Evenimentul, iulie-septembrie 1913 (Anul 21, nr. 112-184)
1913-07-02 / nr. 112
ANUL XXINo. 112 Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . * 10 Pe trei luni , 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani OR eAN ftL PdPRTIDULUI CONSESIVATOR Redacția și Administrația la Strada Lăpușneatra Ho. 44 5 BANI ABONAMENTE BULGARII—UNGURI Două neamuri, cu aceiași origine, cu aceleași apucături , arabile niște intruse în marea familie europeană. Bulgarii, popor de origine fino— tartară, venit în Europa de pe lângă malurile Gaspicei și a Vulgii, înpinși de alți barbari au invadat teritoriile imperiului Byzantin prin sec. 7—8-lea, așezîndu-se pe malul drept al Dunărei ; din acel moment Byzanțul n’a mai avut liniște. Mai tîrziu primesc creștinismul sub Bogoris, dar rămîn tot așa de sălbatici, vicleni și cotropitori, încît sunt o calamitate pentru celelalte popoare din imperiu. Răsfoind cronicele Byzantine din acele vremuri, sunt astfel tratați : „ Vulpi vce es din Vizuina“. Mai bine să „te incresi vântului, decit prieteniei lor"*. Teofilact archiepiscop din Ohrida sec. XI-lea care păstorea prin acele locuri, vorbind de firea Bulgarilor, o numește : „Mama tuturor relelor*Așa era sufletul și inima lor atunci— au trecut secole la mijloc, au suferit mult și au ramas tot aceiași. Sîngele romînesc s’a varsat pentru desrobirea lor de jugul turcesc—în țară la noanual vin cu zecile de mii, unde își agonisesc traiul pentru ei și familia lor. Care a fost răsplata ? Viclenie și perfidie in ori-ce ocazie. In presa lor, în școlile lor nu se gîndesc decit la o invazie în țara noastră; ceva mai mult, nu s’au mulțumit cu schingiuirea și terorizarea românilor din Macedonia, de către comitagii lor,dar în țară, la noi, în plină capitală, au asasinat pe blîndul și mult regretatul Mihaileanu. Și când le-am cerut o linie strategică de apărare, pe un pământ, care viu este ai lor, și aceasta numai și numai din cauza atitudinei ce au avut-o, la câte tărăgăneli și șicane , am fost expuși, nevoiți în cele din urmă să mergem la arbitraj că truia n’a voit să se supuie deși era în avantajul lor Față de frații lor de arme, cari i-au ajutat să sdrobească pe Turci, să cucerească cetăți, nici o dată n’au fost ale lor—cu care , ce viclenie, cu ce perfidie și cu ce mare s vrăjmășie i-au atacat, fără declarație de răsboi, fără cel mai elementar respect al drepturilor ginților, au inaugurat din Europa un nou gen de a face răsboi, atacînd cu armele în mână pe proprii lor aliați. Și negînd în urmă luptele date prin surprindere și viclenie, și toate aceste pentru ca prin o declarație oficială de răsboi s-ar fi găsit strîmtorați să justifice motivele răsboiului. Ungurii, Maghiarii cum le place lor să se numească, al doilea popor sălbatic, tot de origine fino-tartară, care a invadat în Europa, stabilindu-se în Panonia și Dacia occidentală sub șeful lor Arpad prin sec.l IX-lea, au primit creștinismul sub regele lor Ștefan, dar nici la ei religiunea catolică, nici civilisația română nu au îndulcit caracterul lor primitiv. Astăzi, Ungurii și Bulgarii sunt singurii cari prin atitudinea lor, menține moravurile sălbatice și sunt pricina discordiei în mijlocul Europei civilizate. Lipsiți de cel mai mic sentiment de civilizație, lovesc în celelalte neamuri cu care trăesc numai și numai , spre a face rău și spre a provoca durerea—să știe la ce sunt expuși frații noștri și Sârbii, de sub coroana Sf. Ștefan, cum îi terorizează grandarmul, trișpanii și judecătorii lor, te miri pentru ce, imediat arestare, confiscare de c gazete, amendă, dacă nu împușcărea ? sub pretext de rebeliune. Și pentru ce această mare goană? Pentru că atât Românii cât și Sârbii țin la neamul și limba lor, nu vor lăsa a fi desființați de către urmașii lui Arpad, pentru că reprezintă sentimente de civilizație cu totul opuse instinctelor de cruzime și sălbătăcie ale Maghiarilor. Pentru că neamul nostru este de origină nobilă, în care sunt ascunse comoara de civilizație și de vitejie, și pentru că suntem un popor blând și muncitor și nu ne-a atins vrăjmășia vremurilor haine și vitrige. A venit vremea răsuelilor cu Bulgarii mai întâi, cu acești bastarzi ai slavilor de la Dunăre, cu convingerea că vrednica noastră oștire îi va cuminți pe mult timp, aducând liniștea și buna orânduială în Balcani, precum altă dată împăratul Buzaețului „Vasile Bulgaroctonul“ i-a liniștit pentru multe secole. Și avem speranța că într’un viitor apropiat și pe ceilalți frați ai lor, — Ungurii, vom isbuti a-i trimete dincolo de pământul ce l’au uzurpat, dincolo de Carpați, de Tisa— răfuiala în această parte va fi amară și dureroasă, fără voia noastră, dar prea mult am răbdat neomenia lor, și pentru că este în interesul civilizației și a progresului omenesc ca elementele cele bune să stăpânească, neamurile cele inferioare și împotrivitoare progresului. Chr. M. Armata romînă peste Dunăre — Ce declară d. Marghiloman — Ministrul de finanțe, a declarat Ieri următoarele, cu privire la evenimentele din Balcani: „Cunoașteți conținutul notei pe care guvernul român a făcut să I se remită, acum în urmă, marilor puteri și indicând punctul de vedere al României în fața nouilor evenimente cari se preparau în I Balcani. „Știți de asemenea că acum vre- Io 20 de zile, a remis, prin d. Dem. Ghika, ministrul nostru la Sofia, o notă identică guvernului bulgar, înștiințându-l că dacă războiul izbucnește între vechii „aliați“, România pentru a-și salvgarda interpresele, se va vedea obligată să pro- I cedeze la o acțiune militară. „ Cunoașteți evenimentele cari, s’au fi desfășurat de atunci. „Prin agresiunea lor brutală I contra vechilor lor aliați, Bulgarii I s’au pus singuri ei în afară ele dreptul ginților. Înainte de a acționa, a consultat și Statele interesate. Grecia și Serbia au fost obligate să declare război Bulgariei. Noi n’am mai putut să rămânem neactivi. „O notă a fost transmisă în consecință de către guvernul nostru [ guvernului bulgar, innființându-l că pentru motivele pe cari le-am expus și pentru că Bulgaria nici n’a crezut de cuviință să răspundă notei care i-a fost remisă de curând, suntem obligați a începe imediat acțiunea noastră militară. D. Dem. Ghika a remis această notă d-lu Daneff. D-sa a fost autorizat de d. Maiorescu să părăsească Sofia și să se întoarcă la București. Interesele supușilor români au fost încredințate legației italiene.„Ca urmare la nota remisă guvernului bulgar, trupele noastre au trecut frontiera de sud a Dobrogei, pentru a ocupa punctele de cari țara noastră are neapărată nevoe în acea parte. Atitudinea Bulgarilor ne autoriză, înțelegeți bine, să luăm noi înșine toate precauțiunile necesare. „In al doilea rând, România afirmat limpede voința ei ca în viailor sa nu fie regulat nimic in Balcani, fără participarea ei. „Ea este silită de-acum să vegheze la menținerea echilibrului în Balcani și atitudinea ei se justifică pe deplin de această a doua considerație. Ea are dreptul și datoria să procedeze așa“, Comunicatul liberal asupra formării guvernului național . Se vorbea de mai mult timp de formarea unui minister național compus din bărbați politici din toate partidele, în cazul când România ar lua parte la războiul balcanic. îndată ce i s-a decretat mobilizarea armatei, era dar natural ca să fie vorba și de ministerul național. Dar atunci opiniunile s’au împărțit. „La Politique“, organul conservator, prin excelență inspirat de d-nii I Marghiloman, M. Cafttacuzino etc., susținea în fiecare număr că nu e trebuință de un minister național, fie dedea tot felul de argumente în contra formării unui asemenea minister. Ziarele conservator-tempcrare, susțineau contrariul, cu argumente mult I I serioase. Ziarele partidului național liberal nu intrau în aceste polemice și păstrau rezerva ce se impunea singurul lui partid ce se afla în afară de guvern, celelalte două formând colaborarea guvernamentală. Dar cine face I consimte, și ideia ministerului național, care pornea dintr’un sentiment patriotic, era simpatică partidului liberal. De altmin trelea singur organul acreditat conservator a combătut această ideie: de Ministerul național neformându-se îndată, a mai intervenit în deșibaterile publice și un element pătimmas, pornit oricând cu furie în contra șefului partidului național-liberal, acuzându-l că din cauza pretențiunilor sale exagerate nu se poate forma ministerul. Domnul Ion Brăttianu era expres acuzat că a cerut pentru sine președinția Consiliului de miniștri, și că conservatorii neputând primi această condițiune, ministerul național nu se compune. Această acuzare este un neadevăr și o calomnie. D. Ion Brătianu n’a cerut de loc și în nici un moment președinția Consiliului. Un minister național nu trebuia să aibă in capul său un bărbat politic care să-i dea caloarea predominantă a unuia din partidele politice. D. Ion Brătianu a propus trei soluțiuni, cari toate înlesneau formarea ministerului național, ca o colaborare a celor mai de căpetenie oameni politici ai țarei în același scop patriotic și cu excluderea oricărei preocupări de predomnire de partid. D. Ion Brătianu a mers chiar până a propune ca președinte al Consiliului pe cel mai vechiu fost prim ministru, care deși conservator, este oarecum retras din luptele politice. Cei cari nu voiau minister național pot să fie acum mulțumiți, cu atât mai mulțumiți cu cât d. Ion Brătianu, curmând orice discuție, a și plecat astăzi spre mandamentul militar Dunăre cu codin care face parte ca ofițer. Se vede clar deci, că c. Take Ionescu a fost acela care a «unit-o cu guvernul naționa — -------*—0000—1------------- MARȚI 2 IULIE 1913 5 BAN In pagina a 2-a rândul I leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b.o. TELEFON NO, SE ANunc U R Ilut sorții și Asuiamti i intimele știri TELEFONICE Lipsa știrilor oficiale Banrești 1 Mk 1913.Biroul Presei k la Ministeru k război, mu face filei m k continuare minisarilor trupelor ma l în Bulgaria. Mi noapte si 12 și azi dimineață la m M, biroul prese k am fit ziarelor că um tlti m m k știri. Miniștrii și itsfsrlfistic superioare a primit depeși, anunțindu-se ci trupele românești la cap! Dobrici și Turtucaia fără rezistenți. Plecarea Principelui Ferdinand București 1 Iulie A. S. Regală Principele Ferdinand, a plecat din Capitală, cu un tren special, ducându-se la cartierul general. Sesiunea parlamentară Sesiunea parlamentară se deschide Mercuri 3 iulie și va ține 2 zile. Parlamentarii sub drapel nu vor lua parte la ședință. Reprimirea ofițerilor București 1 iulie Ministerul de război a hotărât să revizuiască situația ofițerilor reformați, pentru ca să revină asupra acetor cazuri in scop de a fi reprimiți în armată. Starea de asediu București 1 Iulie Guvernul va depune proectul pentru autorizarea declarării stărei de asediu, dar numai dacă va fi nevoi să se facă. Starea de asediu va fi declarată în teritoriile ocupate, de trupele române, de va fi nevoe. Noi negocieri București 1 Iulie Se asigură că Bulgaria a consimțit la negocieri directe cu Serbia și Grecia. Ocuparea Bavalei SaBenîot Bu3i&wt—8ssipresistrarea țărmului până la Bavalii a foat suspemiată cu imperatis Spre Sofia Paris I Iulie Ziarul fy &*m C> Temps“, publică un articol în care spune că dacă Bulgarii nu vor căuta să cedeze imediat, lu 8 zile de aci înainte, armata română se va îndrepta spre Sofia. Ministrul Bulgariei a părăsit Capitala București 1 Iulie Kalinco, ministrul Bulgariei în București, a părăsit Capitala astăzi la ora 1 p. m. Interesele supușilor bulgari, au fost încredințate legației Rusești, reformați Știri telegrafice Sârbii continuă să năvălească în Bulgaria 1lena. — Corespondența locală a publicat o informație primită de ziarul „Grazer Volksblatt“ spunând că sârbii continuă să năvălească în Bulgaria și că ar fi ocupat Kustendil. Vase bulgare la Sebastopol Sebastopol.— Crucișătorul bulgar „Nădejde“ și șase torpiloare au sosit aci. Două documente bulgare de mare importanță Athena. — Agenția grecească depeșează că primul ministru d. Venizelos a plecat, aseară spre Salonic pentru a se întâlni cu regele. Atena.— Ministerul de război a comunicat depeșa următoare trimisă de la cartierul general: In arhivele militare bulgare părăsite de bulgari In fuga lor precipitată din Kilkis s’au găsit două documente de o mare importanță și care probează că bulgarii pregătiseră un atac general în contra grecilor. Unul dintre aceste două documente este un ordin de zi către regimentul 32 Zarawski, purtând Ho. 4. Ordinul de zi începe astfel: Știrile privitoare inamicului sânt aceleași, că în ordinul No. 3 regi-