Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)

1913-12-04 / nr. 226

­ANUL XXI No. 226­5 BAN­I ABONAMENTE Pe un an . Lei 20 Pe jumătate an .. „ 10 Pe trei luni . . * í In străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVAT Redacția­­ Administrația la­ Strada Lăpușneanu No. 44 IPOTEZE Se crede, așa cel puțin anunță ziarele de astăzi, că pe la înce­putul săptămânei viitoare, se va întruni noul comitet executiv al partidului conservator, alcătuit după nonele statute, spre a lua in des­­batere mai multe chestii legate cu situația politică de astăzi, între care se anunță, că se va discuta și asupra chestiei colaborării. Dacă lucrul se va adeveri, atunei de sigur că până în câte­va zile și parlamentul va trebui neapă­rat — să termine cu discuția a­­supra tuturor proiectelor ce sunt necesare a se vota înainte de a ajunge discuția asupra colaborării, și deci nu mai încape îndoială, că această din urmă chestie trebue să aștepte rândul ei. Liberalii însă, în neastâmpărul de care sunt stăpâniți și în do­rința de a se arunca, cu un mo­ment mai curând, asupra bugetului statului,—împrăștie în public prin toate ziarele lor. tot felul de ver­siuni cu privire la mult dorita lor venire la guvern. In fie­care zi ei pun în circula­ție câte o nouă știre. Până mai ieri, presa liberală în­treagă trâmbița retragerea guver­nului conservator care, după pă­rerea ei ar fi trebuit să aibă loc pe la începutul lunei curente,­­ dar văzând că profeția nu s’au a­­deverit, liberalii mai acordă un ragaz guvernului până la sărbători, sau cel mult până după vacanțele parlamentare, adică până după 10 ianuarie 1914. Ce barbați îngăduitori! Adică serios vorbind, care ar fi motivele pentru care partidul con­servator trebuie să se retragă de la putere, după denunțarea cola­­borării ?... Pentru că misiunea sa ar fi ter­minată ! Din contra. Misiunea înaltă și frumoasă a partidului conservator începe de acum înainte. El și cu ilustrul lui șef, au înfăptuit marele act politic internațional al Păcei de la Bucu­rești, care au atras asupra țarei, admirația și aprobarea tuturor pu­terilor europene, — și R­omânia Nouă, care a e­șit din evenimen­tele mari petrecute de curând, are o mar­e nevoie politică și socială, să fie condusă pe calea unei noui reorganizări de bărbați înțelepți și destoinici, cum au dat dovadă că sunt­ fruntașii din guvern ai par­tidului conservator. Dar nu se va obiecta că un gu­vern nou va trebui se avizeze la constituirea unui nou parlament ? De­sigur că da. Actualele corpuri legiuitoare, toa­tă lumea o știe, sunt rezultatul unei transacțiuni intervenită în­tre toate partidele politice, și ro­lul lor este terminat. Ele nu sunt nici liberale, nici conservatoare, nici takiste, — dar sunt în acelaș timp, de toate. Remâne deci întrebarea: care partid să prezideze viitoarele ale­geri generale ? Partidul liberal? Dar acest par­tid vine cu un program de refor­me care va necesita formarea u­­nei constituante. Prin urmare, alegerile generale dintâi vor fi menite să voteze desi­gur pășirea la alte alegeri, și deci acele prime alegeri sunt o frămîn­­tare inutilă a publicului căruia nu poate să-i suridă o asemene pers­pectivă. Partidul democrat? Dar cine nu este convins că gruparea d-lui Io­­nescu, nu a câștigat încă galoane­le de partid de guvernământ, este un partid prea tânăr, și nu i se poate încredința, încă guvernarea țarei și conducerea destinelor ei. Remâne deci partidul conserva­tor singurul indicat spre a face un nou apel la țară, ca să’și cheie ver­dictul atit asupra modului cum a fost conduse interesele națiunei în ultimele evenimente, cum și se a­­corde guvernului conservator ma­jorități parlamentare care să’l a­­jute in stabilirea legilor noi de re­organizare a statului, și în refor­mele cerute de nevoile timpului, fără frământarea țarei prin alegeri de constituante și calcarea in pi­cioare a drepturilor de proprietate. Aceste sunt păreri a­le acelui ce scrie aceste rânduri și nu an­gajează întru nimic linia de con­duită viitoare a partidului. Ele con­­portă o explicație mai amănunțită, și vom căuta să revenim cu alte cheslii de detaliu, necesare com­­plectării părerilor noastre. Ju­radiatorii Confrații ele la „Mișcarea“ re­prezintă în partidul liberal nuanța cea mai nerăbdătoare de putere. Și ne mirăm de ce! Aici in lași liberalii n’au dreptul să se plân­gă nici­odată de rigorile regimului. Doar conservatorii iau numit pe d. Ibrăileanu Carabet, pe negân­dite profesor la Universitate, doar conservatorii iau inventat pe d. Stere rector, după ce, tot ei, îl fă­cuseră deputat al colegiului boe­­resc. Și câte alte havarde mai mă­runte tot de la conservatori venite. De ce dar atâta grabă ? Ar vroi să citească numai­de­cât în „E­­venimentul, că colaborarea se des­face. Și pentru aceasta ne somea­ză, ne face teoria tonurilor și a semitonurilor, ne afurisește și iar ne somează. Noi am mai spus’o și o spunem­­. Nici­odată partidul conservator—după colaborare— n’a fost pentru fuziune. Iar la cola­borare nu a ținut de­cât pentru a satisface anume cerință în baza cărora s’a alcătuit colaborarea. Când acele cerință vor fi fapt în­deplinit, îndeplinită va fi și mi­siunea colaborării și deci... liberalii să aibă puțină răbdare. X. X. C# revolVerit Foaia evreiască „Adevărul“, denatu­rând faptele petrecute la tulburările e­­vreești de Dumineca trecută, după ce dă pe spatele și a poliției și a d-lui M­­ârzescu și a d-lui Grecianu și a d-lor Stroja și A. C. Cuza, cele ce s’au pe­trecut, sfârșește astfel un belicos articol intitulat „Bandiții de la Iași“, pe care-l publică în numărul de aseară : „Am voi să vedem dacă bandiți ca aceia de la Iași și-ar mai face a­­pariția când ar ști că în fața unui asemenea atac în bandă, convocatorii întrunirei își vor apăra dreptul constituțional cu revolverul în mâ­ nă, culcând la pământ câteva ca­nalii de stradă“. Valea! Tare voinici mai sunt toți Fa­­gurii și Brăniștenii de acolo din Ca­pitală. Nu e vorbă, distanța e cam mare, e !l ere numai cu trenul, din București pănă 'n Iași. In ori­ce caz, iată că cei de la „Adevărul“, ațâță evreii din Iași să ieasă la drumul mare cu revolverul, după ce au provocat ei însăși îndrăzne­țul scandal de Duminecă. ___________­­­_________________ Restabilirea responsabilităților — Cu ocazia întrunirei de­­ Duminecă — Din cercetările care se fac și din ancheta care s’a început de că­tre d. inspector Voinescu, pentru a se restabili adevărul, cu ocaziu­­nea întrunirei socialiste de Du­minecă, s’a stabilit că isbucnirea scandalului a fost atunci când unul dintre oratorii socialiști, a strigat de pe scena teatrului Pashia , „Nu ne trebue Rege“, „Jos Regele“. La pronunțarea acestor cuvinte, au început fluerăturile, din partea pu­blicului din sală, care n’a putut tolera ca să se insulte pe iubitul nostru Suveran. înc­ă îți In legătură cu scandalurile pro­vocate de socialiști, ziarul „Ade­vărul“, pe lângă multe alte inexac­tități și inenții, pe care le publică, zice că pentru restabilirea ordinei, s’au adus la locul întrunirei, jan­darmii călări. Ori, nici nu mai există în lași jandarmi călări, de la mobili­zare încoace, ei fiind transferați în Capitală, ca escortă regală. Se vede clar deci, cum recurg la neadevăruri, interesații de la unele ziare. Neadevărurile aceste rostite cu această ocaziune, nu pot de­cât aduce rău evreilor și a le compro­mite mai rău interesele. infocarea legei teatrelor Se svonește cum că d. AL Davilla, directorul venerat al teatrelor, ar avea intențiunea — reaua intenție—să întocmeas­că un proect de lege modifica­tor al legei teatrelor și că a­­cest proect, care ar conține nu­mai 6 articole, ar fi să fi­e tre­cut chiar in cursul acestei săp­tămâni, prin corpurile legiui­toare. Iată, după cât aflăm, care ar fi principalele disposițiuni ale acestui proect, care dacă va trece, va produce mare zar­vă printre artiști: 1) Directorul general și di­rector al Teatrului Național din București, se va numi prin contract pe timp de zece ani. El va avea și funcția de ins­pector general al teatrelor ; 2) Articolele prin care se fixează numărul societarilor și împărțirea lor pe clase se des­ființa­za ; 3) Taxa timbrului se trece sub administrația directorului general—cel numit cu contract— se urcă la 10 la sută de la 5 la sută cât este azi și se va împărți între cele trei teatre sub­venționate donduse fiecăruia cîte 1000 lei de fiecare repre­zentație ce dă în cursul stagi­arei. Astfel Teatrul Național din București ar lua vreo 350 mii lei. 4) Reprezentanții societarilor în cornițele se vor alege pe un singur an. Situația financiară și economică a flonei Dobroge D. A. Mihăilescu, un specialist în materie, trimite spre publicare urmă­torul tablou interesant al situației Băncilor bulgare, înainte de ocupa­­țiune. Banca Națională, beneficii realizate în 1912 conform bilanțului. Sucursale: Dobrici, beneficiu net 91.581.10. Bancic, beneficiu net 145.360.29. Silistra „ „ 114.304.73. Turtucaia „ „ 6.649.17. Kurtbunar „ brut 5.919.07. Banca Agricolă, capitalul și rezer­vele Băncei Agricole bulgare se urcă la 57.411.640.97. Beneficiile neted realizate la cele 6 sucursale în Cadrilater sunt: Balcic, lei 116.527.35. Dobrici, „ 127.999.33. Silistra, „ 21.118.90. Turtucaia „ 37.540.06. Kurtbunar „ 63.337.96. Akadânlar „ 26.226.64. Mișcarea totală a operațiunilor pe 1911 a Băncii Agricole bulgare se ur­că la 235.703.238.21; la 31. Dec. 1910 a celor 564 bănci populare sistem Reiffeisen la lei 13.873.095.21 și a Băncii Centrale Cooperative pe 1912 la lei 20.417.9S8.37. Sucursalele Băncii Centrale Coo­perative în Cadrilater sunt până la 31 Decemb. 1910. Ocolul Balcic 10 bănci populare. .. Dobrici 7 „ „ „ Silistra 22 „ „ „ Kurtbunar 5 „ „ „ Turtucaia 9 „ „ toate sistem Reiffeisen. Numai 4 Bănci au trimes bilanțul, având capital social 121.340.87 ; de­puneri spre fructificare 246.883.59; efecte de plată 583.180.06; fond de rezervă 36.451.86; portofoliu 958849 și 21 bani. Prin retragerea din Cadrilater a sucursalelor Băncilor de mai sus și a celorlalte Bănci mari cu reședința în Sofia ori Rusciuk se produce un gol de mai multe zeci de milioane. Importul și exportul a circa 40 milioane ce se făcea înainte prin Var­na vor reveni Silistrei, Turtucaiei și Balcicului. Băncile din România și în special Banca Balcanică, ce suntem infor­mați că se constituește în București, anume pentru afacerile de Bancă și Comision în Cadrilater etc., vor a­­vea un câmp de activitate destul de mare și productiv. -----------------OCOQ----------------­ „Din virtuțile neamului O carte de educație națională D. maior Victor A. Bacaloglu nu este un necunoscut pe cîmpul litera­­turei noastre. D-sa are numeroase al­te publicațiuni, unele tehhnice altele literare; are o soră care e distinsă prozatoare, un frate profesor univer­sitar și însuși părintele acestei ple­iade de scriitori bine înzestrați, d. Al. Bacaloglu, mânuiește pana cu multă pricepere și nu e lipsit de vervă. Deși prin ocupațiunile sale ar fi fost destinat să fie mai mult un om de cifre, totuși acest fericit tată nu desprețuiește literatura și din cînd în cînd apare în publicitate cu câte MERCUR! 4 DECEMBRIE 1913 -5 BANI — o ano­n ciori SasafțiS șî In pagina a 2-a rândul i leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 h. —o— TELEFON Mo. 88 O R — una din frumoasele sale amintiri din trecutul Bucureștilor. * Cu o asemenea familie și cu o a­­semenea ascendența, d. maior V. Ba­caloglu era predestinat să fie un veci­nic amorez al literilor și ultima sa scriere „Din virtuțile neamului“ e o vie dovadă despre această dragoste a sa pentru literatură. * Dar alăturea cu acest frumos sen­timent, pe care-l legitimează o puter­nică originalitate, d. maior Bacaloglu mai pune în evidență și o inimă cal­dă de patriot și nu știm pe care să preferim dintre aceste două prețioa­se însușiri ale sufletului său,—talen­tul scriitorului, ori a­viatul patriotic al ostașului! Scrisă într’o aleasă limbă româ­nească, cartea „Din virtuțile neamu­lui“ împlinește toate condițiile pen­tru a fi un catechism al soldatului român și acesta este și scopul pe ca­re’l urmărește autorul. In prefața vo­lumului, d. maior Bacaloglu ne spu­ne, că ar dori să pătrundă, în copii plugarilor, ideia că ei vor putea fi când­va „speranța întregirii neamului românesc“ și preocupat de acest gând, d-sa încearcă mai ales nota e­­roică, fără să neglijeze nici pe cea lirică !... Cu deviza „Dumnezeu, Patrie,Rege“, care trebue să fie sădită în inimile tuturor și cu care numai se va putea realiza idealul „întregirii Neamului“, d. maior Bacaloglu ne ofere, pe alo­­curea, admirabile pagine de tragedie și scenele în cari se descrie suferin­­țele soldaților, în cursul epidemiei, sunt într’adevăr zguduitoare. Tot atât de mișcătoare sunt capito­lele, în cari autorul istorisește po­vestea sergentului veteran Diaconu, din satul Laza-Vaslui, patria lui Pe­­neș Curcanul, „Camarazii de odinioa­ră“, „Ispășirea“, “Furtuna“... și în toate, vibrează acelaș cald entuziasm, acelaș înălțător patriotism, aceiaș dragoste pentru tron și Rege. * Un critic de ziar, ocupându-se de volumul d-lui maior Bacaloglu, a spus că e o lucrare care aparține exclu­siv literaturii de actualitatea războ­iului, ceia ce ar însemna că odată trecut acest interes, „Din virtuțile neamului“ va fi dat uitărei, ca multe alte publicații de aceiași natură. Cre­dem că se înșeală confratele. Prin simțimântele ce agită acest suflet de ostaș, pentru idealul ce urmărește, prin convingerea adincă și speran­țele în întregirea naționalității romî­­nești ce vizesc pe autor, „Din virtu­țile neamului“ este menit să fie veci­nie de actualitate și va fi citit, cu a­­celaș viu interes și de generațiile de astăzi, ca și de cele de mâne. * Starea agricolă a României în luna Octombrie 1913 st. n. După buletinul „Observatorului as­tronomic și meteorologic“ pe luna Octombrie 1913 st. n. starea agricolă a României în această lună se pre­zintă ast­fel: Timpul cu desăvârșire secetos și cu perioade calde din cursul lunei Oc­tombrie 1913 a fost cât se poate de favorabil pentru coacerea desăvârșită și culesul porumbului și a strugurilor în cele mai bune condițiuni; de ase­menea a înlesnit facerea arăturilor și semănăturilor de toamnă pentru anul viitor. Dacă anul acesta producțiunea po­rumbului este pretutindeni foarte a­­bundentă, aceasta se datorește negre­șit ploilor multe din vară, însă dacă contrar așteptărilor de la începutul toamnei el este de cea mai bună ca­litate, aceasta mulțumită numai căl­durilor din Septembrie și cu deose­bire timpului uscat și cald din Oc­tombrie, când s’a putut strânge de pe câmpii și inmagazina în condițiuni excepțional de bune. Porumbul s’a cules cu cea mai mare sârguință în întreaga țară, fiind cărat

Next