Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)

1913-10-24 / nr. 204

Y ­ ANUL XXI NO. 204 5 BANI ABON­A­M­ENTE Pe un an . Lei 20 Pe jumătate an . * 10 Pe trei luni * d­in străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani JOI 24 OCTOMBRIE 1913—* 5 BANI — O — A­N­U­N­C­I­U­R­I Inserții și Reclama In pagina a­­ 2-a rândul i lea ln pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— A * JELE FrO­d fio. S3 a­r fi fi N aL PARTIDULUI CON­SERVATOR Esdacíia și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Liberalii 'n grevă Așa numitul moment istoric, cum numesc liberalii congresul lor de la 20 Octombrie, a pus și mai bine in relief metoda panglică­­rească, de care ei se servesc spre a face politică, și a buimăci spi­ritele slabe și naive. Chestia exproprierei silită și a reformei electorale au fost puse, —judecând după importanța des­­voltărilor făcute — cu totul pe al doilea plan. Și lucrul e ușor de înțeles. Exproprierea silită, e o idee care pentru moment cel puțin, nu poate fi admisă de nici o minte sănă­toasă. Desființarea marei proprie­tăți nu poate să aducă nici un­ fo­los real țărănimei, care în cea mai mare parte nu poate cultiva pă­mântul care ’1 posedă, necum sa o mai îndopi, cu noui terenuri care să apese și mai tare și să sporească datoriile cu care e co­pleșită. In altă ordine de idei prin desființarea marei proprietăți se lovește într’o clasă care constituie o putere în stat, care este tradi­țională la Români, și a căreia des­ființare va spori spuza de specu­lanți ce absorb toate mișcările e­­conomice de la orașe, unde, uti­lizând capitalurile lor în dar,­avere productive, vor apasa și mai mult întreprinderile de tot felul. In ce privește reforma electo­rală, ea nu se poate opera de­cât prin modificarea Constituțiunei. Or, această modificare cere două alegeri de parlamente,—unul care să adopte prin două treimi de vo­turi, necesitatea de a se schimba Constituția, și altul care să aibă caracter de Constituantă. Vă ’ntreb, dacă In­ situația ab­solut tulbure în care se găsește peninsula balcanică, și în eventua­litatea unor noui complicații ce se prevăd deja în primăvara viitoare, mai poate fi­­ vorba de reforma e­­lectorală, care atrage după sine întrunirea a două parlamente, și prin urmare, două rânduri de ale­­legi generale ? Deci­: In ce privește exproprie­rea silită, de­sigur că latifundarii liberali au fost secretari și prea­labil asigurați că nu vor avea a suferi nimic pe urma ei,­­ plus că marele comisiuni alcătuite din partizani plătiți cu diurne grase, vor căuta să aibă o prelungire de lucru fără sfârșit, et pour cause. Iar în privința reformei electo­rale, ea nu va putea fi îndrumată de loc, din cauză de oportunitate. Adițiunea . Atît expropierea si­lită cît și reforma electorală sunt simple trucuri de făcut fărăboi politic,—sau mai bi­­e, politică de panglicari ,—și aceasta dovedește că altul a trebuit să fie motivul întrunirei celebrului congres. De altfel s’a și văzut aceasta. Toate discursurile oratorilor au avut de scop principal de a tă­mâia pe dl. Ionel Brătianu, spre a se desminți astfel neințelegerile care se spunea că există azi în­tre șef și partid. . Pe de altă parte, congresul a mai avut ca scop principal, pla­sarea unei bosumflări la adresa Coroanei. Cauza acestei bosum­­flări ar fi, că Suveranul nu a insistat în­deajuns pentru forma­rea unui guvern așa numit na­tional, in care liberalii să aibă neaparat preponderența. Așa fiind, ei, s’au bătut cu pum­nii.’n piept în fața congresului că nu vor mai primi puterea, decit de la țară. Grevă deci pe toată linia, în contra Coroanei! Decit, ca toate grevele, și gre­va liberalilor va trebui să sfir­­șască prin o punere la cale, cu Patronaj!... Pentru moment, însă situația să presintă astfel: Continuarea cola­borare­ imposibilă din foarte, dar foarte multe motive, în mare parte cunoscute și apreciate de țara întreagă, —iar venirea libera­lilor la putere acum,—și mai im­posibilă,—din cauză de grevă a partidului.­­ Cu timpul însă cînd greviștii, vor vedea, ceea ce ei știu de pe acum, că, cu­ greva nu merge, și vor propune condiții acceptabile ■Patronului­—­atunci se va vedea întru­cît greviștii s’au pocăit, și dacă situația internă și externă o va permite, — li se vor face poate oare­care concesii. Pînă atunci însă,—liberalii, prin declarațiuni solemne, s’au decla­rat în stare de grevă, contra Coroanei ! Precum că, să fie bine constatat! împroprietărirea La ministerul sie domenii ■ se activează înorăriîe pesta insa parcelarea tuturor­­ mo­șiilor Statului es nu urmează ssă fie împărțite La săteni* Până acuma s’a făcut pus** trecarea și s’a împărțit o Ssn­­tindere ei ® IS[1O00^heotare in diferita părți ale țărei* Minister­ul si ® domenii va cosm­îina cu această spe­ră de împroprietărire a să* iernilor până as se va îm­părți toata moșiile Statului și toata Imnurile sie mană moartă* Paralel cu aca asta se va fac ® și parcelarea terenu­rilor de cultură și ® venito pro­prietatea Statului din Gö­dzi­later cari vor fi împărțite de preferință rezerviștilor mobilizați din regiunea Ol­teniei* Aceasta în vederea colonizărei, care a fost ho­tărâtă să se facă în consi­liul fie miniștri trecui cu ast­fel de elemente* nu tăiai în noul teritoriu se vor împărți pentru mo­ment hectare* Sătenii „Carta Verde“ Ziarul „La Politique“ publică ur­mătoarele : „Oarecari ziare au anunțat că­­ I. Titu M­­aiorescu, prezident al con­siliului și ministru de externe, ar fi avut cu ocazia călătoriei sale în străinătate, întrevederi cu mai mulți oameni de stat. „Deunăzi, chiar „Adevărul“ a­­nunța că d. Titu f Maiorescu înainte de a se înapoia la București, se va opri la Viena spre a conferi cu contele Berchtold și spre a solicita o audiență împăratului Francisc Jo­­sef. Toate aceste știri erau abso­lut fanteziste, după cum am mai spus’o. „In adevăr, d. T. Filiaiorescu n’a dat călătoriei sale în străinatate nici un caracter politic. Preziden­tul consiliului s’a dus la Heidel­berg, unde și-a petrecut concediul coordonând documentele diplomatice trebuind să formeze „Cartea Wer­ße“, care se află deja sub presă“. r R A m 5 f A 1F A N fi Vr\v/111\y># i I Lyi 1 s 1 ií ü Moda fem­enină. „k tout Seigneur tout honneur“, începem cu femeia și anume cu moda femeiască. Nu voi vorbi de cea bărbătească, care nu e­­xista în Iași, fie­­care bărbat își co­mandă haine după fantezia lui și le poartă până ce-și perd orice a­­mintire de formă și culoare. Elevii de la licee, în schimb, și-au adoptat o modă a lor, un fel de uniformă a cas­chetei. O turtesc înainte și o proptesc la spate. Ce vrea să realizeze tinere­tul studios prin această ridiculă cua­­fură, ce pretenții au de la ea ? o lă­săm pe sama directorilor respectivi. Am vroit numai să constataras* că a­­fară de mici excepții, modă bărbă­tească nu-i. Moda femeiască însă dă mult de vorbit și mai ales mult de privit. După um'la noastră părere, femeia româncă se îmbracă cea mai goală și cu cât e mai goală cu atât se crede mai îmbrăcată, căci în materie de modă: plus on est de colletée, mieux on est habillée. Moda din urmă a ve­nit la timp, vara aceasta a permis su­perbelor noastre compatriote­­ să-și poarte pe dinaintea ochilor noștri ui­miți anatomia splendidă a gâtului și a brațelor complect goale. Cu prelun­girea toamnei, moda din vară se­ con­tinuă, dar în vederea elitei, odată cu termometru va scoborâ moda în jos, picioare goale până aproape de ge­nunchi, și nu suntem în pagubă, căci picioarele femeești sunt tot ce natura a putut alcătui mai armonios și mai captivant. Numai de s-ar respecta oareși­care proporții în exh­ibițiune,­­căci proporția e indispensabilă ori­unde, cu atât mai mult în arta decol­­tărei.* * * De alt­fel, în această perioadă de vacanție, genul omenesc a avut tot timpul să se dedea la traficul modei și a „flaneriei“, căci drept vorbind nici nu era mare lucru de făcut. După demobilizare, totul trebuia să reintre în normal dar totul a ramas suspendat din cauza intervenției in­solite a holerei și a colaborării. Holera și colaborarea merg în des­creștere, se apropie de termen, vor ajunge curând la lichidare definitivă. Și holera și colaborarea au adus-o evenimentele din Balcani, ambele au făcut destule victime la noi, e tim­pul să ne slăbească. Grija noastră este să nu devie vre­ una din epide­mii endemică, să nu se pripășască definitiv, dar congresul medical al partidului național liberal, ne-a adus oare­ și care liniștire. ■* * * S’a recunoscut în congres, că de­și eram în colaborare, dar numai dl. T. Maiorescu și cu Regele au dus la bun sfârșit politica externă și s’a mai recunoscut că partidul liberal nu are nevoe de conlucrarea ce tnehiștii— colaboratorii noștri de astăzi—le oferă pentru săvîrșirea operei lor de re­organizare a vieței statului. Deci frica de o nouă colaborare cu noi sau cu liberalii este pentru mo­­ment înlăturată. Zic pentru moment căci n’am înțeles rostul discursurilor marilor latifundiari liberali ce sus­țin expropierea silită dar recunosc totuși că țara are nevoe să stăpî­­nească întinderi mari de pămînt pen­tru siguranța și garanția ei în fața străinătății. Dacă nu expropriezi bunurile de mâni moartă, dacă nu expropriezi pe stat, atunci pe cine expropriezi tu, guvern liberal ? pe conservatori ? Așteptăm să vie proectul în lege, legea în discuție și apoi legea în fapt. Pînă acum toate trei partide vor acelaș lucru : Exproprierea silită a latifundiarilor adversarii .și extin­derea dreptului de vot în folosul ce­lui ce­ o propune. -------DOCO--— De Lys Lipsa de vagoane Greutățile transporturilor au ajuns o adevărată calamitate pentru econo­mia națională. Traficul suferă con­siderabil din pricina lor, iar pier­derile ce rezultă pentru agricultură, comerciu și industrie, din deteriora­rea mărfurilor și din întârzierea în efectuarea comenzilor, au ajuns să ruineze de cei cari muncesc pe câm­pul economic. Criza transporturilor preocupă de mult lumea noastră. Ea a format o­­biectul unor reclamațiuni întemeiate și chiar al unor intervențiuni oficiale din partea direcției căilor ferate. Cu toate acestea nici reclam­ațiunile pu­blicului nici arătările stăruitoare ale direcției căilor ferate n’au fost luate în seamă. Azi asistăm la o mișcare mai in­tensă. Cei mai autorizați reprezen­tanți ai agriculturei, comerțului și in­dustriei s’au adunat în două rânduri la sediul „Uniunea industriașilor din România“, unde după lungi și sim­ple discuțiuni, s’a votat următoarea rezoluțiune : „Agricultorii, comercianții și indus­triașii din întreaga țară întruniți la sediul „Uniunei generale a industriași­lor din România“ constată că rețeaua noastră de cale ferată, în loc să fie pârghia progresului întregei activi­tăți economice, a devenit de un șir de ani încoace, nu numai piedica ori­cărui progres, dar chiar cauza ruinei multor întreprinderi. Constată de a­­semenea că această situație nenoro­cită este datorită lipsei totale de pre­vedere în materie de evoluție econo­mică a acelora cari aveau sarcina de a menține echilibrul între progresul economic național și mijloacele de transport. „Față de această constatare, hotă­râm de a încunoștiința, despre a­­ceastă situație, pe rege și pe primul ministru, arătând că nu vom­ mai pu­ tea suporta această stare de lucruri,­­ fără a uza de toate mijloacele legale cât și de toate drepturile cetățenești, în scop de a pune stavilă pericolului ce amenință nevoile și munca noas­tră. Deocamdată h­otârâm ca, toți cari suferă de pe urma acestei situații, să ia toate măsurile pentru a fi despăgu­biți, potrivit regulamentului de trans­port în vigoare“. Sperăm că cel puțin de azi înainte, cei în drept vor lua măsuri. ECOURI Aviație.— 1,050 kilometri fără escală La 31 octombrie st. n, a luat sfârșit con­­cursul pentru premiu! „Lat coupe Pomme­­ry Aviatorul Gilbert, cunoscut deja prin cel mai lung shor fara escală, a cercat să ia și a­­cest premiu, pe care-l obținuse deja Srindejonic in voiajul Paris-Varsovie 1,333 km. cu o iuțeală medie de 200 km. pe oră, fără escale. Cum zi­­lele in acest sezon sunt mai scurte,și cum ar­ticolul 3 din regulament zice că aviatorul îna­inte de 31 Octombrie st. n, este ținut să tacă în linie dreaptă, fără escală, mai mult de o mie de km, cu un minimum de 200 km. pe o ză. Gilbert a plecat Vinerea trecută (31 Octombrie) cu un monoplan cu 13 cilindri de 160 cai pa­tera. Ducea cu ei 300 litri esență și 53 litri unsoare. Motorul său consumă 42 litri esență și 8 litri unsoare ps­ară. Cu toi vântul protronic din Germania, a sburat ca un fulger, făcând e­­isacî câte 58 metri pe secundă. Pișcat la 8:31 din Paris a telegrafiat după amiază de pe ma­lul mărei Nordului, din Pomerania: „Am aterisat fără incident la Puclnitz la 150 km. la nord de Berlin la ora 1:45. Deci am făcut 1,050 km. Ia 5 h. 14 cu o vitesă de peste 200 km. Dacă cronometrajul oficial confirmă cele fo­tografiate Gilbert va deține recordul mondial de voiaj fără escală. Charles Rieber Laureat al premiului Nobel pentru medicină prefdioniî (Hartes prin­d, sin»! din­tre cei mai desăvârșiți javanți ai tim­pului a fost attittîrat ci i sé decerne premiul Köbel. Ja dat? k 60 de ani, scapă catedra de fiziologie la facul­­tatea de medicină din Paris. pichet este inițiati! serrierapiei, grafi? caria Hoax ?i Behring au in­­ventat sem­en antidiforic, din sângere !? cal. pichet este în ace­a; timp ma­ri filozof, suie? dramatic și peri de­licat. Tragedia lui „Socrate“ a fost foarte apreciată, iar fabulele lui pen­­tru copii sunt trecut? între operele di­dactic? clasic?. Și a făcut și un dic­ționar de fiziologie, după cui se Ve­de este dotat de un crier de­ o ferti­litate și o Variație puțin obicinuiți. În fin? tot ?! est? președintele so­cietății franceze pentru pace pe lângă tribunalul de la Jinga, ca unul dintre cei mai elegnenți oratori pacifiști. Enver Bey operat Enver -Bey a fost operat pentru a doua oară la Constantinopole. El con­­tinuă a afirma că a fost operat de a­­pendicită. Adevărul este însă că a fost rănit de gloanțele lui Abouk pașa în­tr’o­ discuție violentă la Adrianopole cu ocazia demobilisărei, la care Enver Bey nu vroește cu nici un preț să renunță. Decorare­ a depeșă din Berlin anunță că d. Al. Beldiman, ministrul Ro­mâniei, a fost primit de către d. Bettman Hollweg, cancelarul Im­periului, căruia i-a remis, în nu­mele M. S. Regelui Carol, Marea Cruce a ordinului Carol I,

Next