Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)
1913-10-24 / nr. 204
Y ANUL XXI NO. 204 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . Lei 20 Pe jumătate an . * 10 Pe trei luni * din străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani JOI 24 OCTOMBRIE 1913—* 5 BANI — O — ANUNCIURI Inserții și Reclama In pagina a 2-a rândul i lea ln pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— A * JELE FrOd fio. S3 ar fi fi N aL PARTIDULUI CONSERVATOR Esdacíia și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Liberalii 'n grevă Așa numitul moment istoric, cum numesc liberalii congresul lor de la 20 Octombrie, a pus și mai bine in relief metoda panglicărească, de care ei se servesc spre a face politică, și a buimăci spiritele slabe și naive. Chestia exproprierei silită și a reformei electorale au fost puse, —judecând după importanța desvoltărilor făcute — cu totul pe al doilea plan. Și lucrul e ușor de înțeles. Exproprierea silită, e o idee care pentru moment cel puțin, nu poate fi admisă de nici o minte sănătoasă. Desființarea marei proprietăți nu poate să aducă nici un folos real țărănimei, care în cea mai mare parte nu poate cultiva pământul care ’1 posedă, necum sa o mai îndopi, cu noui terenuri care să apese și mai tare și să sporească datoriile cu care e copleșită. In altă ordine de idei prin desființarea marei proprietăți se lovește într’o clasă care constituie o putere în stat, care este tradițională la Români, și a căreia desființare va spori spuza de speculanți ce absorb toate mișcările economice de la orașe, unde, utilizând capitalurile lor în dar,avere productive, vor apasa și mai mult întreprinderile de tot felul. In ce privește reforma electorală, ea nu se poate opera decât prin modificarea Constituțiunei. Or, această modificare cere două alegeri de parlamente,—unul care să adopte prin două treimi de voturi, necesitatea de a se schimba Constituția, și altul care să aibă caracter de Constituantă. Vă ’ntreb, dacă In situația absolut tulbure în care se găsește peninsula balcanică, și în eventualitatea unor noui complicații ce se prevăd deja în primăvara viitoare, mai poate fi vorba de reforma electorală, care atrage după sine întrunirea a două parlamente, și prin urmare, două rânduri de alelegi generale ? Deci: In ce privește exproprierea silită, desigur că latifundarii liberali au fost secretari și prealabil asigurați că nu vor avea a suferi nimic pe urma ei, plus că marele comisiuni alcătuite din partizani plătiți cu diurne grase, vor căuta să aibă o prelungire de lucru fără sfârșit, et pour cause. Iar în privința reformei electorale, ea nu va putea fi îndrumată de loc, din cauză de oportunitate. Adițiunea . Atît expropierea silită cît și reforma electorală sunt simple trucuri de făcut fărăboi politic,—sau mai bie, politică de panglicari ,—și aceasta dovedește că altul a trebuit să fie motivul întrunirei celebrului congres. De altfel s’a și văzut aceasta. Toate discursurile oratorilor au avut de scop principal de a tămâia pe dl. Ionel Brătianu, spre a se desminți astfel neințelegerile care se spunea că există azi între șef și partid. . Pe de altă parte, congresul a mai avut ca scop principal, plasarea unei bosumflări la adresa Coroanei. Cauza acestei bosumflări ar fi, că Suveranul nu a insistat îndeajuns pentru formarea unui guvern așa numit national, in care liberalii să aibă neaparat preponderența. Așa fiind, ei, s’au bătut cu pumnii.’n piept în fața congresului că nu vor mai primi puterea, decit de la țară. Grevă deci pe toată linia, în contra Coroanei! Decit, ca toate grevele, și greva liberalilor va trebui să sfirșască prin o punere la cale, cu Patronaj!... Pentru moment, însă situația să presintă astfel: Continuarea colaborare imposibilă din foarte, dar foarte multe motive, în mare parte cunoscute și apreciate de țara întreagă, —iar venirea liberalilor la putere acum,—și mai imposibilă,—din cauză de grevă a partidului. Cu timpul însă cînd greviștii, vor vedea, ceea ce ei știu de pe acum, că, cu greva nu merge, și vor propune condiții acceptabile ■Patronului—atunci se va vedea întrucît greviștii s’au pocăit, și dacă situația internă și externă o va permite, — li se vor face poate oarecare concesii. Pînă atunci însă,—liberalii, prin declarațiuni solemne, s’au declarat în stare de grevă, contra Coroanei ! Precum că, să fie bine constatat! împroprietărirea La ministerul sie domenii ■ se activează înorăriîe pesta insa parcelarea tuturor moșiilor Statului es nu urmează ssă fie împărțite La săteni* Până acuma s’a făcut pus** trecarea și s’a împărțit o Ssntindere ei ® IS[1O00^heotare in diferita părți ale țărei* Ministerul si ® domenii va cosmîina cu această speră de împroprietărire a să* iernilor până as se va împărți toata moșiile Statului și toata Imnurile sie mană moartă* Paralel cu aca asta se va fac ® și parcelarea terenurilor de cultură și ® venito proprietatea Statului din Gödzilater cari vor fi împărțite de preferință rezerviștilor mobilizați din regiunea Olteniei* Aceasta în vederea colonizărei, care a fost hotărâtă să se facă în consiliul fie miniștri trecui cu astfel de elemente* nu tăiai în noul teritoriu se vor împărți pentru moment hectare* Sătenii „Carta Verde“ Ziarul „La Politique“ publică următoarele : „Oarecari ziare au anunțat că I. Titu Maiorescu, prezident al consiliului și ministru de externe, ar fi avut cu ocazia călătoriei sale în străinătate, întrevederi cu mai mulți oameni de stat. „Deunăzi, chiar „Adevărul“ anunța că d. Titu f Maiorescu înainte de a se înapoia la București, se va opri la Viena spre a conferi cu contele Berchtold și spre a solicita o audiență împăratului Francisc Josef. Toate aceste știri erau absolut fanteziste, după cum am mai spus’o. „In adevăr, d. T. Filiaiorescu n’a dat călătoriei sale în străinatate nici un caracter politic. Prezidentul consiliului s’a dus la Heidelberg, unde și-a petrecut concediul coordonând documentele diplomatice trebuind să formeze „Cartea Werße“, care se află deja sub presă“. r R A m 5 f A 1F A N fi Vr\v/111\y># i I Lyi 1 s 1 ií ü Moda femenină. „k tout Seigneur tout honneur“, începem cu femeia și anume cu moda femeiască. Nu voi vorbi de cea bărbătească, care nu exista în Iași, fiecare bărbat își comandă haine după fantezia lui și le poartă până ce-și perd orice amintire de formă și culoare. Elevii de la licee, în schimb, și-au adoptat o modă a lor, un fel de uniformă a caschetei. O turtesc înainte și o proptesc la spate. Ce vrea să realizeze tineretul studios prin această ridiculă cuafură, ce pretenții au de la ea ? o lăsăm pe sama directorilor respectivi. Am vroit numai să constataras* că afară de mici excepții, modă bărbătească nu-i. Moda femeiască însă dă mult de vorbit și mai ales mult de privit. După um'la noastră părere, femeia româncă se îmbracă cea mai goală și cu cât e mai goală cu atât se crede mai îmbrăcată, căci în materie de modă: plus on est de colletée, mieux on est habillée. Moda din urmă a venit la timp, vara aceasta a permis superbelor noastre compatriote să-și poarte pe dinaintea ochilor noștri uimiți anatomia splendidă a gâtului și a brațelor complect goale. Cu prelungirea toamnei, moda din vară se continuă, dar în vederea elitei, odată cu termometru va scoborâ moda în jos, picioare goale până aproape de genunchi, și nu suntem în pagubă, căci picioarele femeești sunt tot ce natura a putut alcătui mai armonios și mai captivant. Numai de s-ar respecta oareșicare proporții în exhibițiune,căci proporția e indispensabilă oriunde, cu atât mai mult în arta decoltărei.* * * De altfel, în această perioadă de vacanție, genul omenesc a avut tot timpul să se dedea la traficul modei și a „flaneriei“, căci drept vorbind nici nu era mare lucru de făcut. După demobilizare, totul trebuia să reintre în normal dar totul a ramas suspendat din cauza intervenției insolite a holerei și a colaborării. Holera și colaborarea merg în descreștere, se apropie de termen, vor ajunge curând la lichidare definitivă. Și holera și colaborarea au adus-o evenimentele din Balcani, ambele au făcut destule victime la noi, e timpul să ne slăbească. Grija noastră este să nu devie vre una din epidemii endemică, să nu se pripășască definitiv, dar congresul medical al partidului național liberal, ne-a adus oare și care liniștire. ■* * * S’a recunoscut în congres, că deși eram în colaborare, dar numai dl. T. Maiorescu și cu Regele au dus la bun sfârșit politica externă și s’a mai recunoscut că partidul liberal nu are nevoe de conlucrarea ce tnehiștii— colaboratorii noștri de astăzi—le oferă pentru săvîrșirea operei lor de reorganizare a vieței statului. Deci frica de o nouă colaborare cu noi sau cu liberalii este pentru moment înlăturată. Zic pentru moment căci n’am înțeles rostul discursurilor marilor latifundiari liberali ce susțin expropierea silită dar recunosc totuși că țara are nevoe să stăpînească întinderi mari de pămînt pentru siguranța și garanția ei în fața străinătății. Dacă nu expropriezi bunurile de mâni moartă, dacă nu expropriezi pe stat, atunci pe cine expropriezi tu, guvern liberal ? pe conservatori ? Așteptăm să vie proectul în lege, legea în discuție și apoi legea în fapt. Pînă acum toate trei partide vor acelaș lucru : Exproprierea silită a latifundiarilor adversarii .și extinderea dreptului de vot în folosul celui ce o propune. -------DOCO--— De Lys Lipsa de vagoane Greutățile transporturilor au ajuns o adevărată calamitate pentru economia națională. Traficul suferă considerabil din pricina lor, iar pierderile ce rezultă pentru agricultură, comerciu și industrie, din deteriorarea mărfurilor și din întârzierea în efectuarea comenzilor, au ajuns să ruineze de cei cari muncesc pe câmpul economic. Criza transporturilor preocupă de mult lumea noastră. Ea a format obiectul unor reclamațiuni întemeiate și chiar al unor intervențiuni oficiale din partea direcției căilor ferate. Cu toate acestea nici reclamațiunile publicului nici arătările stăruitoare ale direcției căilor ferate n’au fost luate în seamă. Azi asistăm la o mișcare mai intensă. Cei mai autorizați reprezentanți ai agriculturei, comerțului și industriei s’au adunat în două rânduri la sediul „Uniunea industriașilor din România“, unde după lungi și simple discuțiuni, s’a votat următoarea rezoluțiune : „Agricultorii, comercianții și industriașii din întreaga țară întruniți la sediul „Uniunei generale a industriașilor din România“ constată că rețeaua noastră de cale ferată, în loc să fie pârghia progresului întregei activități economice, a devenit de un șir de ani încoace, nu numai piedica oricărui progres, dar chiar cauza ruinei multor întreprinderi. Constată de asemenea că această situație nenorocită este datorită lipsei totale de prevedere în materie de evoluție economică a acelora cari aveau sarcina de a menține echilibrul între progresul economic național și mijloacele de transport. „Față de această constatare, hotărâm de a încunoștiința, despre această situație, pe rege și pe primul ministru, arătând că nu vom mai pu tea suporta această stare de lucruri, fără a uza de toate mijloacele legale cât și de toate drepturile cetățenești, în scop de a pune stavilă pericolului ce amenință nevoile și munca noastră. Deocamdată hotârâm ca, toți cari suferă de pe urma acestei situații, să ia toate măsurile pentru a fi despăgubiți, potrivit regulamentului de transport în vigoare“. Sperăm că cel puțin de azi înainte, cei în drept vor lua măsuri. ECOURI Aviație.— 1,050 kilometri fără escală La 31 octombrie st. n, a luat sfârșit concursul pentru premiu! „Lat coupe Pommery Aviatorul Gilbert, cunoscut deja prin cel mai lung shor fara escală, a cercat să ia și acest premiu, pe care-l obținuse deja Srindejonic in voiajul Paris-Varsovie 1,333 km. cu o iuțeală medie de 200 km. pe oră, fără escale. Cum zilele in acest sezon sunt mai scurte,și cum articolul 3 din regulament zice că aviatorul înainte de 31 Octombrie st. n, este ținut să tacă în linie dreaptă, fără escală, mai mult de o mie de km, cu un minimum de 200 km. pe o ză. Gilbert a plecat Vinerea trecută (31 Octombrie) cu un monoplan cu 13 cilindri de 160 cai patera. Ducea cu ei 300 litri esență și 53 litri unsoare. Motorul său consumă 42 litri esență și 8 litri unsoare psară. Cu toi vântul protronic din Germania, a sburat ca un fulger, făcând eisacî câte 58 metri pe secundă. Pișcat la 8:31 din Paris a telegrafiat după amiază de pe malul mărei Nordului, din Pomerania: „Am aterisat fără incident la Puclnitz la 150 km. la nord de Berlin la ora 1:45. Deci am făcut 1,050 km. Ia 5 h. 14 cu o vitesă de peste 200 km. Dacă cronometrajul oficial confirmă cele fotografiate Gilbert va deține recordul mondial de voiaj fără escală. Charles Rieber Laureat al premiului Nobel pentru medicină prefdioniî (Hartes prind, sin»! dintre cei mai desăvârșiți javanți ai timpului a fost attittîrat ci i sé decerne premiul Köbel. Ja dat? k 60 de ani, scapă catedra de fiziologie la facultatea de medicină din Paris. pichet este inițiati! serrierapiei, grafi? caria Hoax ?i Behring au inventat semen antidiforic, din sângere !? cal. pichet este în acea; timp mari filozof, suie? dramatic și peri delicat. Tragedia lui „Socrate“ a fost foarte apreciată, iar fabulele lui pentru copii sunt trecut? între operele didactic? clasic?. Și a făcut și un dicționar de fiziologie, după cui se Vede este dotat de un crier de o fertilitate și o Variație puțin obicinuiți. În fin? tot ?! est? președintele societății franceze pentru pace pe lângă tribunalul de la Jinga, ca unul dintre cei mai elegnenți oratori pacifiști. Enver Bey operat Enver -Bey a fost operat pentru a doua oară la Constantinopole. El continuă a afirma că a fost operat de apendicită. Adevărul este însă că a fost rănit de gloanțele lui Abouk pașa într’o discuție violentă la Adrianopole cu ocazia demobilisărei, la care Enver Bey nu vroește cu nici un preț să renunță. Decorare a depeșă din Berlin anunță că d. Al. Beldiman, ministrul României, a fost primit de către d. Bettman Hollweg, cancelarul Imperiului, căruia i-a remis, în numele M. S. Regelui Carol, Marea Cruce a ordinului Carol I,