimente, veți primi-o de la noi pe câmpul de onoare. In numele trupelor garnizoanei Iași Comandantul brigădei XV Colonel Anastasiadi ------------------------—IV WWW——— — Ce este cu guvernul național? Cetim in „Înainte“. Ziarul „Presa“ publică următoarea informație: r0. Ionel Brătianu a fost, aseară, la orele 6, la Palat și a declarat M. S. Regelui că partidul liberal, în fața greutăților de astăzi, socoate că actualul guvern, e insuficient și prin urmare, îl va trata ca atare. ■ Părerea partidului liberal a încheiat d. Brătianu — e că trebue să se formeze un guvern în care să fie reprezentate toate partidele“. D. Brătianu a fost eri la M. S. Regele asta e un fapt adevărat. Ceea ce a surprins toate cercurile politice este, cum de a apărut în organul personal al d-lui Al. Bădărău, informația de mai sus. Ea este prea gravă ca să ne închipuim că a fost strecurată fără știrea cel puțin a d-lui ministru al lucrărilor publice. Este curios că organele oficiale ale