Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1915-01-14 / nr. 285
=. ,'ÂNtIL XXII No 985 5 BßNl Ö '*** ASONAMNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 în străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 Irani EDIȚIA M-a onG aN a PARTIDULUI CONCEPOTOR Esdacția și Administrația 2ași Strada Lupu§mnti Ia. 44 MERCUR! 14 IANUARIE 1915 5 BfIMANUNC!JR I iis@ri l și Reclama In pagina a 2-a rândul 1 lea In pagina a 3-a rândul &i k In pagina a 4-a rândul 38 k TELE FOST Mo* SSt Un răspuns Trei zile de-a rândul, sub titlul " Atitudinea, Evenimentului în acțiiunea naționala, mi domn 1. Constantinescu a servit cetitorilor ziarului Opinia câte două coloane de proză—total șase—pentru a pune concluzia următoare cu privire la caracterul ziarului nostru: „Evident că Evenimentul continuă a fi conservator, mai exact vorbind, neo-cometicUor, cu aceiași ură neîmpăcată împotriva democraților, recurgând pentru aceasta la orice arme, fie și nemțești sau ungurești, numai să tragă cât mai sigur și mai adânc în țintă. Se simte la el, nu-i vorbă, ceva miros naționalist. Ce să-i faci ? JE parfumul la modă, deși redacției nu-i prea place, se vede bine asta. La câte chinuri nu se supun cucoanele, numai să facă pe placul modei. „Afhmimentul s-a păstrat tot vechea uniformă. Cel mult dacă anună la butonieră cocarda naționalistă. Are și dreptate. Se simte mai liber în mișcări. .Uniforma naționalistă e prea strâmtă. Ea ține parcă legat de" mâni și de picioare1". Pentru a ajunge la încheerea de mai sus redactorul ocazional al naționalistei „Opinia“ a cărei direcțiune o imprimă doi dintre cei mai buni români, Avram Steuerman și Calmăn Blumenfeld, o ia tocmai din veacul XVII-lea, relevează intrigile de la Constantinopole, făcute de nemți pentru a împodeca unirea principatelor, arată cum Ungurii, ca să acopere cheltuelile făcute cu tâerea Canalului la Porțile de Fier, au înființat niște taxe de patru ori mai mari decât aceia de la Sulina, amintește in treacăt de asasinatul lui Mihăileanu, de împărțeala ostroavelor Dunărei și stângăcia lui Fürstenberg din primăvara lui 1913. Acestea toate în primele două articole. In al IlI-lea, după ce cere eroare cetitorilor pentru osteneala ce le-a pricinuit prin cetirea „lungului pomelnici*,, chiamă ca arbitru în conflictul Fürstenberg-Tachet Ionescu" pe' un cetățean oarecare din Brazilia ca ea stabilească din faptele enumerate mai sus că „față de purtarea totdeauna sinceră, corectă și binevoitoare a României, Austria răspunde în orice împrejurare cu perfidie, viclenie și ostilitate“. ..Povestea lupului 'cu mielul '.—exclamă d. I., Don Stantinescu constatând că toate aceste constatări ale deale ar constitui un mare stoc de minunate subiecte de conferințe și nu pierde ocazie de a reproșa indiferenței acelor colegi ai d-sale care,„nu fac dovada pătrunderei ce au de adevărul și importanța faptelor din viața omeniriii afară de ceasul cât stau pe catedră 11. Și, în sfârșit, d. 1. Constantinescu „întorcîndu-se la chestia sa“, afirmă el brazilianul chemat ca arbitru a dat următoarea sentință : • „Intru cât destăinuirea implicit mitului Take Ionescu corespunde în totul atitudinei seculare a Austriei față de România, merită întreaga încredere asupra exact Uliței sale“. E vorba de conflictul Fürstenberg -Tache Ionescu și în fine apară la suprafață și supărarea d-lui I. Constantinescu înpotriva „Evenimentului 14 ai căruia colaboratori nu-s brazilieni de felul lor (americani sunt berechet la „Opinia“) ci cetățeni români cărora li se cerea piur și simplu să aleagă între declarația unui ministru, fie acela Ta ehe , Ionescu, Grecianu, Costinescu «■ și dezmințirea unui alt ministru, dar acesta strein“. Urmează un întreg rechizitor asupra importanței ce a dat dezmințirei principelui „Evenimentul“ Fürstenberg publicând-o „în pag. I-a, pe o coloană largă cu litere de- o șchioapă“ și asupra faptului că nu a reprodus și scrisoarea—răspuns a d-lui Tache Ionescu. Toate acestea numai ca să lovească în șeful partidului conservator democrat pe care ar dori să-l vadă „culcat la pămînt“. Nu mai insistăm asupra rândurilor In care d. I. Constantinescu constată schimbarea uniformelor la dorobanți, vânători, artileriști, despre încercările de zbor cu aeroplanul și despre „ofițerul Afra al II-lea ,butáiera care purtând o vetede ură’ contra șefului din J iu.l profită de ocazie șui» dă o lovitură... pe la spate11. "Articolul d-lui I. Constantinescu ne provoacă ‘numai a da un răspuns niu pentru a face dovadă naționalismului nostru—dovadă de care n’avem nevoe—ci pentru a spune încă odată ce credem noi despre farsorul politic cunoscut sub numele de Tache Ionescu. E un patentat minciunos, o farfura capabilă de a inventa orice afirmațiune în scop de reclamă personală. De aceia, între afirmațiunea sa și între desmințirea prințului Fürstenberg nu stăm o clipă la îndoială a declara că suntem convinși că nu d. Take Ionescu spune adevărul, în care caz ar apărea ca un trădător de țară care a știut și totuși n’a comunicat guvernului din care făcea parte dovada atitudinei Austriei contrarie intereselor țării. Este omul care s’a aruncat acum în brațele acțiunei naționale din interese meschine personale. Căzut la pămînt din cauza unei politici de aventuri și gheșefturi, a trebuit să se agațe de un mare principiu scump tuturor romînilor și să terfelească deci prin prezența sa cea mai curată operă de patriotism. Este omul care minte pe toți cei care i-au făcut cinstea să-l sufere alături de dânșii în Acțiunea Națională și printre conducătorii Ligei Culturale căci, timp de mai bine de două săptămâni de la data hotărârei Consiliului de Coroană, d. Take Ionescu a emis și susținut cu tărie părerea că România sub nici un cuvânt lui poate merge în contra Austriei. Este omul care ne-a compromis în străinătate, în timpul războiului balcanic, prin nenumărate interviewini nesăbuite, motiv pentru care a fost chemat, telegrafic în țară din însuși ordinul Regelui Este omul pe care până și Daieff, oătfida îi făcea anticameră pe la oțeluri l-a prins cu minciuna. Este omul despre care s’a făcut dovada nestrămutată că „atât el cât cât și ziarul lui, sunt subvenționați din afară ca, să, otrăvească viața publică a țarei și să susție interesele străine“. • Este „cel din urmă dintre romani căci a dus întotdeauna o acțiune inspirată, sprijinită și subvenționată de străini“ Și, știut este că părerile afirmate aci despre d. Take Ionescu, nu sunt păreri izolate ale Evenimentului se pare ar dori să-l vadă culcat la pământ“ cum zice d. l Constantinescu. Ele sunt păreri emise de cei mai mari bărbați ai țărei al căror cuvânt cu greutate va rămânea ca o sentință vecinică, sprijinită fiind pe atitudini și fapte la timp și bine constatate. De aceia așteptăm cu nerăbdare ziua în care se va fi făcut și dovada falsului patriotism de care se arată animat acum d. Take Ionescu. Păcat că nu se face apel în aceste momente la un guvern partizan al intrări în acțiune alături de Austria. Cel dintâi care s’ar oferi să-l formeze, ar fi europeanul Take, cu toate că s’a compromis pînă la urechi cu Tripla înțelegere. Iar presa takistă și afiliații ei ar invada opinia publică imediat cu neperitoare dovezi că cel mai mare și mai bun român Take Ionescu a fost totdeauna de părere că, pentru reîntregirea Neamului, e bine să începem cu Basarabia. Interese îi cer fruntari. Șiretul și eșire la Mare. Argumentul pe care’l aduc ar fi cam acelaș, spun acele ziare, pe care l’am invocat noi în al doilea război balcanic în chestia Cadrilaterului. Noi am cerut o fruntarie strategică, și Rușii acum ar cere Siretul precum și Dobrogea, pentru aceleași motive și interese ce o privesc. Intrucât privește prima propunere a împărțirii ea e puțin mai recentă. Acest zvon a fost lansat, ca o concluzie a unor articole din unele ziare rusești, cari cenzurînd atitudinea pe care o are țara, o găsesc neconformă cu interesele marelui imperiu, precum și cu acele ale triplicei cari ne cer acțiunea imediată, căci o intervenție mai tîrzie ar fi zădarnică. Ambele zvonuri, analizate în fond, nu au și nu pot avea nici o consistență reală. N-N"" Cu actuala atitudine a Romîniei, care se va schimba, dar care n’a fost încă schimbată, țara noastră a adus un real serviciu Triplicei, iar aricum conform trativelor, armatele noastre trebuiau să fie pe unele fronturi, luptînd contra tripliiei. Acesta e un serviciu. Al doilea este că din pricina diplomației Austriei, din al doilea război balcanic, monarhia austro-ungară și-a înstrăinat cu desăvîrșire simpatiile romînilor, cari și așa din pricina, asupririi fraților noștri din Ungaria, nu prea erau la grad urcat ca să zică însăși neutralitatea noastra era și este o manifestare pentru * Tripla înțelegere. E absolut imposibil a se scoate o altă concluzie de atitudinea noastră de-acum. E greu de conceput dar în asemenea împrejurări, cu datele politice actuale ale țării, casiei să manifesteze măcar drept doniția unul din zvonurile pe care le pun în circulație ziarele austro-ungarofile. Și e mai greu de conceput ca ea, care luptă alături de Franța și Anglia, în numele, principiului naționalităților, să ceară alipiri de țări și naționalități, care nu-i aparțin privu, nimic. Poate c’or fi, unii Ruși, cari dó«oresc să iea nu numai, Moldova și Dobrogea, pe lîngă Basarabia și Bucovina, dar toate pămînturle Romînișjif., Rușii însă cari vor hotărî în cont greș, n’ar să hotărască singuri. Mifii sunt Englezi, Francezi^îcari nu vor‘ căuta numai de - interesele"''MiciștorțL dar și de-a noastră a țărilor micii p Intru cît privește argumentul cu flujuri, talia strategică, acela c.^if SVgWf pțj^fjf în defavoarea Rușilor. Ei nu'l nu Uza, fiindcă :i de vă va tk.; fi.un tar vor strategia și naturală rustiseste lW* Nistru. I Pln’acolo o prîmînti rofi vînesc. K • * 0 . ------cacao—Zvonuri finere ziare interesate a poduce un contra curent, au început iar să răspîndească tot felul de zvonuri cu privire la intențiunile unei puteri din tripla înțelegere. Aceste zvonuri sunt: 1)propunerea împărțirii Romîniei 2) cu schimbul Transilvaniei, pe care ne-ar da-o, rămînînd s’o luăm noi bine’nțeles, ne cer Moldova pîn’la Sini cu garde, Dunărei și Dobrogea. Această’putere* bine’nțeles, ar fi Rusia, ale căreia ------- ■ I_I'—'I—i _ _ i—i/-y—i.;;; . Informații E vorba ca zilele acestea să treacă prin Iași, in Rusia, fostul ministru de finanțe francez Caillaux. El e trimis într’o importantă misiune financiară la Petrograd. Direcțiunea școalei Comerciale elementare din localitate, aduce la cunoștința tuturor ucenicilor din prăvălii, ateliere și fabrici, că de la 15 al unei curente curente se încep cursurile comerciale serale și de duminică. Elevii din anul II-lea și al III-lea vor trebui să prezinte cereri de înscriere, de asemenea și cei ce se înscriu în anul l iu vor prezenta cereri de înscriere la direcțiunea școalei pănă în data începerei cursurilor. Consiliul facultăței de medicină se va întruni toi sub președenția d-lui decan dr. N. Leon. Astăzi dimineață a trecut prin gara locală generalul rus Ratoiief Romanoff din artilerie. El era însoțit de un locotenent din aceiași armă, „Unirea Educatoarelor Romane“ își va ținea obicinuita ședință Joi fie Ianitar orele 4imn.la școala secundară „Oltea Doamnak ““. dr. I. Dinescu va vorbi despre „Mama și copilul în mediul social românesc“. n Persoanele care au scurtat repeferința precedentă a d-lui dr. Onescu, se vor grăbi desigur să vie să audă ; persoanele care iest atunci, sunt invitate cu stăruință.’să vie să audă lucruri de importanță imensă pentru neamul nostirii și ‘ • telegramă din Fălticeni ne infțiinl(e{0kacă 6a, Maica Domnei au fi fiost ucîți 4 români și 2 ruteni, trănnuiți sub spionaj. Acești bucovineni npi frânt, decât victimele ,a 2 Jidani refugiați din Cernăuți cari iau că tm M se răzbune pe acești inftmenfi,<$epunțându-i și dându-i drept spioni autorităților mistruce. Toți nicii voii teri, de adție sublocoțepCnțip din corpuri de armată, au forfi concentrați pentru 15 zile, cu începere de 1/ 15 Ianuarie. .‘fi.f ■ 0 adaptare originală a rugocinei „Tatul nostru“ Francezii, cu ocazia războiului, au alcătuit, următoarea cunioasfi rugăciune : 1 : Notre do ffre qui elon mu feu; que voire ttom soil i/iorífaé, que voire viei oi re arrive, que votre volonté soil faile. aur -Ik terve c.omnie dans les air.% Domiez-lenr aujonffhui votre ,,painquotidien, fedonnes.noits Voffensive comme vous fares donnée ă ernes qui les ord enfoncés; ne nous laisses pas succomber ä la teddonisâtion, mais dclivrez*nous des Boches. A insi soü-il !* 9000 obiele s’au dat ^e.către, iesence, regimentelor de Infanterie și Cavalerie din Iași. 2000 obiele mai sunt necesare pentru ca fiecare soldat din garnizoana noastră să aibă părechea lui de obiele de lână. Ofrandele se vor trimite str. Carol No. 24. Balul Sîndicatului național din Iași In seara de Sâmbătă 10 Ianuarie în sala Soc. de gimnastică Sport și muzică din localitate, a avut loc balul organizat de „Sindicatul național general din Iași“. Cu tot timpul nefavorabil, atât membrii organizației cât și banii români, au luat parte în număr cît, se poate de mare, așa că reușita a fost deplină. Balul s’a început la orele 8 jam. seara, după cum a fost anunțat și după aceia corul Sindicatului a intonat cu mult sentiment patriotic „Pe-al nostru steag“, iar muzica militară marșul „Latrine“. In numeroasa asistență compani din reprezentanții tuturor clasalor Societăței și a partidelor politice a domnit cel mai viu interes pentru mișcarea economică „Sindicalistă națională11. In sunetul muzicei și în farmeoul valsului s’a petrecut noaptea într’o atmosferă de înfrățire generală iar în pauze corul Sindicatului a intonat diferite arii naționale și numeroși membri au recitat versuri patriotice și monoloage distractive. In pauza cea mare dl. Toma Popescu-Berca secretarul Sindicatului, într’o cuvîntare bine simțită a explicat asistenței rostul pe care îl ara în țara noastră mișcarea „Sindicalistă națională“ din punct de vedere economic și național, mulțumind membrilor cît și persoanelor neînscrise, că au luat parte un număr așa de mare, dînd probă de multă solidaritate romînească. Nu au lipsit, din sală nici socialiștii , cîțiva și-au făcut apariția, dar căutând să convingă,pe ,8mdiot»ruliții naționali“, au plecat convinși de ei că romanul petrece într’un mediu pur romînesc mult mai bine și că fiecare trebue înainte de toate să dea totul pentru nația sa. Balul a luat sfîrșit la orele 4 dimineața avîtul o reușită deplină morală și materială. A apărut: Revista Critică de Drept, Legislație și Jurisprudență de «llh Conducerea d-lui C. C. Arion cu următorul sumar : PARTEA I C. C.Arion,'' Proba' calitiței' de comerciant. Incapabilii... p. 329. C. C. .Teodorescu, avocat, Problema fundamentului responsabilității «iviîe. p. 342. Bibliografii. ' . ■Alexandru Otetelișanu, Anelină antică a lucrărei „Science et Teeky unique en droit privé positif“, de Fr. Gong. p. 363. Legislație.—Revista Revistelor. Tabla de materie. PARTEA II. Jurisprudență Dr. Dem. Economii-Prahova, Concesionarea terenurilor petrolifere *♦parținând mindrilor. — Interpretare« legei concesiunei terenurilor »miorilor și Jurisprudență. p. 80. ’Jurisprudență străină. Tabla de materii. ^Comunicările relative la direcție, redacție și administrație se vor adresa d-lui N. Barnoschi-Vasiliu, București, Calea Rahovei, No. 66. • ’ 4* 1 A, apărut asemenea în un volum al Bibliotecei „Minerva“ frumoasa nuvelă a marelui scriitor rus I. Turgheniev „ Jacob Pasviko” fiind tradusă de d. Ion Pașcanu. Traducerea £te foarte bine reușită, și o recomandam cu atât mai mult cu câte a ținut concetățean ieșan stabilit în București. Distinsul profesor universitar, d. dr. C. Bacaloglu s'a reîntors din Capitală, reluându-și ocupațiunile * ECOU. — Singurul local cu tot felul de coloniale de cea mai superioară calitate e, Magazinul dr. 1. Minnet lesen mutat de la Sf. Dumitru,.. «i Lăpușneanu 41 vis-a«vis da cofetăria Funiak. ■"Prețuri reduse și serviciul conștiincios. Pe lângă eoloniște, «e servesc în fiecare zi, cele mai bune aperitive și gustări. E'z. D. 'gepaval Pressan, corpalusi^II de armată, comandantulva inspecta între anii 2B ianuarie perioada I-a ,de instvitcine a trupelor din localitate. . . și Zilele acustea vor fi convocați la prefectură toți administratorii de plasă din județ, cu care ocazia d. prefect. de județ le va expune mai multe măsi ad tre ^ulwinistrație ce trebuiesc să fie*apiWiatííf <&i rigómra în județ. Sala Sidolir —. In astă seară Marți 13 Ianurrie va avea lige o mare reprezentație : cihedtrafografică cu program nou, de remarcat: , Q tragedie fiuhtéignü,a!\\\ Cursa misterioasă, mu are dramă polițienească în trei acte.‘.Agenturi senzaționale. In program se mai cuprinde: > Pădurea hir,flăcări, *fdm „american* ,cuprinzând vederi senzaționale ••Garson extras .rîomedia daneză. * Cadoul unchiului, s^cene comice. ■ Concurs idQ^iernele înotătoare, veitori sportive prinse după natură etc. Cinema Modern Piața Unirei (lângăberăria Azuga). — In astă sara Marții 13 Ianuarie va avea loc o mare reprezentație s^cinematografică, de relevat : ‘ Ldtacii St Nigri, mișcătoare dramă reală din viața intimă a nomazilor, a microbaților ,i4 a ifilion-urilor, opera complectă 6 unui acte. Programul mai cuprinde diferite: comedii, vederi de, pe ..natură etc. ••p’câtg* program k Luarea Anverr c.stilul V :.