Evenimentul, februarie-martie 1914 (Anul 22, nr. 1-43)

1914-02-08 / nr. 1

— ANUL XXII No. 1 ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . . 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 39 bani = 5 BAN! 0 iiG­A­N AL PARTIDULUI C­OBSERV Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Cinism fără margini întreaga presă liberal-națională ridică hossanale și laudă în mo­dul cel­ mai extravagant, tăciunea și discernământul deștep­­cole­giului electoral în toata țara, an țărănesc,—care, știut de unde le vine ajutorul și înbunătățirea so­artei lor,—și au acordat unani­ma lor încredere candidaților gu­vernului. Ziarele colectiviste sunt încân­tate de acest rezultat și fără nici un pic de rușine, afirmă că, ță­­rănimea, din liberul ei arbitru, au votat spontaneu pe toți can­didații liberali,—literalmente pe toți,—luptându-se cu cel mai mare eroism spre a nu lansa se pă­trundă In parlament vre­un opo­zant !... Așa țărănime inteligentă și pri­cepută în chestii electorale,—mai rar ! Prin faptul că alegătorii țărani, nu au voit, în toată țara, câr de încrederea lor vre­ unui se a­­o­­pozant, se stabilește,—spun or­ganele cele mai acreditate ale gu­vernului, că întreaga clasă mun­citoare de la sate, și-a dat depli­nul ei asentiment la reformele guvernului.—și că modul una­nim în care și-au exprimat iu­birea și devotamentul ei pen­tru liberali, dovedește că țărăni­mea din Întreaga Românie, e în­cântată de aceste reforme! Atâta nerușinare și așa bali­verne cu care gazetele colecti­viste vroiesc să prostească pe ce­titori,—încă nu s’a mai văzut!... Și vă închipuiți ce o să fie pe capul tarei aceștia,—când se va stabili colegiul unic,—adică atun­ci, când pătura cultă și mică de la orașe, va fi întrunucată cu ma­­ssele inculte și numeroase, care vor avea să dicteze cu dreptul de majoritate, în acel faimos colegiu unic,—sau hunic, cum îi spun mulți ! De­sigur că treaba­­ se mear­gă întocmai, cum a mers și a­­cuma la colegiul al treilea. De aproape jumătate de veac, roșii de odinioară transformați a­­poi în colectiviști, și deveniți astă­zi liberali-naționali,—amăgesc po­porul cu fraze late și sforăitoare și mistifică lumea care’i crede că sunt călăuziți de cele mai aprinse dorinți de a îmbunătăți soarta ță­­rănimei, pentru care totuși ei n’au făcut nimic nici odată. Gazetăria colectivistă au rămas aceeași ca acum 50 de ani. Tra­diția declamatorie a prozei roșie de altă dată, nu s’a schimbat de loc,­și nici chiar apucăturele li­­beral-naționale actuale nu se deo­sebesc întru nimic de procedeele de prin vremurile lui Nichiper­­cea, a lui Fundescu, a lui Simion Varșalschi și ale lui Radu Mihai. Totuși gazetăria guvernamen­tală, ca un cinism care te ui­mește, are îndrăzneala se afirme că poporul de jos și mai cu samă țărănimea pricepe mai bine, sa­gacitatea și sinceritatea politicei liberale, care a găsit că cea mare fericire și înălțare a țărei, con­sistă numai în alcătuirea colegiu­lui unic, și a exproprierei silită. Acest cinism astăzi, e cu atât mai bătător la ochi, cu cât lu­mea română din vremurile actua­le, nu mai este aceea de acum aproape jumătate de secol. Ceea ce fac liberalii astăzi în alegeri, modul lor nerușinat de a se purta cu lumea,­va da de­sigur loc la un reviriment de care ei se vor imita de­sigur la alegerile pentru constituantă. Dar mai sânt încă multe lu­cruri de spus în privința proce­­dimentelor liberale în alegerile actuale. ------------------oooo------------------­ m&tim Trei candidați C. B. Pennescu Don’Pennescu voturi cere Să i dea lumea ca lopata Crede el că, la putere, Voturile vin de-a gata... General Mustață Pe cel menit să cadă, Sub formă de șaradă Vi-l dau înfățișat: Al său cap toamna are Mai multă căutare, E mai apreciat, Iar coada­ i e subțire, Se deapănă in fire Și-arată lămurit Pe ce, întreg cuvântul Purtând pe pept „Avântul“, Va fi tras negreșit. Gh. Lascar Mai dăuna și democrații Scos-au X-ul din equafii Și turnatu-l-au primar. Onoră apoi Senatul Cu tăcutul și căscatul. Până eri fu secretar. Cât ținu legislatura N’a deschis odată gura, Gheorghe Lascar a fost mut De-asta țipă democrații Că, dintre toți candidații, El e cel mai de temut, Profesor de matematici, Și takist de cei fanatici, Actualul candidat, Iubitor de tot ce sună, înmulțește și adună Și ridică la patrat. Iți rezolvă­ ori­ce problemă. Prin o singură sistemă, Candidatul cu „lucrări“ : Pentru­ amici, „aranjamente“, Pentru adversari, freqvente „ Combinații“, „permutări Dar politica azi cere Ca acei de la putere Să-i dea mâne ajutor. Stere s’a rostit pe față : „Las să-mi rad­eți o mustață De nu’i Lascar senator­­“ SAMBATA 8 FEBRUARIE 1914 -In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — T­C­L­E r O­H Ho. 88 o R == 5 BANI­ A­N­U­N­C­I­U­R­I Insori­i și R&oiamo Candidații Conservatori LA COLEGIUL I SEDAT D. Const. Meissner fost secretar general al Ministerului de Instrucțiune, fost deputat roma­nic—k [UNK]»————«——B­­ D- Dr. Const. Bacanoglu Profesor universitar, medic primar al spitalului Sf. Spiridon Gheorghe Lascar Gheorghe Lascar, spune „Opinia“, are !n orașul nostru, cele mai trai­nice simpatii și cele mai indisolu­bile legături. Ca director 19 ani la Liceul Internat, pe lingă cele ce le înșiră ziarul tachisî, pentru susți­nerea candidaturei d-lui Lascar, a rupt atâtea urechi la atîtea serii de elevi, în­cât s’ar putea găsi în sal­tarele biroului d-lui Lascar, duzini de urechi, și mai mari și mai mici, după cum profesorul Lascar, pe când era director, apl­ica urechile „băia­­ților“, de statură mai mare sau mai mică. Mutat de d. Bădăriu de pe jil­țul directorial, pe acel de primar, a fost un om de pae, cu care d. Bădăreu se juca cum dorea. Il în­vârtea ori­cum, și făcea dintr’vi­sul ce vroia. Și, se spune că de și de pae, Gh. Lascar s’a legat intr’atlta de lași. In cât acest oraș nu mai poa­te, de atîta trainică legătură, să mai renunțe la serviciile lui Gh. Lascar. Și cum să nu fie așa. „Erau u­­­nii cei teribili de epidemii, erau „anii în care, fără cruțare, sute de „vieți erau secerate de primejdia „tifosului! Noul primar (Lascar), „și’a ținut angajamentul. Cu cite „greutăți ! Cu cîte sforțări I de „muncă, de vreme, de energie în­­„cordală“. Cetiți „Opinia“. — Amil XI, No. 2098, Vineri 7 Februarie 1914). Găsind în guvernul conservator —glăsuește mai departe „Opinia“, sprijinul financiar necesar, a a­­dus Lascar apa la Iași. — Onora­bilii însă nu amintesc că, dacă n’ar fi fost pe atunci Iorgu Cantacuzino prim ministru și d. D. Grecianu, omul care să stărue pe lîngă pri­mul ministru, să acorde suma ne­cesară pentru aducerea apei, lașul n’ar fi avut atunci apă. Și, în ori­ce caz, d. Bădăreu, tot atunci vro­ia prin primarul său d. Lascar, să ne aducă apă de Prut și nu cea de Timișești. Și apoi, „Opinia“ mai adaogă: „Cu o rară însuflețire lașul a trimis în două rînduri, la colegiu­­l și la al Il-lea, pe Gh. Lascar în Senat unde, ca și la Primărie, a­­lesul Iașului s’a dovedit a fi un mare prieten al orașului său, după cum a fost, acum în urmă ca secretar general al ministerului de Culte și Instrucție publică.“ In ce privește activitatea depusă de d. Gh. Lascar In parlament, tri­mitem pe cetitori la confratele lo­cal „Mișcarea“, care s’a căznit după multă trudă și a adunat nu­meroasele și importantele discur­suri ale d-lui Lascar din parlament. Facem credem un imens serviciu cetitorilor, reproducând însă și noi, conținutul interpelărilor, pe care le­­a țintit în două rînduri distinsul ales al Iașului, d. Lascar, la Senat, lasă-l: ’ Și, ca încheiere, „Opinia“ face atent pe d. Stere, șeful liberalilor locali, ca din cele două milioane lei, pe care d. Lascar le-ar fi pus la disposițiunea Universitaței ieșe­ne, să nu se înstrăineze banii. D. Lascar se propune garant al a­­cestor bani, ca străjer vigilent, al milioanelor, încăpute astăzi pe mâ­na d-lui C. Stere. Candidații conservatori în Capitală vor duce o campa­nie separată și permanentă in contra aleșilor gardiștilor, care le-au uzurpat locurile în Par­lament. Ei vor întreprinde o îndoită acțiune­ judecătorească și de întruniri publice, în contra defraudatorilor. Ei vor pecetlui pe mizerabi­lul din capul prefecturei de poliție, care sub cuvânt de principii și de reformă elec­torală, a pus în practică nu colegiul unic ci colegiul gar­diștilor. Nemernicul îi va întâlni în fața lui în toate tentativele de corupțiune și de intimidare, hotărâți fiind a ocroti pe ce­tățeni și a nu mai tolera nici o nelegiuire, nici un act ar­bitrar. Prima întrunire publică se va ține Duminică 16 Februarie. Comitetul de acțiune nu va desarma, până ce nu se vor restitui Capitalei adevărații ei aleși și folosința tuturor drep­turilor cetățenești. Cifrat Vorbesc Rezultatul dezastruos pentru gu­vern și partidul liberal, în alegerile pentru colegiul al Il-lea de Cameră din Capitală, reiese și mai evident din următorul tablou numeric : Alegători înscriși 8054 Votanți 4554 Voturi anulate 925 Cei 32 de candidați, cari s’au pre­zentat în alegere au obținut 40222 de voturi, iar din acest total, au în­trunit Conservatorii 12282 Cons.-democrați 6134 Naționaliștii 407 Independenții 1714 Socialiștii 788 Liberalii 18697 Făcând acum totalul voturilor ob­ținute de opoziție, față de ale parti­dului liberal, din care cea mai mare parte sunt pătate de fraudă și ile­galitate, căpătăm cifrele următoare: Opoziția 21282 Guvern 18697 Astfel, opoziția a întrunit aproape 3000 de glasuri mai mult decât gu­vern, cu toate ingerințele comise de administrația d-lui V. G. Morțun și avem dreptul să fim mândri de rezultatul acesta. In special, conservatorii au și mai puternice motive de a se arăta mul­țumiți cu cifrele de mai sus. Ei au întrunit 12282 glasuri, adi­că de două ori mai mult de­cât con­­servatorii-democrați cari nu de mult pretindeau că sunt stăpânii capita­lei , au lăsat cu mult în urma lor, în unele secții, chiar pe candidații gu­vernamentali și ceia ce este și mai important, e că unii dintre amicii noștri au obținut un numar atât de mare de voturi, în­cât au dreptul să spere într’un deplin succes la balo­­tagiu. Un sVon Liberalii prin agenții lor, au împrăștiat în întreaga țară­ un svon, uin sensațional svon și anume că, după dorința a însăși Majestăței Sale Regelui, care vede încă tulburată situ­ația din afară de regat, Con­stituanta, ati de trâmbițată de liberali, nu va veni la ordi­nea zilei, decit târziu de tot, la anul. E încă una din nu­meroasele solticării ale colec­tiviștilor, și aceasta numai și numai pentru a fi la putere și a se îmbogăți partizanii lor lacomi și peste măsură de avizi după averile altora. Svonul acesta pus în circu­lație de către colectiviști, a produs o rea impresie în toa­te cercurile politice, el deno­tând pur și simplu numai lă­comia și graba ce au în­tot­deauna liberalii de a pune mîna pe putere și de a pro­fita de pe urmele ei, ne mai gîndindu-se la interesele su­perioare ale țărei și la refor­mele, pe care din opoziție,le-au făgăduit cu prisosință.

Next