Evenimentul, aprilie-iunie 1914 (Anul 22, nr. 44-112)

1914-06-10 / nr. 96

— ANUL XXII No. 96 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an­­ .10 Pe trei luni . . . 5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL OP­ÎN­­ii PARTIDULUI CONSERVAT Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 MARȚI 10 IUNIE 19­14 -5 B­A M­­­A­N­U­N­AC­I­U­R­I InsorțiS și Roclamo In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o — Z E­L £­F­O­M No. 88 O R stfarta întrunire de aseară a dilatat conservator Cuvântarea d-lui D. A. Grecianu.­ Moțiunea votată.— . Aseară, membrii clubului con­servator local, au fost convocați în ședință plenară, sub președenția d lui D. A. Grecianu. La această mare întrunire, au luat parte toți membrii clubului conservator local, precum și foarte mulți cetățeni. D. D. A. Grecianu, deschizând șe­dința, a rostit o importantă cuvân­tare, pe care o rezumăm mai la vale. La sfârșitul ședinței, d. Dimi­­trie Grecianu dă cetire, în mijlo­­cul ovațiunelor și a aplauzelor în­delung repetate ale numeroasei a­­sistențe, următoarei MOȚIUNE D-lui Alex. Marghiloman Șeful Partidului Conservator BUCUREȘTI Membrii clubului conservator din Iași, întruniți în ședință plenară în ziua de 8 Iunie 1914, vă roagă să primiți viile și sincerile lor fe­licitări, pentru alegerea d-voastră ca șef al partidului și se bucură că, în lupta ce o duc, pentru a îm­piedeca înfăptuirea unor reforme nesocotite și mai ales pe acea a colegiului unic, care ar stânge ori­ce viață politică normală, să vă aibă conducător hotărât și cu de­săvârșire conștient de forța conser­vatoare, care vă stă credincioasă la disposiție, pentru apărarea inte­reselor legitime ale întregului po­por românesc. Președintele clubului D. A. Grecia­nu, membri: Dr. P. Anghel, Vasile Agapi, Alex. Alexandrescu, Ion Axin­­te, Ion Atanasiu, dr. prof. Gh. Bog­dan, inginer Vas. Bantaș, Gheorghe Buțureanu, Gheorghe Baltă, A. B. Brandia, Gheorghe Botez, Teodor T. Burada, Gheorghe Buzescu, Andrei Brifs, Petru Bogdan, I. C. Const. Bacaloglu, D. Bradea, Botez, dr. Mihail Borcea, Mihail Barbu, dr. Leon Cos­­movici, căpitan Gheorghe Corjescu, Neculai Corjescu, căpitan Const. Carp, D. Callos, Raul Crăciun, Gheorghe Cristofor, Victor Climescu, Neculai Crupensch­i, Chirilovici junior, Cons­tantin Cerkez, Alexandru Climescu, A. Cupfer, Const. Cumpătă, D. Chi­­riac, căpitan Sp. Caimacan, Gheorghe Dimache, Ștefan Donici, State Dra­­gomir, Ștefan Drăghici, Dimitrie De­liu, Vasile Drăghici, Ion Drăgan, Ștefan Dimitrescu, Octav Erbiceanu, inginer Mihail Ene, maior Sc. Flexi, Leonida Garoschi, Xenophon Gheor­­ghiu, Ion Grigoriu Havas, Petru Găr­­cineanu, Titus Giurcăneanu, Gheor­ghe Grecu, A. D. Hulban, Leopold Hax, Virgil Hulban, Mihail Ivașcu, colonel Ion Isvoranu, I. S. Ionescu, dr. Scarlat Iamandi, D. Iliescu, Const. Idriceanu, dr. Carol Konya, Ion Lea­­tris, Grigorie Lohan, Mihail Liteanu, Const. Lohan, Dimitrie Longinescu, Constantin Meissner, inginer Neculai Miclescu, Christea Mathassovici, Gheor­ghe Mareș, Radu Manoliu, Lascar Matassaru, Alex. Nanu, Constantin Movileanu, Anton Negruzzi, Mihail Negruzzi, Alexandru Nedelcu, Mihail Nestor, Vasile Neculau, general S. Pascu, Ion Praja, Constantin Praja, Ion Petrovici, Ion Paul, Gheorghe Popovici, Vasile Popescu, Pericle Po­­pescu, Ion Popescu Mușata, I. V. Po­pescu, Neculai Petriceanu, Mircea Paul, Const. I. Praja, Titus Patriciu, Necu­lai Petrăchescu, V. Petrovanu, D. Papa­­fil, C. Popovici, dr. Em. Riegler, Anton Rosnovanu, Anton Rohr, Grigorie Roiu, Lucian Roiu, Vasile Răileanu, Grigorie Răducănescu, Teodor Râș­­canu, Vasile Sculy, dr. Ilie Stroici, Alexandru Stroja, dr. Emil Severin, Ion Stamatiu, colonel Ion Stroja, Ru­dolf Suțu, dr. August Scriban, Leon Sculy, Alexandru Stoica, I. C. Severin, Ion Stavăr, Neculai Ștefăniu, Costin Sturdza, Gheorghe State, Ion Sabi­­nius, Neculai Ștefănescu, Ion Ștefă­­nescu, colonel Ion Tarnoschi, Gheor­ghe Tuduri, Ion Tufescu, Teodor T Teodorescu, I. Tessaro, Richard Tuffli, Teodor Teodorescu, Ștefan Tempo­­vici, N.­ Toniță, Gheorghe Timuș, Ne­ D. ALEXANDRU MARGHILOMAN Șeful Partidului conservator culai Teodorescu prof., Eugen Uhri­­novschi, Dimitrie Vizanti, N. T. Va­­siliu, I. Varduca, maior Anton Vasi­­lescu, Dimitrie Xenopol, cavaler Zotta. Iată în rezumat, ceia ce a spus d-sa : Din ultimele alegeri, partidul con­servator a ieșit înălțat, rezultatul a­­cestor alegeri fiind cel mai frumos din cite a dobândit vre’odată un par­tid în opoziție, în această țară. Partidul conservator veșnic în con­tact cu poporul, a ținut samă de ne­voile lui, căutând a împăca și intere­sele claselor sociale. Prin aceasta a dat dovadă că, a pus și pune interesele țărei, mai pre­sus decît acele ale partidului și cele personale. D. Alexandru Marghiloman, noul nostru șef, a fost recunoscut în a­­ceastă calitate de unanimitatea mem­brilor din comitetul executiv al par­tidului, din care n’a lipsit nici unul, în deosebire de alegerea d-lui Ionel Brătianu, care s’a făcut prin surprin­dere și pe furiș, fără a avea demi­­siunea d-lui D. A. Sturdza, care la întoarcere din străinătate, s’a găsit în fața unui fapt îndeplinit. Prin alegerea d-lui Marghiloman, s’a dat o dublă lovitură. Una grupă­­rei democrate, sau mai bine zis în­suși d-lui Take Ionescu, al cărui vis la șefia conservatoare, a­­ sburat pen­tru tot­deauna. Sunt elemente sănă­toase în gruparea democrată care pă­răsesc treptat pe d. Take Ionescu, pentru a se reîntoarce la matcă. Da­că unii dintr’înșii au ezitat până a­­cum, au făcut’o aceasta reținuți fiind de posibilitatea că la un spiom­ent dat se vor găsi din nou în fața d-lui Io­nescu reintrat în partid și devenit șef în urma încetărei șefiei d-lui Ma­­iorescu, asupra duratei căreia făceau proiecte. A doua lovitură a fost dată libe­ralilor, care exploatau absența d-lui Maiorescu, datorită unor împrejurări serioase familiare. Ei mai sperau că partidul conservator nu’și va putea da acum un șef, din cauza fruntași­lor cu drepturi egale. Ori, toți frun­tașii noștri, într’un perfect acord și renunțând la dreptul lor, au consfințit această alegere. Situația partidului liberal continuă d. Grecianu, este foarte sdruncinată. Marea lor impopularitate i’a obligat la violențe și fraude electorale, cum n’au mai fost nici­odată, iar astăzi terorisează Capitala care s’a declarat fățiș în contra lor. Partidul liberal este deprimat și de faptul că, Mesajul regal nu cuprinde absolut nici un cuvînt asupra expro­­pierei și colegiului unic. Din contra, mesajul face un apel la înfăptuirea reformelor în liniște, prin respecta­rea intereselor legitime și păstrarea armoniei sociale. A doua zi după cetirea mesajului, d. Brătianu la întrunirea majorități­lor, a declarat că de la înfăptuirea reformelor, din care nu va schimba nici o virgulă, nici o forță nu o va putea împiedeca. Aceste cuvinte din partea d-lui Brătianu care a contrasemnat mesa­jul regal, constitue o gravă necuviin­ță îndreptată direct asupra Coroa­­nei, căci la care altă forță putea face aluzie șeful partidului liberal ? Partidul conservator, care a decla­rat categoric că va lupta în contra reformelor liberale și în special în contra colegiului unic, nu poate fi forța sa c­e făcea aluzie d. Brătia­nu, căci partidul conservator se gă­sește în opoziție, în minoritate. La actele de inconștiență ale libe­ralilor, partidul conservator răspun­de prin hotărârea nestrămutată de a lupta în contra acelor nesăbuite re­­forme, a căror realizare constituesc o adevărată lovitură de stat. Par­tidul conservator tare pe încrederea țărei și conștient de forța sa, nu va permite ca voința unui singur om să fie impusă unui întreg popor. Cum răspund deci liberalii la mo­dul demn în care noi dăm lupta ? Reînoesc timpurile de la 1888, când parlamentul lucra sub paza baione­telor. Deputații și senatorii ca să meargă la ședințele Parlamentului, trebuesc să străbată cordoane de jan­darmi și să treacă printre ziduri de soldați. Ne acuză pe noi de violențe, dacă violențe se poate numi faptul că pro­testăm în contra suprimării ori­cărui drept parlamentar, fiind opriți de a vorbi, fie în parlament, fie în întru­niri publice, care sânt interzise astă­zi în Capitală. Din această procedare a guvernului, se poate întrezări ceia ce ar putea să fie o întrunire sub cerul liber, la țară, preconizată de reforma electorală, sub un guvern Brătianu. Dar liberalii ne mai amenință, în slăbiciunea lor, că de nu ne astăm­­părăm se vor retrage de la putere și ne vor pune în fața dificultăței re­vizuire­ în actuala Constituantă. La aceasta răspundem, n’au decât s’o facă, partidul conservator își d­a răspunderea întreagă, căci este pre­gătit pentru a primi această grea în­sărcinare. Programul nostru este îndeajuns de cunoscut. In deosebire de liberali, noi ne luăm obligațiunea de a împroproprie­­tări prin mijloace legale un număr mai mare de țărani, decât ar face-o li­beralii prin expropriere silită. Admi­tem și reforma electorală, lărgind co­legiile existente prin introducerea capacităților inclusiv preoții și învă­țătorii în colegiul I. Declarăm însă că sântem gata a­sta de vorbă cu un guvern liberal care ar spune ce vrea și căruia i’ar lipsi intransigența d-lui Brătianu și din care n’ar face parte nici d-sa, nici d. Morțun. Nu putem admite ca un guvern să așeze de mijloace revoluționare. Partidul conservator nu se teme de terorizări și amenințări. Se înșeală d. Stere, propovăduitorul acestor mijloace, dacă crede că va pune pe drumul răsvrătirei țărănimea care e prea cuminte ca să’l urmeze. Sântem convinși că țăranii vor pricepe că dragostea noastră față de dânșii ese sinceră și că acea a libe­ralilor care’și creiază resurse mate­riale din Casa Rurală și alte insti­tuții făcute pentru țărănime, este fă­țarnică. Să fie încredințați acei care, re­­trăgându-se astăzi de la putere, ar încerca mâni s-o escaladeze din nou, prin mijloacele de la 1907, că în ca­zul acesta nu vom cruța pe instiga­tori, care se ascund după ce pun focul. Este un angajament pe care ni’l luăm în acest moment și garantăm că ne vom ține de cuvânt. * Asistența face ovațiuni d-lui Grecianu. -----ooo----­* * * Cuvântarea d-lui D. A. Grecianu Cavalerii de industrie Ziarul aventurierului care pe trup poartă încă urmele Kinutu­­lui Siberian, aruncă membrilor par­tidului conservator epitetul de „Ca­valeri de industrie“­. Le întoarcem cuvântul, deși prea slab pentru a-i caracteriza. Cavaleri de industrie sunt șobolanii Băncii Naționale care escrociiează de atâta vreme un întreg popor. Cavaleri de industrie sunt înteme­ietorii S. T. B.-eului care au jefuit comuna București de patrimo­niul ei. Cavaleri de industrie sunt cei trei frați Rătești care-și plantează viile cu viță furată din pepinierele Sta­tului. Cavaleri de industrie sunt toți acei patrioți cointeresați care au cum­părat și cumpără moșii în mo­mentul când tot ei vin cu reforma exproprierei. Cavaler de industrie este pălmuitul de la Ruginoasa care tremură și se supune mânei ce i se ridică asupra obrazului. Cavaler de industrie este avocatul în contra căruia altă dată Zemst­­woul Basarabiei a făcut plângere de incorectitudine profesională. Cavaler de industrie este demnitarul care stă în casa unei instituțiuni publice, plătind o chirie derizorie în dauna pensionarilor acelei in­stituțiuni. Și, dacă vă mai trebue, să mai dăm. .1 si 1 ii ii I—. l­ h . .11 11I ammits Protestul d-lui Stere Sire, Maj­estate ! N’admit, nu se poate, Un așa mesaj E o provocare, Declar pe onoare Cum că fac tapaj. Majestate, Sire ! Cum înfăptuire De reforme vrei In lege și pace ? Nu voesc, nu-mi place, Nu sunt cu temei. Nu ’nțeleg să de Liniște—armonie De sus pînă jos. De nu-i fac și pară Nu am rol și ’n țară Mă simt de prisos. Și­ acum, Majestate, Să-mi văd spulberate Planurile ’n șir ? Să-mi reneg trecutul? Nu pot. Trec iar Prutul, Mă 'ntorc „na Sibiru. C. Stere­o. conformitate Sir Arde-I -----------1 li­­or*lo! I, |-----------­ Suprimarea d-lui Filipescu Se pare că aceasta ar fi solu­­țiunea la care s’ar opri banda a­­pașilor guvernamentali. Ideia pornește de la Iași și con­firmarea emiterei ei ne sosește din apropierea d-lui Stere. Prezidentul ligei patronate de co­misari și sub-comisari s’ar fi pro­nunțat cînd­va, nu tocmai de mult, că, d. Nicu Filipescu care prin a­­titudinea sa hotărîtă și energică incomodează prea mult, partidul li­beral, trebue suprimat pur și simplu. Nu ne-ar veni a crede așa ceva dacă o asemenea soluție nu ar fi pornit dintr’un crief deprins a se opri la mijloacele­ întrebuințate de nihiliști pentru suprimarea persoa­nelor incomodante. D. Stere ne vine din patria bom­belor și ultima sa soluție— răscu­­larea țăranilor contra orașelor—ne îndreptățește să dăm crezămînt in­­formațiunei ce avem despre con­damnarea d-lui Nicu Filipescu și pe care de­ocamdată ne mărginim a o înregistra numai ca un sim­plu zvon. Dacă verificarea acestui zvon în­să ne va duce la concluzia că în partidul liberal a luat ființă un co­mitet terorist cu sediul în a doua capitală a țărei, făgăduim pacien­­ților aventurieri că in țara noastră nu fii sei de baștină vor avea de suferit. Suprimarea va începe cu vitregii veniți din altă parte anume ca să dea foc țărei. -------------oooo------------­ Situația politica locaia Părerea unui fruntaș liberal Iașan Nu toți membrii clubului liberal din Iași aprobă actuala îndrumare care se imprimă politicei partidului lor. Nemulțumirea unora e prea trans­parentă. Alții nu se siresc a-și mani­festa fățiș neîncrederea în chipul cum se pregătește viitorul organizării li­berale. Iată în ce mod vorbea em­ un frun­tași liberal: — Ne-a lipsit bunul simț în mo­mentul când ne-am hotărât să luăm puterea. Trebuia să ne dăm seamă că, ori­cum, venim la putere căci era vizibil că partidul conservator pur nu mai

Next