Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)
1914-01-14 / nr. 253
ANUL XXI NO. 253 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „ 10 Pe trei luni , 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani MARȚI 14 IANUARIE 1914 -5 BANI fINUNCIARI Insfințât și Raclama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. — c— TELEFON No. 80 ===== ORGAN fL PARTIDULUI CONSERVAT Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 OR =------ Candidații partidului conservator din Iași în alegerile generale Colegiul I Cameră (2 Februarie) Ing. Neculai Miclescu Dr. E. Riegler Const. Negruzzi D. Grecianu Colegiul II Cameră (4 Februarie) Virgil Arion Constantin Cerkez Dr. Leon Cosmovici Ioan Petrovici Neculai Krupenschi Mihail Negruzzi Colegiul III Cameră (6 Februarie) Costin Sturdza Colegiul Senat (8 Februarie) Constantin Meissner Dr. Const. Bacalogiu Colegiul II Senat (10 Februarie) Dr. Emil Severin Alexandru Popovici Octav Erbiceanu Lupii nu se mănâncă întrei ei Liberalii, după ce au venit pe ușa de din dos la guvern, luându-și angajament solemn în fața tarei, că nu vor mai primi puterea decât de la popor și nu de la Suveran,—adică, după ce Își inaugurează regimul dînd o eclatantă desmințire acelui angajament, — apoi găsesc nimerit a debuta In lupta electorală prin o necuviință la adresa partidului conservator. Vrând să-și deie aparentele de marinimoși, dar In realitate, căutând se scape de surprizele neplăcute ce pot să li se întâmple In campania ce se deschide,—liberalii ar fi hotărît se acorde opoziției în parlament, treizeci de scaune. Mă rog, dumnealor se cred așa de atotputernici stăpâni pe cele trei colegii electorale ce făgăduesc că are să le suprime prin înăbușirea păturelor intectuale cu masele Inculte, contopindule într’un singur colegiu, încât socot că fac un act de mare generozitate, îngăduind la treizeci de candidați din opoziție să străbată un parlament. Dacă liberalii își propun de pe acum ca se înăbușe manifestarea liberă a alegătorilor înpărțiți în trei categorii deosebite, hotărând de mai înainte cum are să fie rezultatul liberei lor manifestări,— vă puteți închipui ce fel de expresiune are se fi aceea a colegiului unic, unde înmurirea administrativă are un joc atât de ușor, mânuind zecimele de mii de voturi ale inculților în detrimentul intelectualilor copleșiți de masele analfabete. Dar nu este numai aceasta ce voim a releva. Liberalii, în salbătăcia furioasă de care nu se pot niciodată desbăra când întră în vre-o campanie de luptă politică,—pierd într’atâta capul, încât nu’și mai dau samă de respectul ce datoresc de altfel, adversarilor cu cari au a se măsura. Bi netachiștii trei oferă pe din două cu zeci de scaune în parlament, câte cincisprezece de partid, punându-ne astfel, sau mai bine socotindu-ne astfel pe noi conservatorii, egali, ca partid de guvernământ, ca trecut istoric, ca drepturi la guvernarea tarei, ca prestigiu, demnitate, greutate in opinia publică, în fine, cu gruparea d-lui Dimitrie Ionescu, inventată de celebrul dl. A. A. Bădărău pentru neolisirea și căpătuiala cu din avutul public a tuturor acelor transfugi de prin celelalte partide politice, care vin sau vor veni să se ’nchine atât omului cât și celor de prin prejurul lui, întruniți în scop de belșug și bun trai din bunuri streine. Liberalii știu și văd că gruparea tachistă abia părăsită de partidul conservator la propriele ei forțe, începe deja a se risipi, cum ne-a oferit de curând un asemenea exemplu organizarea ei din Craiova,—și cu toate acestea spre a vroi și căuta să ne umilească împing sălbătăcia și lipsa de bună creștere și de bună cuviință,— până a ne considera pe picior de egalitate cu takiștii, despre cari gazetele guvernului nu încetează nici astăzi a vorbi,—întrebuințând epitetele cele mai batjocoritoare posibile și imposibile. Ne este în adevăr rușine să ne presintăm în luptă cu niște adversari așa de lipsiți de orice sentiment de urbanitate și de bună cuviință față de protivnicii lor,— și găsim de prisos să mai facem cunoscut, ceea ce de altfel a aflat toată lumea,—că înainte chiar ca liberalii să comunice organizațiilor lor din provincie hotărârea de necuviincioasă generozitate luată în comitetul lor executiv,—partidul nostru a decis ca să luptăm în toată țara, cu propriile noastre forțe, fără de ajutorul filantropic indirect a guvernului,—și mai cu samă fără de acel al grupărei takiste, după care liberalii par că le lasă gura apă. Lasați-ne dar pe noi în pace și intrați întocmeală cu d. Take Ionescu care v’au ajutat în chestia tramvaielor comunei București, și care vă poate ajuta și acum... Cu ei vă veți putea înțălege foarte bine,căci lupii nu se mănâncă intre ei. fista« Prevederea Bugetară „De multe ori se găsește că practica cutărui ministru n'a fost conformă cu prevederile bugetare“. V. I. Sădui (articol „Opinia“) In fine s’a găsit cuvintul. Când fură ei de sting pământul, Se chiamă că lucrează afară Din prevederea bugetară. Pantelimon când te ’ntâlnește Și portofelu ’ți șterpelește. 'Are o practică ’n afara De prevederea bugetară. Un domn primar cumpăr’o casă Cu scop ca un bacșiș să iasă... Ce face el ?— Lucrează-afără Din prevederea bugetară. Bucătăreasa când te ’ncarcă La socoteală, fură par’că ? Și ea lucrează tot afară Din prevederea bugetară. f Când ceinteresați să adună o tabără pe o comună 'ai! Cum se mai lucrează-afără Din prevederea bugetară ! Pentru un prieten devotat Când tu plătești ce-ai garantat. Amicul te-a lucrat afară Din prevederea bugetară. Și negustorul Sind Avram Când șterge un sfert la chilogram Dija lucrează cam afară Din prevederea bugetară. In fine s’a găsit cuvântul. Când fură ei de sting pământul Se chiamă că lucrează afară Din prevederea bugetară. Syr Arde'l ------------QOOO----------- D@ pe urma altora — Ce Se vede la direcția sanitară din Capitală ? — Se asigură că, noul director general al serviciului sanitar, ar fi constatat la luarea în primire a noului său post, foarte multe lucruri urîte și compromițătoare. D-rul Sion, chiar din prima zi când a venit la direcția sanitară, a desființat un număr de 50 de sinecuriști, care mâncau mult în fiecare lună, luând bucata de pine, prin modul acesta,de la bolnavi. Se mai spune că fostul director și sub-director al serv. sanitar ar fi sporit lefurile funcționarilor de acolo, de la 800 la 800.000 lei, deci cu un spor de 500,000 lei. Altă măsură, luată de d. dr. V. Sion a fost acela de a se vinde imediat automobilele direcției sanitare.. Se știe că în anul de directorat al d-lui dr. Minovici, direcția generală a serviciului sanitar a cumpărat, din banii destinați spitalelor, două automobile luxoase, pentru nevoile celor din fruntea direcției. D. dr. Sion, văzând vehiculele încă în stare bună a dat ordin ca ele să fie vândute. In fine, d-sa a mai constatat că s’a închiriat localul direcției, pentru care statul plătește acum o chirie de 40.000 lei. S’a consimțit ușor să se plătească pentru niște case la extremitatea orașului, o chirie fenomenală de 40.000 lei pe an. Cum contractul pentru acest imobil e făcut pe timp de 10 ani, d. dr. Sion nu poate face deocamdată nimic ca să-l rezilieze, de-aceia d-sa s’a mulțumit să lipească un afiș prin care atrage atenția publicului că imobilul costă pe stat o chirie de 40.000 lei anual. Mijlocul acesta de protestare, uzitat în străinătate, constitue una din cele mai bune lecții ce se dă acelora care s-au jucat cu banii statului. E mijlocul intuitiv cel mai eficace, pentru demascarea unei murdării chiar la locul unde ea a fost făptuită. Nu e vorbă, supunem și noi îștia din Iași, noului director general al serviciului sanitar, cazul cu ceia ce s’a făcut și s'a desfăcut, de către d. dr. Mezincescu in calitate de subdirector al serviciului sanitar, când dintâi cu reînoirea unui contract de închiriere, iar nici după două săptămâni de zile, tot d-sa a reziliat acelaș contract de închiriere, pentru a închiria un altul. Este vorba, precum o știu toți ieșenii, despre localul ocupat de Institutul de Chimie al Iașului, al cărui director este d. Petrovici. Noul director general al serv. sanitar, după cît am aflat, cercetează și acest „caz"”, din multele care i se aduc zilnic astăzi la cunoștință, și care nu vor fi a bine nici pentru, d. dr. Ivainovici, și nici în special pentru d. dr. Mezincescu, pretinsul iubitor de Iași și de nevoile sale. Partidul conservator va ține o întrunire publică în orașul Iași, în ziua de Duminecă 26 Ianuarie a. c. se va așeza la liceul „Internat“ și un fond „Dr. Th. Nicolau“ din venitul căruia vor fi ajutați anual elevii săraci ai liceului „Internat" și ai școalei normale „Vasile Lupu“. 2) Am proclamat următorul comitet, care se va ocupa cu redactarea apelului și strângerea fondului. Președinte: d. r. Paul Casier: d. Th. A. Bădărău Secretar : d. I. Bejan. Membri : D-nii I. Ralet, Dragomir Hurmuzescu, Gh. Lascar, M. Tomida, C. Hogaș, I. Mitru, I. Borcea, dr. Al. Țaicu, Em. Constantinescu, L. Roiu, P. Bogdan, C. Fedeleș, I. Popescu Mușata, Al. Popovici, A. Frunză, Oct. Erbiceanu. (si) T. A. Bădărău, Em. Constantinescu, P. Bogdan, I. Popescu Mușata, I. Mitru, L. Roiu, I. Bejan, C. Fedeleș, I. Borcea, dr. A. Țaicu. ---------OOOOO-------- ---------cncncco---------- FIRIMITURI Cetim în „Opinia“ . Prin înalt Decret s’a decretat ca școala primară de fete No. 10 din localitate să poarte în viitor numele de „Alexandru A. Bădăran“. La rândul nostru complectăm această informație dând mai jos textual raportului d-lui Disescu care a motivat acel decret: Iată acel raport: Sire. De mulți ani școala primară de fete No. 10 din Iași este încălzită în timpul ernei cu lemne furnizate de d. Berman Juster. Pe de altă parte elevele nu beau în această școală decât apă de izvor. Pentru aceste motive rog plecat pe Majestatea Voastră să aprobe ca in viitor această școală să poarte numele de „Alexandru A. Bădărău“. (ss) Disescu* * * Ultimele știri telefonice ale Mișcărei: „D. N. Caramfil a fost numit ajutor de comandant de sergenți la Galați“. „D. I. Vasile a fost numit ofițer de sergenți tot la Galați“. „D. Ion Ciupitu a fost numit sergent de noapte la Tecuci". „D. Nae Mătură a fost numit odagiu la judecătoria de ocol din Mizil“. „Mișcarea" ține desigur recordul știrilor interesante. Referi. ------------OQOO----------- In amintirea d-rului Th. Nicolau Colegii și foștii elevi ai regretatului dr. Th. Nicolau, hotărând a se consfătui pentru comemorarea meritelor sale, au însărcinat un comitet de inițiativă, care a trimes următoarea convocare: Stimate Domn Mai mulți din colegii și foștii elevi ai regretatului Dr. Th. Nicolau, exprimând dorința de a se consfătui, în ce mod s-ar putea comemora mai potrivit meritele sale de învățat, profesor și director, vă rugăm al lua și d-voastre parte la întrunirea, ce se va ține în acest scop. Duminică 12 Ianuarie ora 10 a. m. la liceul internat. I. Paul I. Borcea T. A. Bădărău După discuțiunile urmate în adunare, s’a redactat următorul Proces- Verbal: Proces-Verbal Subsemnații, colegi și foști elevi ai dr. Th. Nicolau, întruniți astăzi 12 Ianuarie, 1914, în cancelaria liceului „Internat“ spre a ne consfătui în ce chip s’ar putea comemora meritele sale de învățat, profesor și director, am hotărît: 1) Lansarea unui apel și unor liste de subscripție spre a se aduna un fond din care să se facă un bust, ce Din durerile culturale ale Bucovinei . Tendințele bune și sincere ale administrației militare, pe teren școlar, față de populațiunea țării care era numai românească—de Ruteni pe vremea aceea nici nu se pomenește— au fost zădărnicite mult de centralismul din Viena, care a introdus în toate școalele din Bucovina limba germană. Pentru astfel de școale lipsiau în țară învățători și, pănă se aflau prin Banat, școalele stăteau pe loc. Trebue să spunem acuma că de pe atunci stăpânirea a început germanizarea învățământului public din Bucovina. Prima școală înființată de noua stăpânire a fost o școală germană în Suceava și cea dintâi decizie împărătească, care s’a ocupat mai pe larg de chestia școlară din Bucovina, a introdus limba germană pe lângă cea română în toate școalele țării. De această germanizare a învățământului toate neamurile negermane ale împărăției au scăpat, numai noi Românii mai suferim de această boală, în urma slăbiciunii și neorientării oamenilor noștri de școală. După cei 12 ani de administrație militară au urmat 64 de ani grei și lungi, fiecare cât un veac, pentru școala românească. Bucovina deveni ud cerc administrativ al Galiției, și inspectoratului tuturor școalelor din Bucovina fu încredințat consistorului romano-catolic din Lemberg. Obligativitatea învățământului fu desființată , numărul școalelor scăzu repede. In anul 1804 erau numai 14 școale; dintre aceste, pe lângă școala clericală din Cernăuți, numai două mai erau curat românești și anume una la Suceava și una în Sirete. Mai târziu, în urma somărilor venite din Viena, s-au mai înființat școale primare ; astfel erau în anul 1817 douăzeci de școale, la 1830 erau 42, în 1840 erau 46, și în anul 1850 erau 50 de școale primare. Toate aceste școale erau însă înstrăinate, iar învățătorii erau admiși numai Poloni, sau cel puțin romano-catolici. De aceea Românii ortodocși nu aveau nici o încredere în aceste școale și se femau de dânsele. In anul 1808 s’a înființat un gimnaziu în Cernăuți, la care e umblat Eminescu și care există pănă azi ca gimnaziu curat nemțesc, și în anul 1827, în locul școalei clericale, un institut teologic. La amândouă școalele ca limbă de predare a fost introdusă numai limba germană și latină. Numai religia se mai preda în unele școale în limba română. In acest timp nenorocit, în școala capitală normală din Suceava, li se anina de gât elevilor români chipul unui măgar tăiat în hârtie sau zugrăvit pe o tablă de lemn, ca podoabă pentru crima c’au fost auziți vorbind românește! Dacă cu toate aceste s’a mai păstrat carte și simțire românească în aceste vremi de cumpănă pentru cui-