Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1914-11-25 / nr. 249

v 4 "1- — ANUL XXII No. 249 5 BANI ABONAM­NETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an ,10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA ll­ a MARTI 25­ NOEMBRIE 1914 -5 B­A­N­I fl H­U­NC­I­U­R 1 Incerții și Sind­ama In pagina a 2-a rândul 1 lsu In pagina a 3 -a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b O­RGAN fii PARTIDULUI CONSERMOR Riâacția, ji Administrația Iași Strada Lipașasasn No. 44 —o— T EL Z F U M Mo. S3 Medio stai virtus După curentele războinice din țară, pînă acum Romînia trebuia să fie pe cîmpurile de luptă. In instinctul de conservare neamul nostru și-a găsit o sfătuire înțe­leaptă, care i-a dictat linia de pur­tare. Prudența, mama înțelepciunii, a arătat și celor mai entuia­ști din­tre noi că peste limita care duce la m­în­tuire, nu trebue să trecem. Unii dintre noi au pregătit sufle­tește țara, pentru ca pe flăcăii noștri să-i găsească primejdia, cu inimile oțelite. Iar alții în tot tim­pul au veghiat și veghiază ca să găsească­ momentul prielnic cînd trebue să intervenim ca să ne rea­lizăm ghidul cel mare. E o cale mijlocie, care nici o dată nu trebue părăsită, fiind-că nu ea de cele mai multe ori stă puterea, curajul adevărat, acea virtute care asigură succesul. Romanul are o vorbă, extrasă din experiență îndelungată, graba strică treaba. Dacă ne-am fi grăbit, fără să fi cumpenit bine gîndul, fără să fi analizat toate cauzele pînă 'n cele mai mici ale lor efecte, ne-am fi irosit puterile, așa de necesare pentru momentul hotăritor, care, după situațiunea de pe cîmpurile de luptă, e încă departe. Aceasta insă nu ne 'mpedecă să nu con­tinuăm a ne oțeli sufletele, și nici să nu stăm de veghe zi și noapte la focul care s’a aprins la hotarele noastre, încălcate pe rînd, de cei cari acum se luptă între dînșii,— par­că ele cele d’intsii dau poruncă gîndului cel bun, să ne stea pară hotărîrilor ce vom lua. Ele știu, cum au fost nesocotite, cînd n’am fost in stare să ne bi­zuim pe puterile noastre. Ele știu că numai datorită multei chibzu­­inți înțelepciunii voevozilor ca și brațului nostru ostășesc, au putut să ajungă măcar așa cum sunt, pînă ’n zilele noastre. Intre veci­nii noștri, lacomi și puternici, ar fi fost o nebunie să fi căutat scă­parea numai în brațul nostru. Ne-a trebuit și multă chibzuință. Spiritul luminat și străvăzător al romînului, așa de bine cunos­cut in diplomația trecutului nostru politic, pe care ni l’au transmis cronicarii noștri, fac dovada spu­selor noastre. In această cale mij­locie, ne-am găsit salvarea în tre­cut. Tot ea trebue să ne servească de călăuză și astăzi. Această așezare așa de lumi­noasă a cugetului, e una din avu­țiile sufletești ale străbunilor noș­tri, pe care ni le-a transmis și nouă. Ori­ ce exagerare emoțională a noțiunii „datorie către patrie“, conduce nu la realizarea mai grab­nică, dar la întîrzierea desâvîrșirii gîndului nostru de fie­care zi. Să ne fie dar călăuză avutul sufle­tesc, pe care­­ 1 avem din străbuni. Medic stat virtus. D. Războiul va fi lung Franța a chemat acum sub ar­me, două clase de recruți și după cum se spune, mai păstrează încă în rezervă o armată de 700 până la 800 mii de oameni, care nu au intrat până azi in foc.­Germania de asemenea instruește în cazărmi, două nouă clase de recruți, în timp ce Rusia a convocat sub arme opt contingente proaspete și nu trebue să uităm pregătirile extraordinare ale­ Angliei, care în cursul anului 1915 va avea două milioane de soldași gata de luptă. Iar pe când Austro-Ungaria face sforțări gigantice, alte puteri se pregătesc să intre în luptă și numai aceste­ fapte simt singure suficiente, spre a ne dovedi cat de lung va fi războiul actual. ------oocnoo-----­ Informații Cu acceleratul din astă seară, d. D. R. Grecianu pleacă în Ca­pitală, spre a lua parte la ședin­țele Camerei, care se redeschid de mâni. Marți. Pe ziua de mâni 25 Noembrie, sunt chemați la depozitele de recrutare respective, toți tinerii scutiți, refor­mați și dispensați, în vederea vizei libretelor lor și care pănă în prezent nu au regulat cu plata taxelor milit­tare, la care au fost impuși. # Cercul „ Analelor “ Secției Iași contionându-și activitatea anunțată zilele trecute, va începe în cursul săptămănei viitoare, seria conferin­țelor prin diferitele orașe din țară. II. dr. G. Bogdan va face Sâm­bătă 6 Decembrie o conferință la Galați, iar Duminecă 7 Decembrie la Brăila. Cornet Sfînta Ecaterina — Marți 25 Noembrie — Doamna Catinca Boerescu, d-na Ecaterina Donici, d-na Ecaterina dr. Missir, d-na Ecaterina D. Militeanu (Focșani), d-na Ținea Teodosieff Can­­tacuzino, d-na Ecaterina Crivăț, d-na Ecaterina Starostescu, d-na Ecaterina Vas. Negruzzi, d-na Ecaterina Ra­covitză, d-na Ecaterina Tulbure, d-na Ecaterina Stratilescu, d-na Ecaterina Ulrich, d-na Ecaterina Velciu, d-na Ecaterina dr. Iuliana, d-na Ecaterina Iuliana, d-na Ecaterina V. Timuș (Bo­toșani) etc. Domnișoarele: Ketty Râșcanu, Eca­terina Popovici, Ecaterina Dospines­­cu etc. De la Prefectura de Județ, ni s’a comunicat Sâmbătă seara, după apa­riția ediției a doua a ziarului nostru, cum că vizita misiunei italiană, anun­țată că va sosi în Iași, s’a contra­mandat. Credem a ști că numărul va­ goanelor de fasole, admise la ex­portarea în Turcia, contra schim­bului de vagoane cu untdelemn, măsline și orez, se cifrează la 40 Imbecilii de la ziarul „Acțiunea“ a d-lui Victor Ionescu, anunță că, imediat ce prințul Trubetzkoe a so­sit în Capitală, s’a dus direct la d... Take Ionescu. Țineți-vă râsul. Un contabil se cântă de ur­gență pentru „Magazinul Englez“ din str. Lăpușneanu 89. Ofertele a se adresa în scris. Se desminte informația că bolna­vul rus internat la secția d-lui prof. dr. Negel și care a murit zilele tre­cute, ar­e un colonel din armata rusă, rânit în Galiția. Decedatul nu era de­cât un simplu funcționar de la vama din Chișinău. Membrii Camerei de Comerț se vor întruni joi la ora 3 p. m. Parchetul din localitate face cer­cetări cu privire la grava învinui­re ce se aduce farmacistului I. Rotbard, din str. I. G. Brătianu, care constă în aceia că din im­prudența asistentului de la aceas­tă farmacie s’a otrăvit femeia Ma­ria Svorișteanu din str. Țicăul de Jos No. 1. Iată cum s’a petrecut acest grav fapt, care a costat viața unei femei. Acum două săptămâni numita s’a dus la farmacia Rotbard din Piața Sf. Spiridon, unde a cerut un praf de sare amară, asisten­tul însă din imprudență i-a dat un praf cu o substanță otrăvi­toare, care fiind luat de Maria Svorișteanu în ziua de Joi 20 core i-a provocat imediat moartea. Pe urma acestei nefericite femei rămâne doi copii. Trebue de amintit că nu este pentru prima dată când la far­macia Rotbard se remarcă ase­menea neglijențe fatale pentru viața publicului. Faptul vedem că este de o gravitate excepțională și datoria Parchetului este de a interveni cu cea mai mare energie. In congresul femeilor ortodoxe Române care s’a ținut ori și alal­­tă ori la București, au luat parte din partea societăței ortodoxe din Iași d-nele: Elena Meissner, As­­pasia Râșcanu, dr. T. Neculau, d-ra Livescu și Sf. Sa Econom I. Țincocea, protoereul județului nostru. Doamnele și domnii doctori în me­dicină, farmaciști, dentiști, precum și domnișoarele și domnii studenți în medicină, cari nu fac parte din nici un element al armatei, sânt cu stă­ruință rugați a trimită serviciului sa­nitar al orașului (medicul șef) adre­sele lor exacte (strada și No.), până în 24 ore. Pentru doctori în medicină e ne­­voe a se precisa și specialitatea. Societatea germanilor din Iași în ședința ei generală de eri seară, a hotărât să transmită tot fondul ei disponilbil pentru „Crucea Roșie“ a puterilor aliate centrale. Eri a sosit cu automobilul la Ol­tenița, d. Titu Maiorescu, fost prim ministru conservator. D-sa a vizitat portul și a trecut și la Turtucaia. Membrii cercului de studii conser­vatoare s-au întrunit eri d. a. în lo­calul clubului conservator sub preșe­­denția d-lui Const. Argentoianu. Discuțiile urmate în ședința de oli au fost­ privitoare la ținerea primelor conferințe și la fixarea subiectelor. S’a hotărât ca în fiecare Joi la orele 5 d. a. se ție conferințe publice. Prima conferință se va ține Joi 27 Noembrie, la orele 5 d. a. și va vorbi d. Const. Argentoianu despre: „Anii 1907—1912. Joi 4 Decembrie va vorbi d. H. Săulescu despre: „Chestia strâmto­rilor. Joi 11 Decembrie va vorbi d. D­­. Barposchi despre: „Dreptul inter­național în 1914“. Joi 18 Decembrie va vorbi d. pro­fesor S. Mehedinți, care urmează a-și anunța subiectul. * După fixarea conferințelor de mai sus, membrii cercului au hotărât ca prima masă comună și care urmează a fi prezidată de d. Al. Marghiloman, să aibă loc Sâmbătă 29 Noembrie la orele 9 seara, în sala Bulevard. Un statistician făcând socoteli a­­supra pierderilor în războiu, consta­tă că în termen mediu în fiecare zi 80 mii de soldați devin incapabili de luptă. Socotind că numărul soldaților e de 35 milioane, conchide că războ­iul va ține un an și jumătate. Principele Trubetzkoi însoțit de d. Poklewsky ministrul Rusiei la noi, au făcut azi o vizită d-lui Al. Marghilo­man, șeful partidului conservator. D-na Zaharescu Natalia, institutoa­re la școala N-rul 2 de băeți din Iași, a fost numită la școala N-rul 8 de băeți din acelaș oraș, pe ziua de 1 Decembrie. D-na Vasiliu Eliza, institutoare, de la școala N-rul 10 de fete din Iași, a fost mutată la școala N-rul 2 de bă­eți din acelaș oraș, în locul d-nei Za­­harescu Natalia. APEL către femeile din Iași Soldații din garnizoana Iașului, având n­evoe de a fi pregătiți pen­tru ori­ce eventualitate, și fiindcă ne aflăm in ajunul unei ierni care amenință a fi riguroasă, fac un a­­pel călduros la inima tuturor fe­meilor din Iași, pentru a veni în a­­jutorul ostașilor noștri, trimițându­­mi cât mai în grabă, cel puțin cite o pereche obiele de lână sau de barbet, in mărime de 40 cent. pe 50 cent. și pe care le voi remite autorităților militare respectiva, pu­blicând tot odată numele donatoa­relor. Lup­a Dini Grecianu Strada Carol 42 Pe Dunărea au trecut ieri n­oap­­te transporturi rusești cu munițiuni pentru Serbia. Cât privește zvonul răspândit că ar fi trecut și trupe in număr în­semnată acesta e lipsit cu totul de temeiu. La 12 Decembrie va avea loc la Epitropia Sf. Spiridon, serbarea hra­mului acestei Case de bine­facere. Serbarea va consista dint’un impu­nător serviciu religios și din o dare de sumă anuală a aceste Case, de către unul din epitropi ei. Consiliul facultăței de științi se va întruni joi la ora 5 sara. Un mare număr de familii rusești au trecut ori prin orașul nostru. Cazurile­ de febră tifoidă în orașul nostru sunt în descreștere. Brevet Regal Român, Scară Spi­rală Dublă, ce se poate construi din toate metalele obișnuite în construc­ție. Se vinde, doritorii se pot adresa : Const. Mălăescu, Șoseaua Basarab No. 67 București, Sala Sidoli. —* In astă seară Luni 24 Noembrie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram nou, de remarcat: Amor vinovat, splendidă dramă modernă în 3 părți.—Frumoasa pen­sionară, comedie.— Riva și lacul său, pitorești și interesante escursiuni. — Actualități interesante : O alarmă într’un lagăr englez. — Catedrala din Reims înainte de bombardare. ■— în­mormântarea a doi aviatori francezi Căpitănii Remi și Faure, victimele u­­nui accident.—Generalul Galieni trece în revistă tinerii contingentului 1915 și cercetașii (boy-scouts). — Spital a­­merican la Versailles. — Avant-garda și artileria rusă înaintea orașului Ivanograd.—Artileria rusă trece fron­tiera germană etc. D. Ch. Alex. Morizan, proprie­tar din Roman, s’a plâns d-lui Const. Kilimoglu, prefectul de po­liție, că ori­când vine în Iași sau pleacă în alte părți din acest oraș, este încontinuu urmărit, într’un mod ingenios, de niște indivizi cu cari d-sa n’a avut nici odată în de a face. D. "prefect 'de poliție a dispus urmărirea și cercetarea acestor indivizi. ------------QOOO------------­ Sepher letzirah par C-sse Calomira de Cimara, — tra­duction du livre cobalistique dc la creation avec annotations .pri­ses d'anciens commentaires et deux tableaux explicatifs inédits. (1913,Henri et Hector Durville-éditeurs 23 rue Saint Merri 23, Paris). Acesta e titlul unei importante lu­crări, datorită d-rei Calomira de Cimara din Iași, o eminentă român­că, bună cunoscătoare a vechei limbi ebraice. Asupra acestei cărți ne vorbește „Des Entretiens Idéalistes“ (Revue men­­suelle d’art et de philosophie) într’un mod cu totul deosebit. Iată recenzia asupra acestei lucrări a d-rei Calomira de Cimara: „Importanța privitoare la studiul acestei opere cabalistice, zice­r­es Entretiens Idéalistes este incon­­testabilă pentru istoria filosofiei e­­braice, dar și în acelaș timp și pen­tru istoria filosofiei generale. Nu se poate nesocoti fără preju­diciu, în examenul științei, un mo­nument care provine din cea mai îndepărtată antichitate. Vîrsta lui „Sepher contestată, asta o știm, letzirah“ este însă după părerea noastră originea sa datează cel puțin din primele zile ale erei creștine, și lucru acesta e neîndoelnic. Noi împărtășim opiniunea autorilor,— savantul rabin Benamozegh între alții (a se vedea „La morale juive“), cari au găsit mențiunea în Mishna și apoi cari au observat că stilul său este dialectul pe care doctorii evrei îl vorbeau la începutul erei creștine. Este probabil că „Sepher letzirah­­, ca și toate operile atârnând de tra­­dițiunea esoterică, este un rezumat sub forma de teoreme, a discuțiuni­­lor ce privesc misterile creațiunei. Citirea unei astfel de opere, poate oare­cum, să producă o mirare... însă mirarea este produsă în sensul pla­tonician al cuvântului. Traducerea acestei cărți este cea mai adevărată și fidelă. Contesa Ca­lomira de Cimara a adăugat niște note extrase din cîteva vechi comen­tarii și niște tablouri explicative ne­publicate până astăzi. Ne face să sperăm și să dorim și alte lucrări a acestei erudite tradu­cătoare, care urmărește într’un mod” magistral ur’mele unei Antonia, prin­țesa de Würtenberg (Cabalistă din sec. al 17-lea,—elevă a lui Spencer). Suntem autorizați, zice „Des En­tretiens Idéalistes“, să anunțăm o nouă și apropiată traducere din lim­ba ebraică, în cea franceză, care va urma traducerei pe care avem plă­cerea să o anunțăm astăzi și care va explica unele puncte obscure din „Sepher letzirah“. V V * ■ Tot asupra acestei lucrări a d-rei d’ Dimira, „La Roumania“ sub titlu: „O minune de artă și­­ ny erudiție“ ne dă următoarele frumoase rân­duri : „Că în sânul dul­ei noastre Mol­dove o domnișoară să se găsească și să cunoască „a fond“ limba ebraică și, aparținând celei mai înalte clase a societăței noastre, să se devoteze cu totul la studiile cele mai grele și să isprăvească cu succes o lucrare îna­intea căreia erudiții rămân înmăr­muriți,­­asta se pare, nu e așa ?—ca ceva din poveste ! Și cu toate acestea faptul e ade­vărat. Scriind aceste rânduri avem îna­intea noastă traducerea complectă din „Sepher letzirah“, faimosul „Sepher letzirah“ a 3-a carte caba­listică a creațiunei cu adnotațiuni îm­prumutate din cele mai vechi co­mentarii și tablouri explicative ne­publicate pănă’n prezent. E pentru prima oară când limbele din occidentul Europei văd apărând cartea mistică, atribuită lui Abraham însuși. Contesa Calomira de Cima­ra este autoarea lucrării nemaipo­menită, care pentru cunoscătorii spe­cialiști a limbei ebraice ca și pentru savanții lumei întregi, va face epocă. N’am putea lăuda în destul și fe­licita pe contesa Calomira de Cima­ra, de­cât să ne fălim de ceia ce a putut face sub cerul senin al Romi"

Next