Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1914-10-01 / nr. 200
T Yr X r i Y \ ANULfXXII Nb. 200 5 BfiNI A BON A°MNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 39 hani EDIȚIA II-a Ono ü HfiL PARTIDULUI CONSERVIITOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu No. 44 Regele a murit! Trăiască Regele! Regele Carol, cel mai înțelept, mai mare și mai cu autoritate din toți regii lumii, mîndria și fața Regatului nostru a murit. N’a fost Suveran pe lume care sa satisfacă pe toți cetățenii unei Țări. Aceasta e imposibil de conceput. Intotdeauna au fost nemulțumitori și ambițioși. Nu se judecă faptele unui Rege nici după chipul cum îl priveau nemulțumiții, nici după bunul plac și fantazia bolnăvicioasă a cîtorva cari vor cu orice preț să se amestece unde nu se pricep. Judecata istorică se face după faptele pe cari le-a săvîrșit. Ori, din ceia ce Marele nostru Rege a săvîrșit pentru țara lui, judecata pe care ne-o facem, privind la chipul cum lasă Romînia, din toate punctele de vedere, în comparație cu starea în care a găsit-o, este că nici un popor din lume n’a progresat timp de jumătate de veac într’astfel, încit să se găsească într’un timp fagure scurt pentru viața unei națiuni, la o așa de înaltă și mare treaptă de strălucire. Acest mare și uimitor progres nu se putea realiza dacă nu aveam norocirea să avem în fruntea noastră pe Regele Carol, providența Romîniei, cum îl numia M. Cogălniceanu. Aceasta nu e numai opera timpului, dar e și opera Omului, căruia Dumnezeu Ii pusese ceva mai mult decît altor muritori. Ii dăduse ceia ce se dă celor aleși să conducă și să domnească. El mult s’a ostenit pentru binele public, și n’a cruțat nimic din autoritatea, din munca istovitoare pe care i-o ceream noi cu toții, pentru ca să sporească în fiecare clipă cinstea și demnitatea Romîniei. Numai cînd se vor cunoaște toate greutățile pe cari le-am avut și cale în politica internă, cînd se vor da la iveală prin ce grele complicațiuni de politică externă am putut trece, grație autorității mari de care se bucura printre toți Suveranii lumei, numai atunci o să ne dăm seamă cine a fost Regele Carol pentru România, și cît e de mare pierderea pe care o încercăm. Numai cînd realitatea crudă are să ne puc, dac’am mai trăi, in fața unor încercări grele, pe cari El le prevăzuse și știa cum să le și treacă, o să ne putem da seamă într’adevăr cît a fost de mare om politic și cită deosebire a fost între dragostea reală pe care o purta Țării, care-i dăduse o Coroană și între vorbărirea sentimentală și resentimentală a acelora cari n’aveau putința să dezbată chestiunile politice până la cele mai îndepărtate ale lor concluziuni practice. Numai atunci se va vedea cît au fost de nedrepți unii oameni din țară față de El. Viața-i a fost o pildă măreață pentru A. S. R. Principelui Ferdinand, noul Rege. Ea are un exemplu mare în unchiul Său, Marele Rege, căruia nu va avea decît a-i imita viața și faptele pentru ca să ’și cîștige dragostea Romînilor și ca drumul ce a fost însemnat Romîniei de Regele Carol I să fie urmat de Regele Ferdinand I. De aceia fără teamă de a fi desmințiți, deși cu lacrimile ’n ochi pentru Carol cel Mare, zicem : Regele a murit — Trăiască Regele. D. ------ccono----- Requiemul de la Sinagoga din str. Sf. Teodor Eri fiind la evrei, sărbătoarea Terminăm învățăturei sacre, din inițiativa d-lor Herman Pollak și Solomon Mark, epitropi ai Templului evreiesc din str. Sf. Teodor, aseară la orele 9 la sfârșitul serviciului religios, s’a oficiat la această Sinagogă, un Requiem pentru odihna sufletului Regelui Carol și un serviciu religios pentru suirea pe Tronul României a noului Rege Ferdinand I. Serviciul religios a fost oficiat în limbele română și ebraică de rabinul dr. S. Rabinovici, însoțit de cantorul Templului S. Solomon. Au luat parte la ceremonie un foarte numeros public, compus în majoritate din elita evreiască ieșană. In mijlocul unei tăceri solemne, rabinul dr. S. Rabinovici, a oficiat în limba română o caldă rugăciune pentru Augustul defunct, au urmat apoi rugăciuni pentru M. S. Regina Mamă Elizabeta, Majestățile Lor Regele Ferdinand și Regina Maria, precum și pentru întreaga Familie Regală. Aceleași rugăciuni au fost rostite apoi în limba ebraică. In urmă Rabinul dr. S. Rabinovici, în fața numeroasei asistențe, a ținut în limba română o mișcătoare cuvântare, care a emoționat până la lacrimi pe cei prezenți, arătând durerea mare de care sunt cuprinși toți fiii acestei Țări, pentru moartea Regelui Carol. In cuvântarea sa, aduce elogii Regelui Carol, face apoi apoteoza măreței Domnii a Augustului defunct, care timp de o jumătate de veac și-a închinat întreaga viață pentru fericirea și prosperarea scumpei noastre Patrii. Evreii români, ca fii ai acestei Țări, cari niciodată n’au încetat de a-și arăta devotamentul și încrederea față de Rege și Patrie, participă cu inima îndurerată și sufletul plin de mâhnire la doliul României. Continuând, d-rul S. Rabinovici, spune că evreii români, ca unii ce s’au născut și trăesc în această Țară au datoria de a arăta acelaș devotament și a jura aceiași credință față de M. Sa Regele Ferdinand I, noul Suveran al României. D-sa termină, zice: Toți locuitorii acestei Țări ori de care religie am fi, avem însă un singur Dumnezeu, numai formele ne despart, acestui Dumnezeu trebue să ne rugăm cu toții pentru proteguirea Noului Rege Ferdinand I și prosperarea Patriei. --------coco-------mătoarele persoane, câte 50 bani de la Costăchescu Ruxanda, Simionescu Natalia, Cibotaru Elena, Vasiliu Paraschiva, Budurăi Elena, Stoica Ștefana, Curatureanu Ana, Munteanu Ecaterina, Popovici Caliopi, Lefter Elena și Balin Maria. Părintele Ooțan cu lista No. 264, a colectat suma de 6 lei de la următoarele persoane, câta 50 bani, de la Prasnac Maria, Bălănescu Maria, Belize Elena, Frunză Sevasta, Muntianu Maria, Popa Paraschiva, Popa Ruxanda, Nicolai Elisabeta, Petrachescu Maria, Gheorghiu Elena, Covinschi Iosefina și Laicu Maria. Părintele Goran cu lista No. 265, a colectat suma de 6 lei, de la următoarele persoane, câte 50 bani, de la Gheorghiu Elena, Heming Elisabeta, Grigoriu Elena, Mititelu Ana, Georgescu Maria, Dimitriu Maria, Solcan Sevasta, Grădinariu Natalia, Arghir Lucreția, Conean Maria, Sevescu Elena și Ștefan Maria. Părintele Ooțan cu lista No. 243, a colectat suma de 7 lei și 60 bani, câte 50 bani de la : Dariz Ana, Chira Ana, Dăscălescu Olimpia, Mihailescu Eufrosina și Ungureanu Elisabeta, câte 1 leu de la Diaconu Elena și Zalomir Elena, câte 30 bani de la Manoli Elena, Baran Maria și Vornicu Maria, 2 lei de la Apostolescu Ortansa și 20 bani de la Sundiana Tasia. (Va urma) Pentru ajutorarea familiilor concentraților S’a format, după cum se știe, din inițiativa d-lui Primar, comitete pe dispăruri cu menirea, pe de o parte de a strânge fondurile necesare, pe de alta de a face cuvenitele cercetări spre a se putea distribui acele fonduri în chip cât mai drept și echitabil cu putință. Punem coloanele ziarului nostru la dispoziția acelor comitete, spre a se publica numele tuturor acelora cari s’au grăbit să-și dea obolul lor întru ajutorarea familiilor, ale căror sprijinitori firești și-au părăsit căminurile în serviciul patriei. (Urmare) Părintele Doțan cu lista No. 263, a coloctat suma de 6 lei, de la ur --------------OCOO-------------- Informații Cu acceleratul de București, a sosit astăzi dimineața d. D. A. Grecianu . D-sa se reîntoarce în astă seară în Capitală, pentru a lua parte la ședința de mâni a comitetului executiv al partidului conservator, care va avea loc acasă la d. Al. Marghiloman. Acceleratul de București, a sosit astăzi dimineață cu o întîrziere de peste o oră. Direcțiunea generală a C. F. R. a hotărît să trimeată prefecturilor de județe din țară un număr de bilete, de cari vor beneficia primarii, preoții și învățătorii spre a călători în ziua înmormîntării regelui. Pentru celelalte persoane s’a acordat o reducere de 50 la sută pentru cl. I și II și 75 la sută pentru clasa III-a. Din cauza evenimentului dureros cu moartea Maestăței Sale Regelui, Expoziția anuală a Școalei de Sericicultură „ Vitlimescu-Mironeanu“ din Iași str. Lascar-Catarge s'a amânat până Duminică la 5 Octombrie a. c. și va ținea până la 15 Octombrie a. c. Vizitarea de la 10—12 și de la 25 Intrarea liberă. Epitropia Sf. Spiridon a adresat următoarea telegramă : Maiestăței Sale Regina Elisabetha SINAIA Nu găsim cuvinte să exprimăm adânca durere ce a lovit în inimă întreaga suflare românească la primirea știrei despre moartea năprasnică a înțeleptului și marelui nostru Rege care ne-a încălzit cu dragostea sa 48 de ani. In această Domnie, cea mai lungă ce istoria a înregistrat pe tronul României, noi n’am simțit decât bine și țara a făcut progrese uriașe în toate direcțiile. Fie ca lacrimile și binecuvântarea norodului să aducă măngâere în inima Maiestății voastre îndurerate. Dar marele Rege n’a murit, ci acum a întrat în nemurire și sufletul lui va pluti în eternitate ca un geniu protector asupra României. Epitropii Spitalelor și Ospiciilor Sft. Spiridon din Iași. Încoronarea noilor Suverani se va face la 10 Mai. MERCURI 1 OCTOMBRIE 1914 5 BB MANUNCIURI Sn&@r133 și NSodama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —6— TELEFON Mo. 88 I F D. P. P. Carp, a sosit li Capitală, venind din Țibănești, pentru a lua parte la funeraliile regale. Epitropia Sf. Spiridon a adresat următoarea telegramă : Majestăței Sale Regelui Ferdinand I al României București Cu aceeași dragoste și devotament ce le-am avut și pentru marele Unchiu al Majestății Voastre, venim să aducem Majestății Voastre urările noastre cele mai călduroase pentru o Domnie îndelungată și fericită pe tronul României rugând pe Dumnezeu să Vă ajute intru a duce țara la limanul dorit. Să trăiți Majestate Să trăiască Majestatea Sa Regina Să trăiască Augusta Familie Regală. Epitropii spitalelor și ospiciilor Sf. Spiridon din Iași. Doliul armatei. Doliul pe care-l va purta armata pentru Regele Carol, va fi de 6 luni, din care trei jumătate doliu. Această deciziune a fost oficial adusă la cunoștința comandanților celor 5 corpuri de armată. Președintele societăței comercianților români din Iași, a adresat următoarea telegramă: Majestăței Sale Elisabeta Regina României BUCUREȘTI In numele membrilor societăței comercianților Români din Iași, iau parte cu inima îndurerată la ireparabila durere prin pierderea scumpului Vostru Soț, bunul și înțeleptul nostru Rege. Pierderea lovește atât pe Augusta Voastră familie, cât și scumpa noastră țară. Plângem cu toți și ne rugăm bunului D-zeu să aline durerea Majestăței Voastre. Președinte: Manole Jeiescu Din cauza lipsei de import din Rusia și România, Constantinopolul este amenințat de foamete. Ministrul de interne al Turciei cere căii ferate din Anatolia, trei trenuri pentru îndestularea Capitalei. Starea financiară a Turciei este rea solda ofițerilor și trupei nu s-a plătit. Panica a surprins populațiunea Prusiei care fuge în masă. Pierderile economice ale Germaniei sunt evaluate la sute de milioane până aci. Planul elaborat de Germania de a importa merinde prin Suedia și Norvegia este irealizabil.Miliții organizate in marile orașe din Austria sânt îndreptate pe teatrul războiului precum și în toate garnizoanele. Soldații din regimentul 179 austriac făcuți prizonieri, spun că 60 soldați austriaci de naționalitate sârbească, au fost împușcați la Novisad pentru că au protestat contra insultelor aduse Serbiei de comandantul regimentului lor. SE CAUTA acum sau la Sf. Dumitru, un apartament mobilat, sau nemobilat, compus din 2 sau 3 odăi, situat de preferință în str. Carol. A se adresa la Administrația „Evenimentului“, „Unirea Educatoarelor Române“, reluându-și șirul regulat al întrunirilor sale din Joia l a în a 3-a din fiecare lună, se va ținea prima sa ședință Joi, 2 Oct. ovele 4 din zi, la școala secundară „Oltea Doamna“ Se vor discuta interesele Societății în împrejurările curente și se va stabili un program de activitate pentru acest an școlar. Călimara de bronz aurit de care s’a servit ori noul Rege la semnarea jurământului depus, este același care s’a întrebuințat și la depunerea jurământului de către Cuza și Carol I. Cetim în „Acțiunea 11: Se știe că Regele Carol iubea foarte mult pe principesa moștenitoare. Intre multele fapte prin cari Regele își manifesta dragostea lui sa povestește și următorul: Intr’o zi principesa Maria sosește la Palatul Regal. —Știi ce zice lumea?.. zice că nu mă iubești ! —Cum se poate răspunde Regele învăluind-o într’o privire plină de admirație... Eu nu te iubesc pe tine ? —Așa zice lumea... Și trebuie să dovedești contrariul. —Ce să fac ? —Uite, să eși acuma cu mine în doliar. Eu mai caii. —Cum o să stau eu în stânga ta, pe capra trăsurei ? Nu e serios! —Vezi că nu mă iubești! Dacă m’ai fi iubit, nici n’ai fi stat la gânduri. ...Peste un ceas lumea saluta la Șosea pe Suveran, la dreapta căruia, în doliar, principesa Maria mâna caii. Și în ochii lui era fericirea clipelor în cari a putut câteodată să se scuture de grija de toate zilele. Următoarele telegrame au fost trimise de către profesorii Conservatorului atît M. S. Reginei Elisabeta cît și M. S. Regelui Ferdinand : Majestății Sale Regina Elisaveta București Subsemnații profesori ai Conservatorului de Muzică și artă dramatică din Iași. Vă rugăm respectuos să primiți încredințarea, că, luăm vie parte la durerea prin care cruda și nedreapta soartă Vă lipsește de iubitul vostru soț, Marele și Ințăleptul Rege al Țării. Faptele măriii pe cari Le-a săvîrșit în viață pentru Țară și Neamul Nostru, îl pun alăturea de cei mai mari Regi ai Lumii. Venerațiea, iubirea și respectul ce-l purtăm memoriei Lui servească de mîngîere M. V., sfetnica și prietena de fiecare clipă a gîndurilor și simțimintelor Sale, închinate pe dea ’ntregul Viitorului neamului nostru. Dumnezeu păstreze-Vă în Viață îndelungată ca să nu puteți lămuri taina gîndurilor Lui mari și neprih bănite, cu taina cea mare a Artei cu care Dumnezeu V’a’ncununat fruntea. Director : A. Teodorini. Profesori : Aspasian Burada, Sofia Teodoreanu, Em. Mezzetti, State Dragomir, Al. Aurescu, Ilie Siiceanu,Antonio Cirillo, Alex.Zirra, N. Teodorescu, Al. Roșea, N. Enciulescu, Gh. lonescu, Ioan Vasilescu, Petru Nițulescu, Antoniu Ciolan, M. Codreanu. Secretar Th. Dima. Majestăței Sale Regelui Ferdinand I București Subsemnații profesori ai Conservatorului de muzică și artă dramatică din Iași. Vă rugăm respectuos să primiți urările cele mai călduroase, cu ocaziunea proclamării Maiestății Voastre ca Rege al României. Dorim din suflet ca Domnia Maiestății Voastre să însemne în Cronica Țării o pagină tot așa de glorioasă, ca și acea a lui Carol cel Mare. Rugăm pe Dumnezeu să Vă păstreze mulți ani în sănătate împreună cu Maiestatea Sa Regina, principele moștenitor și întreaga familie Regală ca, ajutați de mintea, simțirea și Voința noastră a tuturor, să aduceți la îndeplinire gândul cel mare și de fiecare zi al neamului nostru. Director: A. Teodorini, profesori: Aspazia Burada, Sofie Teodoreanu, Em. Mezetti, State Dragomir, Al. Aurescu, Ilie Sibianu, Antonio Cirillo, A. Zirra, N. Teodorescu, Al. Roșea, N. Enciulescu, Ionescu Gh., Vasilescu, Petru Nițulescu, Ciolan Ant. M. Codreanu, secretar: Th. Dima. Astăzi dim. un serviciu religios s'a oficiat la seminarul „Veniamin Costache" pentru odihna sufletului Regelui Carol, de către Sf. Lazăr, rector P. Savin, de față fiind toți profesorii și elevii seminarului. . HIJOOOCU * ~~