Evenimentul, februarie-martie 1914 (Anul 22, nr. 1-43)
1914-02-08 / nr. 1
— ANUL XXII No. 1 ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . . 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 39 bani = 5 BAN! 0 iiGAN AL PARTIDULUI COBSERV Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Cinism fără margini întreaga presă liberal-națională ridică hossanale și laudă în modul cel mai extravagant, tăciunea și discernământul deștepcolegiului electoral în toata țara, an țărănesc,—care, știut de unde le vine ajutorul și înbunătățirea soartei lor,—și au acordat unanima lor încredere candidaților guvernului. Ziarele colectiviste sunt încântate de acest rezultat și fără nici un pic de rușine, afirmă că, țărănimea, din liberul ei arbitru, au votat spontaneu pe toți candidații liberali,—literalmente pe toți,—luptându-se cu cel mai mare eroism spre a nu lansa se pătrundă In parlament vreun opozant !... Așa țărănime inteligentă și pricepută în chestii electorale,—mai rar ! Prin faptul că alegătorii țărani, nu au voit, în toată țara, câr de încrederea lor vre unui se aopozant, se stabilește,—spun organele cele mai acreditate ale guvernului, că întreaga clasă muncitoare de la sate, și-a dat deplinul ei asentiment la reformele guvernului.—și că modul unanim în care și-au exprimat iubirea și devotamentul ei pentru liberali, dovedește că țărănimea din Întreaga Românie, e încântată de aceste reforme! Atâta nerușinare și așa baliverne cu care gazetele colectiviste vroiesc să prostească pe cetitori,—încă nu s’a mai văzut!... Și vă închipuiți ce o să fie pe capul tarei aceștia,—când se va stabili colegiul unic,—adică atunci, când pătura cultă și mică de la orașe, va fi întrunucată cu massele inculte și numeroase, care vor avea să dicteze cu dreptul de majoritate, în acel faimos colegiu unic,—sau hunic, cum îi spun mulți ! Desigur că treaba se meargă întocmai, cum a mers și acuma la colegiul al treilea. De aproape jumătate de veac, roșii de odinioară transformați apoi în colectiviști, și deveniți astăzi liberali-naționali,—amăgesc poporul cu fraze late și sforăitoare și mistifică lumea care’i crede că sunt călăuziți de cele mai aprinse dorinți de a îmbunătăți soarta țărănimei, pentru care totuși ei n’au făcut nimic nici odată. Gazetăria colectivistă au rămas aceeași ca acum 50 de ani. Tradiția declamatorie a prozei roșie de altă dată, nu s’a schimbat de loc,și nici chiar apucăturele liberal-naționale actuale nu se deosebesc întru nimic de procedeele de prin vremurile lui Nichipercea, a lui Fundescu, a lui Simion Varșalschi și ale lui Radu Mihai. Totuși gazetăria guvernamentală, ca un cinism care te uimește, are îndrăzneala se afirme că poporul de jos și mai cu samă țărănimea pricepe mai bine, sagacitatea și sinceritatea politicei liberale, care a găsit că cea mare fericire și înălțare a țărei, consistă numai în alcătuirea colegiului unic, și a exproprierei silită. Acest cinism astăzi, e cu atât mai bătător la ochi, cu cât lumea română din vremurile actuale, nu mai este aceea de acum aproape jumătate de secol. Ceea ce fac liberalii astăzi în alegeri, modul lor nerușinat de a se purta cu lumea,va da desigur loc la un reviriment de care ei se vor imita desigur la alegerile pentru constituantă. Dar mai sânt încă multe lucruri de spus în privința procedimentelor liberale în alegerile actuale. ------------------oooo------------------ m&tim Trei candidați C. B. Pennescu Don’Pennescu voturi cere Să i dea lumea ca lopata Crede el că, la putere, Voturile vin de-a gata... General Mustață Pe cel menit să cadă, Sub formă de șaradă Vi-l dau înfățișat: Al său cap toamna are Mai multă căutare, E mai apreciat, Iar coada i e subțire, Se deapănă in fire Și-arată lămurit Pe ce, întreg cuvântul Purtând pe pept „Avântul“, Va fi tras negreșit. Gh. Lascar Mai dăuna și democrații Scos-au X-ul din equafii Și turnatu-l-au primar. Onoră apoi Senatul Cu tăcutul și căscatul. Până eri fu secretar. Cât ținu legislatura N’a deschis odată gura, Gheorghe Lascar a fost mut De-asta țipă democrații Că, dintre toți candidații, El e cel mai de temut, Profesor de matematici, Și takist de cei fanatici, Actualul candidat, Iubitor de tot ce sună, înmulțește și adună Și ridică la patrat. Iți rezolvă orice problemă. Prin o singură sistemă, Candidatul cu „lucrări“ : Pentru amici, „aranjamente“, Pentru adversari, freqvente „ Combinații“, „permutări Dar politica azi cere Ca acei de la putere Să-i dea mâne ajutor. Stere s’a rostit pe față : „Las să-mi radeți o mustață De nu’i Lascar senator“ SAMBATA 8 FEBRUARIE 1914 -In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — TCLE r OH Ho. 88 o R == 5 BANI ANUNCIURI Insorii și R&oiamo Candidații Conservatori LA COLEGIUL I SEDAT D. Const. Meissner fost secretar general al Ministerului de Instrucțiune, fost deputat romanic—k [UNK]»————«——B D- Dr. Const. Bacanoglu Profesor universitar, medic primar al spitalului Sf. Spiridon Gheorghe Lascar Gheorghe Lascar, spune „Opinia“, are !n orașul nostru, cele mai trainice simpatii și cele mai indisolubile legături. Ca director 19 ani la Liceul Internat, pe lingă cele ce le înșiră ziarul tachisî, pentru susținerea candidaturei d-lui Lascar, a rupt atâtea urechi la atîtea serii de elevi, încât s’ar putea găsi în saltarele biroului d-lui Lascar, duzini de urechi, și mai mari și mai mici, după cum profesorul Lascar, pe când era director, aplica urechile „băiaților“, de statură mai mare sau mai mică. Mutat de d. Bădăriu de pe jilțul directorial, pe acel de primar, a fost un om de pae, cu care d. Bădăreu se juca cum dorea. Il învârtea oricum, și făcea dintr’visul ce vroia. Și, se spune că de și de pae, Gh. Lascar s’a legat intr’atlta de lași. In cât acest oraș nu mai poate, de atîta trainică legătură, să mai renunțe la serviciile lui Gh. Lascar. Și cum să nu fie așa. „Erau unii cei teribili de epidemii, erau „anii în care, fără cruțare, sute de „vieți erau secerate de primejdia „tifosului! Noul primar (Lascar), „și’a ținut angajamentul. Cu cite „greutăți ! Cu cîte sforțări I de „muncă, de vreme, de energie în„cordală“. Cetiți „Opinia“. — Amil XI, No. 2098, Vineri 7 Februarie 1914). Găsind în guvernul conservator —glăsuește mai departe „Opinia“, sprijinul financiar necesar, a adus Lascar apa la Iași. — Onorabilii însă nu amintesc că, dacă n’ar fi fost pe atunci Iorgu Cantacuzino prim ministru și d. D. Grecianu, omul care să stărue pe lîngă primul ministru, să acorde suma necesară pentru aducerea apei, lașul n’ar fi avut atunci apă. Și, în orice caz, d. Bădăreu, tot atunci vroia prin primarul său d. Lascar, să ne aducă apă de Prut și nu cea de Timișești. Și apoi, „Opinia“ mai adaogă: „Cu o rară însuflețire lașul a trimis în două rînduri, la colegiul și la al Il-lea, pe Gh. Lascar în Senat unde, ca și la Primărie, alesul Iașului s’a dovedit a fi un mare prieten al orașului său, după cum a fost, acum în urmă ca secretar general al ministerului de Culte și Instrucție publică.“ In ce privește activitatea depusă de d. Gh. Lascar In parlament, trimitem pe cetitori la confratele local „Mișcarea“, care s’a căznit după multă trudă și a adunat numeroasele și importantele discursuri ale d-lui Lascar din parlament. Facem credem un imens serviciu cetitorilor, reproducând însă și noi, conținutul interpelărilor, pe care lea țintit în două rînduri distinsul ales al Iașului, d. Lascar, la Senat, lasă-l: ’ Și, ca încheiere, „Opinia“ face atent pe d. Stere, șeful liberalilor locali, ca din cele două milioane lei, pe care d. Lascar le-ar fi pus la disposițiunea Universitaței ieșene, să nu se înstrăineze banii. D. Lascar se propune garant al acestor bani, ca străjer vigilent, al milioanelor, încăpute astăzi pe mâna d-lui C. Stere. Candidații conservatori în Capitală vor duce o campanie separată și permanentă in contra aleșilor gardiștilor, care le-au uzurpat locurile în Parlament. Ei vor întreprinde o îndoită acțiune judecătorească și de întruniri publice, în contra defraudatorilor. Ei vor pecetlui pe mizerabilul din capul prefecturei de poliție, care sub cuvânt de principii și de reformă electorală, a pus în practică nu colegiul unic ci colegiul gardiștilor. Nemernicul îi va întâlni în fața lui în toate tentativele de corupțiune și de intimidare, hotărâți fiind a ocroti pe cetățeni și a nu mai tolera nici o nelegiuire, nici un act arbitrar. Prima întrunire publică se va ține Duminică 16 Februarie. Comitetul de acțiune nu va desarma, până ce nu se vor restitui Capitalei adevărații ei aleși și folosința tuturor drepturilor cetățenești. Cifrat Vorbesc Rezultatul dezastruos pentru guvern și partidul liberal, în alegerile pentru colegiul al Il-lea de Cameră din Capitală, reiese și mai evident din următorul tablou numeric : Alegători înscriși 8054 Votanți 4554 Voturi anulate 925 Cei 32 de candidați, cari s’au prezentat în alegere au obținut 40222 de voturi, iar din acest total, au întrunit Conservatorii 12282 Cons.-democrați 6134 Naționaliștii 407 Independenții 1714 Socialiștii 788 Liberalii 18697 Făcând acum totalul voturilor obținute de opoziție, față de ale partidului liberal, din care cea mai mare parte sunt pătate de fraudă și ilegalitate, căpătăm cifrele următoare: Opoziția 21282 Guvern 18697 Astfel, opoziția a întrunit aproape 3000 de glasuri mai mult decât guvern, cu toate ingerințele comise de administrația d-lui V. G. Morțun și avem dreptul să fim mândri de rezultatul acesta. In special, conservatorii au și mai puternice motive de a se arăta mulțumiți cu cifrele de mai sus. Ei au întrunit 12282 glasuri, adică de două ori mai mult decât conservatorii-democrați cari nu de mult pretindeau că sunt stăpânii capitalei , au lăsat cu mult în urma lor, în unele secții, chiar pe candidații guvernamentali și ceia ce este și mai important, e că unii dintre amicii noștri au obținut un numar atât de mare de voturi, încât au dreptul să spere într’un deplin succes la balotagiu. Un sVon Liberalii prin agenții lor, au împrăștiat în întreaga țară un svon, uin sensațional svon și anume că, după dorința a însăși Majestăței Sale Regelui, care vede încă tulburată situația din afară de regat, Constituanta, ati de trâmbițată de liberali, nu va veni la ordinea zilei, decit târziu de tot, la anul. E încă una din numeroasele solticării ale colectiviștilor, și aceasta numai și numai pentru a fi la putere și a se îmbogăți partizanii lor lacomi și peste măsură de avizi după averile altora. Svonul acesta pus în circulație de către colectiviști, a produs o rea impresie în toate cercurile politice, el denotând pur și simplu numai lăcomia și graba ce au întotdeauna liberalii de a pune mîna pe putere și de a profita de pe urmele ei, ne mai gîndindu-se la interesele superioare ale țărei și la reformele, pe care din opoziție,le-au făgăduit cu prisosință.