Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1915-01-14 / nr. 285

=. ,'ÂNtIL XXII No 985 5 BßNl Ö '*** ASONAMNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 în străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 Irani EDIȚIA M-a o­n­G a­N a PARTIDULUI CONCEPOTOR Esdacția și Administrația 2ași Strada Lu­pu§mnti Ia. 44 MERCUR! 14 IANUARIE 1915 5 BfIM­­A­N­U­N­C!­­J­R I iis@ri­ l și Reclam­a In pagina a 2-a rândul 1 lea In pagina a 3-a rândul &i k In pagina a 4-a rândul 38 k T­ELE FO­­ST Mo* SSt Un răspuns Trei zile de-a rândul, sub titlul " Atitudinea, Evenimentului în acți­­i­unea naționala, mi domn 1. Cons­­­­tantinescu a servit cetitorilor ziaru­lui Opinia câte două coloane de proză—­total șase—pentru a pune con­cluzia următoare cu privire la ca­racterul ziarului nostru: „Evident că Evenimentul continuă a fi con­servator, mai exact vorbind, neo-cometicUor, cu aceiași ură neîmpăcată împotriva democra­ților, recurgând pentru aceasta la orice arme, fie și nemțești sau ungurești, numai să tragă cât mai sigur și mai adânc în țintă. Se simte la el, nu-i vorbă, ceva m­iros naționalist. Ce să-i faci ? JE parfumul la modă, de­și redacției nu-i prea place, se vede bine asta. La câte chinuri nu se supun cucoanele, numai să facă pe placul modei. „Afhmimentul s-a păstrat tot vechea unifor­mă. Cel mult dacă anună la butonieră cocarda naționalistă. Are și dreptate. Se simte mai li­ber în mișcări. .Uniforma naționalistă e­­ prea strâmtă. Ea ține par­că legat de" mâni și de picioare1". Pentru a ajunge la încheerea de mai sus redactorul ocazional al na­ționalistei „Opinia“ a­ cărei­ direcți­une o imprimă doi dintre cei mai­ buni români, Avram Steuer­man și Calmăn Blumenfeld, o ia tocmai din veacul XVII-lea, relevează intrigile de la Constantinopole, făcute de nem­ți pentru a împodeca unirea princi­­patelor, arată cum Ungurii, ca să a­­copere cheltuelile făcute cu tâerea Canalului la Porțile de Fier, au în­ființat niște taxe de patru ori mai mari de­cât aceia de la Sulina, a­­mintește in treacăt de asasinatul lui Mih­ăileanu, de împărțeala­ ostroave­­lor Dunărei și stângăcia lui Fürsten­berg din primăvara lui 1913. Acestea toate în primele două ar­ticole. In al IlI-lea, după ce cere eroare cetitorilor pentru osteneala ce le-a pricinuit prin cetirea „lungului po­melnici*,, chiamă ca arbitru în con­flictul Fü­rstenberg-Tachet Ionescu" pe' un cetățean oare­care din Brazilia ca ea stabilească din faptele enumerate mai sus că „față de purtarea totdea­una sinceră, corectă și binevoitoare a României, Austria răspunde în ori­ce împrejurare cu perfidie, viclenie și ostilitate“. ..­­Povestea lupului 'cu mielul '.—ex­clamă d. I., Don Stantinescu consta­tând că toate aceste constatări ale d­eale ar constitui un mare stoc de minunate subiecte de conferințe și nu pierde ocazie de a reproșa indiferen­ței acelor colegi ai d-sale care,„nu fac dovada pătrunderei ce au de a­­devărul și importanța faptelor din viața omeniri­­ii afară de ceasul cât stau­ pe catedră 11. Și, în sfârșit, d. 1. Constantinescu „întorcîndu-se la chestia sa“, afirmă el brazilianul chemat ca arbitru a­­ dat următoarea sentință : • „Intru cât destăinuirea implici­t mitului Take Ionescu corespunde în­ totul atitudinei seculare a Aus­triei față de România, merită în­treaga încredere­­ asupra exact Uli­ței sale“. E vorba de conflictul Fürsten­berg -Tache Ionescu și în fine apară la­­ suprafață și supărarea d-lui I. Con­stantinescu în­potriva „Eveni­mentului 14 ai căruia colaboratori nu-s brazilieni de felul lor (americani sunt berechet la „Opinia“) ci cetățeni români cărora li se cerea piur și sim­plu să aleagă între declarația unui ministru, fie acela Ta ehe , Ionescu, Grecianu, Costinescu «■ și dezmințirea unui alt­ ministru, dar acesta strein“. Urmează un întreg rechizitor asupra importanței ce a dat dezmințirei principelui „Evenimentul“ Fürstenberg publicând­-o „în pag. I-a, pe o co­loană largă cu litere de- o șchioapă“ și asupra faptului că nu a reprodus și scrisoarea—răspuns a d-lui­­ Tache­ Ionescu. Toate acestea numai ca să lovească în șeful partidului conser­vator democrat pe care ar dori să-l vadă „culcat la pămînt“. Nu mai insistăm asupra rânduri­lor In care d. I. Constantinescu con­stată schimbarea uniformelor la doro­banți, vânători, artileriști, despre în­cercările de zbor cu aeroplanul și despre „ofițerul Afra al II-lea ,butáiera care purtând o vetede ură’ contra șe­fului din­­ J­ iu.l profită de ocazie șui» dă o lovitură... pe la spate11. "Articolul d-lui I. Con­stantinescu ne provoacă ‘numai a da un răspuns niu pentru a face dovadă naționalis­mului nostru—dovadă de care n’avem nevoe—­ci pentru­­ a spune încă odată ce credem noi despre farsorul poli­tic cunoscut sub numele de Tache Ionescu. E un patentat minciunos, o farfura capabilă de a inventa ori­ce afirmațiune în scop de reclamă personală. De aceia, între afirmațiunea sa și între desmințirea prințului Fürstenberg nu stăm o clipă la în­doială a declara că suntem convinși că nu d. Take Ionescu spune adevă­rul, în care caz ar apărea ca un tră­dător de țară care a știut și totuși n’a comunicat guvernului din care făcea parte dovada atitudinei Aus­triei contrarie intereselor țării. Este omul care s’a aruncat acum în brațele acțiunei naționale din in­terese meschine personale. Căzut la pămînt din cauza unei politici de aventuri și gheșefturi, a trebuit să se agațe de un mare principiu scump tuturor romînilor și să terfelească deci prin prezența sa cea mai curată operă de patriotism. Este omul care minte pe toți cei care i-au făcut cinstea să-l sufere a­­lături de dânșii în Acțiunea Națională și printre conducătorii Ligei Cultu­rale căci, timp de mai bine de două săptămâni de la data hotărârei Con­siliului de­ Coroană, d. Take Ionescu a emis și susținut cu tărie părerea că România sub nici un cuvânt lui poate merge în contra Austriei. Este omul care ne-a compromis în străinătate, în timpul războiului bal­canic, prin nenumărate interviewin­i nesăbuite, motiv pentru care a fost chemat, telegrafic în țară din însuși ordinul Regelui Este omul pe care până și Daieff, oătfida îi făcea anticameră pe la oțe­luri l-a prins cu minciuna. Este omul despre care s’a făcut dovada nestrămutată că „atât el cât cât și ziarul lui, sunt subvenționați din afară ca, să, otrăvească viața publică a țarei și să susție intere­sele străine“. • Este „cel din urmă dintre rom­ani căci a dus în­totdeauna o acțiune inspirată, sprijinită și subvențio­nată de străini“ Și, știut este că părerile afirmate aci despre d. Take Ionescu, nu sunt păreri izolate ale Evenimentului se pare ar dori să-l vadă culcat la pă­mânt“ cum zice d. l Const­an­tin­escu. Ele sunt păreri emise de cei mai mari bărbați ai țăr­ei al căror cuvânt cu­ greutate va rămânea ca o sentință vecinică, sprijinită fiind pe atitudini și fapte la timp și bine constatate. De aceia așteptăm cu nerăbdare ziua în care se va fi făcut și dovada falsului patriotism de care se arată animat acum d. Take Ionescu. Păcat că nu se face apel în aceste momente la un guvern partizan al in­trări în acțiune alături de Austria. Cel dintâi care s’ar oferi să-l formeze, ar fi europeanul Take, cu toate că s’a compromis pînă la urechi cu Tri­pla înțelegere. Iar presa takistă și afiliații ei ar invada opinia publică imediat cu ne­­peritoare dovezi că cel mai mare și mai bun român Take Ionescu a fost totdeauna de părere că, pentru reîn­tregirea Neamului, e bine să începem cu Basarabia. Interese îi cer fruntari. Șiretul și e­­șire la Mare. Argumentul pe care’l aduc ar fi cam acelaș, spun acele ziare, pe care l’am invocat noi în al doilea război balcanic în chestia Ca­­drilaterului. Noi am­ cerut o fruntarie strategică, și Rușii acum ar cere Si­retul precum­ și Dobrogea, pentru a­­celeași motive și interese ce o pri­vesc. Intru­cât privește prima pro­punere a împărțirii ea e puțin mai recentă. Acest zvon a fost lansat, ca o concluzie a unor articole din unele ziare rusești, cari cenzurînd atitudi­nea pe care o are țara, o găsesc ne­­conformă cu interesele marelui im­periu, precum și cu acele ale tripli­­cei cari ne cer acțiunea imediată, căci o intervenție mai tîrzie ar fi zădarnică. Ambele zvonuri, analizate în fond, nu au și nu pot avea nici o consis­tență reală. N-N"" Cu actuala atitudine a Romîniei, care se va schimba, dar care n’a fost încă schimbată, țara noastră a adus un real serviciu Triplicei, iar aricum conform trativelor, armatele noas­tre trebuiau să fie pe unele fronturi, luptînd contra tripliiei. Acesta e un serviciu. Al doilea este că din prici­na diplomației­­ Austriei, din al doilea război balcanic,­ monarhia austro-un­­gară și-a înstrăinat cu desăvîrșire simpatiile romînilor, cari și așa din pricina, asupririi fraților noștri din Ungaria, nu prea erau la grad urcat ca să zică însăși neutralitatea noas­­tra era și este o manifestare pentru * Tripla înțelegere. E absolut imposibil a se scoate o altă concluzie de atitudinea noastră de-acum. E greu de conceput dar în aseme­nea împrejurări, cu datele politice actuale ale țării, ca­­­siei să mani­festeze măcar drept doniția unul din zvonurile pe care le pun în circula­ție ziarele austro-ungaro­file. Și e mai greu de conceput ca ea, care luptă alături de Franța și­ Anglia, în numele, principiului naționalități­lor, să ceară alipiri de țări și națio­nalități, care nu-i aparțin privu, nimic. Poate c’or fi, unii Ruși, cari dó«o­resc să iea nu numai, Moldova și Do­­­­brogea, pe lîngă Basarabia și Buco­vina, dar toate pămînturle Romînișjif., Rușii însă cari vor hotărî­­ în cont­ greș, n’ar să hotărască singuri. Mifii sunt Englezi, Francezi^îcari nu vor‘ căuta numai de -­ interesele"''MiciștorțL dar și de-a noastră a țărilor micii p Intru cît­ privește argumentul cu fluju­ri, talia strategică, acela c.^if SVgWf pțj^fjf în defavoarea­­ Rușilor. Ei nu'l n­u­ Uza, fi­i­n­d­că :i de vă va tk.; f­i.un tar vor­­ strategia și naturală rustisest­e lW* Nistru. I Pln’acolo o prîmînti rofi vînesc. K • * 0 . ------cacao—­Zvonuri finere ziare interesate a p­­oduce un contra curent, au început iar să răspîndească tot felul de zvonuri cu privire la intențiunile unei puteri din tripla înțelegere. Aceste zvonuri sunt: 1)propunerea împărțirii Romîniei 2) cu schimbul Transilvaniei, pe care ne-ar da-o, ră­­mînînd s’o luăm noi bine’nțeles, ne cer Moldova pîn’la Sini cu garde, Dunărei și Dobrogea. Această’putere* bine’nțeles, ar fi Rusia, ale căreia ------- ■ I_I'—'I—i _ _ i—i/-y—i.;;; . Informații E vorba ca zilele acestea să trea­că prin Iași, in Rusia, fostul mi­nistru de finanțe francez Ca­ill­au­x. El e trimis într’o importantă mi­siune financiară la Petrograd. Direcțiunea școalei Comerciale e­­lementare din localitate, aduce la cu­noștința tuturor ucenicilor din pră­vălii, ateliere și fabrici, că de la 15 a­l unei curente curente se încep cursurile comerciale serale și de du­minică. Elevii din anul II-lea și al III-lea vor trebui să prezinte cereri de în­scriere, de asemenea și cei ce se în­scriu în anul l­ iu vor prezenta cere­ri de înscriere la direcțiunea școalei pănă în data începerei cursurilor. Consiliul facultăței de medicină se va întruni toi sub președenția d-lui decan dr. N. Leon. Astăzi dimineață a trecut prin gara locală generalul rus Ratoi­ief Roma­noff din artilerie. El era însoțit de un locotenent­ din aceiași armă, „Unirea Educatoarelor Romane“ își va ținea obicinuita ședință Joi fie Ianitar orele 4imn.­la școala secundară „Oltea Doamnak ““. dr. I. Dinescu va vorbi des­pre „Mama și copilul în me­diul social r­omânesc“. n­ Persoanele care au­ scurtat rep­e­­ferința precedentă a d-lui dr. O­nescu, se vor grăbi de­sigur să vie să­­ audă ; persoanele care iest atunci, sunt invitate cu stă­ruință.’să vie să audă lucruri de­­ importanță imensă pentru neamul nostirii și ‘ • telegramă din Fălticeni ne in­­fțiinl(e{0kacă 6a, Maica Domnei­­ au fi fiost ucîți 4 români și 2 ruteni, trănnuiți sub spionaj. Acești bucovi­­­­neni npi frânt, decât victimele ,a 2 Jidani refugiați din Cernăuți cari iau că tm M se răzbune pe acești inftmenfi,<$epunțându-i și dându-i­­ drept spioni autorităților mistr­uce. Toți nicii voii teri, de ad­ție sub­­locoțepCnțip d­i­n corpur­­i­ de armată, au forfi­­ concentrați pentru 15 zile, cu începere de 1/ 15 Ianuarie. .‘­fi.f ■ 0 adaptare originală a rugocinei „Tatul nostru“ Francezii, cu ocazia războiului, au alcătuit, următoarea cunioasfi rugă­ciune : 1 : Notre do ff­re qui elon mu feu; que voire ttom soil i/iorífaé, que voire viei oi re arrive, que votre volonté soil faile. aur -Ik terve c.omnie dans les air.% Domiez-lenr aujonffhui vo­tre ,,painquotidien, fedonnes.­­noits Voffensive comme vous fares donnée ă ernes qui les ord enfoncés; ne nous laisses pas succomber ä la teddonisâ­­tion, mais dclivrez*nous des Boches. A insi soü-il !* 9000 obiele s’au dat ^e.către, iesence, regimentelor de Infanterie­ și Cavalerie din Iași. 2000 obiele mai sunt necesare pentru ca fie­­­care soldat din garnizoana noastră să aibă părechea lui de obiele de lână. Ofrandele se vor trimite str. Ca­­­rol No. 24. Balul Sîn­dicatului național din Iași In seara de Sâmbătă 10 Ianuarie în sala Soc. de gimnastică Sport și muzică din localitate, a avut loc ba­lul organizat de „Sindicatul național general din Iași“. Cu tot timpul nefavorabil, atât membrii organizației cât și banii ro­mâni, au luat parte în număr cît, se poate de mare, așa că reușita a fost deplină. Balul s’a început la orele 8 jam. seara, după cum a fost anunțat și după aceia corul Sindicatului a intonat cu mult sentiment patriotic „Pe-al nostru steag“, iar muzica militară marșul „Latrine“. In­­ numeroasa asistență compani din reprezentanții tuturor clasalor Societăței și a partidelor politice a domnit cel mai viu interes pentru mișcarea economică „Sindicalistă na­țională11. In sunetul muzicei și în farm­eoul valsului s’a petrecut noaptea într’o atmosferă de înfrățire generală iar în pauze corul Sindicatului a intonat diferite arii naționale și numeroși membri au recitat versuri patriotice și monoloage distractive. In pauza cea mare dl. Tom­a Po­­pescu-Berca secretarul Sindicatului, într’o cuvîntare bine simțită a expli­cat asistenței rostul pe care îl ara în țara noastră mișcarea „Sindicalistă națională“ din punct de vedere eco­­nomic și național, mulțumind­ mem­brilor cît și persoanelor neînscrise, că au luat parte un număr așa de mare, dînd probă de multă solidari­tate romînească. Nu au lipsit, din sală nici socia­liștii , cîți­va și-au făcut apariția, dar căutând să convingă­,pe ,­8mdiot»ru­liții naționali“, au plecat convinși de ei că romanul petrece într’un mediu pur romînesc mult mai bine și că fie­care trebue înainte de toate să dea totul pentru nația sa. Balul a­­ luat sfîrșit la orele 4 dimineața avîtul o reușită deplină morală și materială. A apărut: Revista Critică de Drept, Legislație și Jurisprudență de «llh Conducerea d-lui C. C. Arion cu ur­mătorul sumar : PARTEA I C. C.­­Arion,'' Proba' calitiței' de comerciant. Incapabilii... p. 329. C. C. .Teodoresc­u, avocat, Proble­­ma fundament­ului responsabilității «i­­viîe. p. 342. Bibliografii. ' . ■Alexandru Otetelișanu, Anelină antică a lucrărei „Science et Teeky unique en droit privé positif“, de Fr.­ Gong. p. 363. Legislație.—Revista Revistelor. Tabla de materie. PARTEA II­­. Jurisprudență Dr. Dem. Economii-Prahova, Con­­cesionarea terenurilor petrolifere *♦­parținând m­indrilor. — Interpretare« legei concesiunei terenurilor »miori­lor și Jurisprudență. p. 80. ’Jurisprudență străină. Tabla de materii. ^Comunicările relative la direcție, redacție și administrație se vo­r adre­sa­ d-lui N­. Barnoschi-Vasiliu, Bucu­­rești, Calea Rahovei, No. 66. • ’ 4* 1 A, apărut asemenea în un volum al Bibliotecei „Minerva“ frumoasa nu­velă a marelui scriitor rus I. Tur­­gheniev „ Jacob Pasviko” fiind tra­dusă d­e d. Ion Pașcanu. Traducerea £te foarte bine reușită, și o recoman­­dam cu atât mai mult cu cât­e a ți­nut concetățean ieșan stabilit în Bu­curești. Distinsul profesor universitar, d. dr. C. Bacaloglu s'a reîntors din Capitală, reluându-și ocupațiunile­­ * ECOU. — Singurul local cu tot felul de coloniale de cea mai superioară calitate e, Magazinul dr. 1. Minne­t lesen mutat de la Sf. Dumitru,.. «i­ Lăpușneanu 41 vis-a«vis da cofetăria Funiak. ■"Prețuri reduse și serviciul conștiincios. Pe lângă eoloniște, «e servesc în fiecare zi, cele­­ mai bune­­ aperitive și gustări. E'z. D. 'gepaval Pressan, corpalusi^II de armată, comandantul­­va inspecta între anii 2B ianuarie perioada I-a ,de instvit­cine a trupelor din locali­­­tate. .­­ . ș­i Zilele acu­st­ea vor fi convocați la prefectură toți administratorii de pla­să din județ, cu care ocazia d. pre­fect. de județ le va­ expune mai multe măsi ad tre ^ulwinistrație ce trebuiesc să fie*apiWiatííf <&i rigómra în județ. Sala Sidolir —. In astă seară Marți 13 Ianur­rie va avea lige o mare re­­­­prezentație : cihedtrafografică cu pro­gram nou, de remarcat: , Q tragedie fiuhtéignü,a!\\\ Cursa misterioasă, mu are dramă polițienească în trei acte.‘.Agenturi­ senzaționale.­­ In program se mai cuprinde: > Pădurea hir,flăcări, *fdm „american* ,cuprinzând vederi senzaționale ••Garson extras .rîomedia daneză. * Cadoul unchiului, s^cene comice. ■­­ Concurs idQ^i­ernele înotătoare, v­eitori sportive prinse după natură etc. Cinema Modern Piața Unirei (lângă­­berăria Azuga). — In astă sara Marți­i 13­ Ianu­arie va avea loc o mare re­­­­prezentație s^cinematografică, de re­levat : ‘ Ldtacii St Nigri, mișcătoare dramă reală din viața intimă a nomazilor, a microbaților ,i4 a ifilion­-urilor, opera­ complectă 6 unu­i acte. Programul mai­ cuprinde diferite: comedii, vederi de, pe ..natură etc. •­­•p’câtg* program k Luarea Anver­r c.stilul V :.

Next