Evenimentul, februarie-martie 1915 (Anul 23, nr. 1-45)
1915-02-04 / nr. 1
5 8 ß N I ABO HETE Pe un ara . . Lei 10 Pe jamät&te sn . „ ÎG Pe íréi inni . . »5 tn străinătate un an , 30 Un fumăr vechi 30 h.ini i*itiu,ur;t Hrt KnitAfitt 5 B fi Hi A HÜNCI üRI Inserții și ft&omm» în pagina a 2-a rândul 1 leu în pagina a 3-a rândul 50 b. în pagina a 4-a rândul 30 b TEI, £ F Q % Mo* B#SoPflfl al PARTIDULUI CONSEPBTOR == Eiditț* și Administrația I&Și Strada Lupussim Hí. 14 CURENTUL.. ■ ■ ■« In ultima jumătate a lunei lui ianuarie, s’a simțit în toata țara un soi de depresiune a avântului patriotic, așa încât, ceilalți, au avut câmp liber și prielnic ca să-și treacă marfa lor așa de compromisă. O slăbire aparentă a entusiazmului patriotic 88 datorește în mare parte trăgânării enervante ce ne consumă, se datorește, iarăși, lipsei de energie a „Ligei Culturale“ și a acțiunei patriotice“. Iar la baza tuturor nedumeririlor stau amenințările de tot soiul ale „factorilor responsabili“.Cu toate aceste dezitări și oscilații de avânt, nimeni nu se mai îndoește în țară că drumul viitorului nostru duce peste Carpați și acolo vom ajunge, ori care ar fi dezitorile, oricât de mari ar fi amenințările. Cel mai solid optimism este de a presupune totdeauna rezultatul cel mai rău. Să presupunem, deci, că legea nouă a „Germaniei care lovește“ ar învinge iar noi, mai rău decât în Belgia, am fi măcelăriți până la unul. Unde i motivul ca sa mergem cu Germania? Liniștea, confortul, căminul nostru? Mai presus de toate este idealul. Să se bage bine de seamă că un ideal ne-a trecut întregi prin secolele de năvălire, un ideal a făcut ca, perduți între Slavi și Huni ne-am păstrat nația și limba, idealul. Acest cuvânt cuprinde în el o imensitate ce nu se vede și treime să fie omul curat și mare pentru a simți cuprinsul lui nemărginit. Cinci Roman știe că o suflare ce vine din tăinuite!« rezerve ale rasei și din mulițimile inimei omenești, ne-a dat totdeauna un avânt național plămădit din aceiași substanță eroică din care au fost plămădite și sufletele înaintașilor noștri. Chiar de ne ar înghite pământul până la unul este incomparabil de nobil să lăsăm viitorime» un fond sufletesc, un ideal național, în locul rușinei de a fi stat la pândă pe lângă cel mai tare. Italia și-a vărsat de opt ori sângele pentru întregire! Acum, pe neașteptate a sosit momentul întruchiparea visului nostru.^ Să nu-și închipue nimeni că în regele morale și politica este eroare pentru cei ce ar căuta sâ ne impedice. Cei ce n’au nimic românesc, cei inconștienți sau cumpărați cauzei străine își vor purta singur rușinea și vor avea ca răsplată fioroasa desamăgire a zilei de mâne. lată care ar fi cazul cel mai rău, nu care ar trebui să ne punem, și totuși nimic nu ne poate opri de a merge pe singurul drum pe care ni-l indică viitorul. Dar când privim chestiunea așa cum toate considerațiile cumințești ne- o prezintă ? Dacă luăm cazul firesc în care Germania va fi îngenunchiată pentru un secol. Ce nebunie ar fi, ca din porunca lui Keiser Wilhelm și drago! Ungurilor să pornim alături de ei contra Rușilor! Ce perspectivă și ce ideal, pentru acei ce nu se vor liniști decât atunci când vor vedea Moldova provincie rusească. Chrysale Informații Cu numărul de astăzi, „Evenimentul” întră în anuul al 23 lea, al apariției sale. In urma regretelor exprimate de către d. Goilav, incidentul dintre d na și d. maior Voiculescu din reg. 7 din localitate, s’a aplanat. Cu acceleratul de amară, a plecat în Capitală, d. D. A. Cfredmn. Examenul ofițerilor de poliție pentru obținerea stabilității a început astăzi Marți 3 c., la consiliul permanent administrativ din Capitală. O donație a d-lui N. Filipescu D. dr. Idihai Șerban din București trimite următoarea scrisoare ziarelor din Capitală: Cu o vie satisfacție vă «duc la cunoștință» că d. Nicu Filipescu mi-a încredințat suma de trei mii lei, donată de d-na pentru ajutorarea imediată a orfanilor și văduvelor luptătorilor români dintr’un anumit ținut al Transilvaniei. In numele fruntașilor din acel ținut îi datorez d-lui Filipescu prinosul celei mai călduroase mulțumiri. Consiliul comunal a votat eri «muia da 300 lei lunar pentru un medic comunal ca va fi numit în gara Iași, pentru inspecția refugiaților streini. De aseminea a mai votat suma de 160 lei lunar pentru un asistent la laboratorul de bacteriologie. D-nii I. Petrovici și L. Bundixo au trecut cu sucres examenele de absolvire a Institutului electrotehnic, secția inginerilor electricieni. De astăzi a început a se achita pensiile civile și militare pe luna Februarie 1915. Conferința poetului Octav Goga. Eri la orele 3 p. m., a avut loc la Teatrul Național, conferința poetului Octavian Goga, despre Calvarul nostru. Duiosul nostru poet, a ținut încordată atenția publicului, mai bine de o oră, în care timp, a zugrăvit în chip duios, toată viața și tot sbuciumul fraților noștri de dincolo, care sufăr și sufăr mai grozav astăzi. „Eu sunt un sol al lor la d-voastră, spline poetul Goga și în puterea d-voastră, ca și în ranița soldatului român stă măntuirea Ardealului, își încheie frumoasa și bine simțită cuvântare poetul Gogi. Sala a fost plină. Un public select s-a grăbit să asiste și să aplaude pa poet. Datorită d-nei Elena C. Messner, sala Teatrului Național a fost arhiplină. Se știe că, poetul Goga a ținut conferința în folosul,societăței ortodoxe a femeilor române, secția Iași. Studenții universitari, atît la apariția pe scenă a poetului Goga, cât și la sfârșitul conferinței, au cântat din sala imnul „La arme”. După terminarea conferinței, mai multe eleve din clasele primare, îmbrăcate în costum național, au oferit poetului flori, iar dînsul mișcat, le-a îmbrățișat. Apoi, cu toții, studenți și cei care l’au ascultat la Teatru, l’au dus de la teatru până la otel Traian, în ovații. La conferință, a asistat în loja Primăriei, I. P. S. Sa Mitropolitul Pimen al Moldovei, întreg comitetul al societăței ortodoxe, în frunte cu neobosita d-nă Elena Meissner. In numărul nostru de mâni, vom publica darea de samă de la frumosul bal costumat de la Societatea de gimnastică sport, și muzică, care a avut loc la SI la mar a.c. Brutarii s’au întrunit astăzi în str. Ghica-Vodă, pentru a se consfătui asupra măsurilor luate de adiția comunală, in chestia eftinirei penei, îtmân STu ^»»OtSVSiSiJSrt. j: ...j, ^îîîn»3C,?5rÎZ7 î<ZLr.^7r CHESTIUNEA PANE! Alineurile morarilor și brutarilor. Măsurile luate de Adua Comunala. și. Consiliul Comunal. Eri, la ora 1I dimineață, s’au întrunit la Primărie toți brutarii pentru ea de comun acord cu d. primar al orașului, să sa hotărască asupra cererei făcută da ei, de a spori prețul pânei. D. Gh. Gh. Mârzescu, primarul orașului, le-a pus în vedere că la consfătuirea pe care a avut-o cu morarii și măcinătorii de făină, Sâmbătă 31 Ianuarie, s’a ajuns la înțelegerea că deși prețul făinei a ajuns la 36 lei suta de kgr., totuși, timp de 15 zile, ca măsură provizorie, ei vor furniza brutarilor din oraș numai cu 34 lei suta da kȘ^. făină necesară. Astfel fiind, d. primar a recunoscut îîi porto, că cererea brutarilor pentru ridicarea prețului pânei este întemeiată și că după opiniunea combiunei instituită «pentru fixarea prețului acestui aliment, acordă o sporire de 2 bani jum. la fiecare k-gram. La această propunere a d-lui primar unii din brutari au obiectat că nu se convine acest preț și au declarat că încetează lucrul. Văzându-se aceasta, Primăria a luat imediat măsuri ca să se poată furniza pânea necesară populațiunei, prin mijloacele cele mai eficace ca se pot lua în asemenea împrejurări. Primarul orașului a dispus ca să se convoace de urgență Consiliul Comunal, pentru eri la ora 5 p. m. In urma unei expuneri amănunțite a d-lui Mârzescu, consiliul comunal a aprobat suma de 100.000 lei, depusă in numerar la Casa de Consemnațiuni, pentru cumpărarea de făină necesară a populațiunei orașului pentru cele 15 zile, cât vor urma, tratativele cu morarii și brutarii și se vor davi măsurile necesare. Până la scoaterea sumei de 100.000 lei, s-a aprobat de consiliu 10.000 lei din paragrafele extraordinare a bugetului Comunei, pentru a se cumpăra imediat o mare cantitate de făină și a se depune la manutanța armatei. Iată și discuțiile ridicate la consiliul comunal, în această privința: Chestiunea eftiairei pânei sau mai bine zis investitul« brutarilor, este în strânsă legătură cu speculația neomenoasă pe care speculatorii de cereale au făcut’o și o fac mai alea de la sfârșitul lunii August 1914 încoace. E de notat că asupra acestor speculatori împrejurările externe n’au avut nici o înrâurire, ci din contra, ei s’au folosit de evenimentele de astăzi pentru a specula și a realiza câștiguri extrem de fabuloase. De unde pănâ la sfârșitul lunii August se vindea vagonul de grâu între 1600-1750 lei, imediat după 1 Septembrie, vagonul de grâu s’a urcat brusc între 2200-2500 lei. Cauza acestor sporiri este următoarea : Mai toate contractele pentru cumpărături de grâu încheiate la începutul anului între speculatori și producători cuprindeau clauza, că prețul grâului vandat va fi acel care va exista pe piață, în ultimele zile ale lunii August și atunci pentru a nu spori prețul cumpărătorilor lor, ei nu ofereau prețuri mari. Dar din moment ce ei și-au fixat prețuri la cumpărături și s-au aprovizionat cu sute de vagoane cumpărate pe preț destul de eftin, au ridicat imediat prețurile pentru a specula și a realiza câștiguri fabuloase, din cauza cărora populațiunea orașului e amenințată astăzi să piară de foame. Nici chestiunea morarilor și nici acea a brutarilor n’a luat însă un sfârșit definitiv. Comisiunea pentru fixarea prețului pânei compusă din d-nii Gh. Gh. Mârzescu, primarul orașului, O. Toma, ajutor de primar, Al. Gane, procuror general și președintele Camerei de Comerț, se va mai aduna odată în consfătuire, dmpreună cu delegații morarilor și a brutarilor pentru tranșarea în bine a chestiunii pânei. Deocamdată s’a dispus închiderea câtorva brutării ca acelea a d-lor Fleașcă-Marcopol și Ciucă, iar canjutor de primar C. Toma a fost însărcinat se observe în • de aproape orice abatere de la disposițiunile luate de adiția comunală, de către morarii și brutarii orașului nostru. In present, după ultimele măsuri ale pd-tiei comunale pânea albă constă 32 bani jum., iar cea neagră, 27 bani jum. De la Opera română Prima reprezentație, Tosca, a Operei române a satisfăcut pe deplin așteptările publicului, care informat din ziarele buc creșteni?, ocupase complect sala. A trebuit să vie evenimentele așterne actuale pentru a opri în țară toate talentele rezlețite, nu timpuri normale pretutindeni. Tenorul Dimitrescu de Sylva poate fi pus alături de tenorii cei mai cu viitor. Voce plăcută și intensă, organ neobosit, fizic plăcut, joc studiat, ne-a făcut o adevarată plăcere. Baritonul a încântat sala. In ce privește d-na Rodrigo, numele domniei sale este prea cunoscut. Este o cântăreață distinsă în toată puterea cuvântului. Dificultățile locale se resimt în alcătuirea orchestrei și a corului. Pentru reprezentațiile de mîni și poimîni s-a luat măsurile cuvenite pentru a evita și aceste inconveniente. Numerosul public distins a făcut ovații artiștilor. O mamă denaturală» — In sata de 27 ianuar a. c. în str. Saulescu în dreptul casei cu No. 1, în stradă s’a găsit lepădat un copil de sex masculin de curând născut. Brigada de Siguranță locală făcînd cercetări a constatat că acest copil a fost născut la Maternitate și denaturata mamă se numește Elena Gheorghiu din comuna Găurești jud. Tecuci. S’au luat măsuri de urmărire. Poetul Goga a fost întâmpinat la gară, în numele societăței ortodoxe a Doamnelor române din Iași, dupăr. ecv. Țincoca, protoereul județului care a urat bine venire marelui poet ardelean. Ședința consiliului sanitar al orașului Eri la ora 4 p. m, s’a întâlnit la Primărie, în ședință generală, consiliul sanitar al orașului, sub prezidenția d-lui Gh. Gh. Mârzescu, primarul orașului. Au luat parte la ședință toți medicii de dispărure ; d-nii drn: Flor Grigoriu, colonel Paaut, Mezincescu, Autonom Georgescu, Buzenchi, d. Petrovici, directorul institutului de chimie precum și d. Constaattmoglu, prefectul poliției. S’a discutat asupra măsurilor ce trebuiec luate în chestia analizei apei și a măsurilor sanitare contra emigraților ce trec prin gara Iași. Consiliul a dispus apoi închiderea localului așa numit „La Tunel“, de sub Traten, pentru că se abate de la regulele igienice. Mulțumire Sub semnata soră de caritate, adu? cele mai vii mulțumiri destinsului medic și chirurg d-lui dr. Andrei Antoniu proprietarul Sanatorului din Șoseaua Kiseleff din București, căruia îi datornic viața mea, xa urma unei grele operațiuni de care am avut nevoi și care a reușit cu succes. Nu am alt mijloc decît prin publicitate de ai aduce mulțumiri și recunoștință. Zorella Teodor Sala Sidoli. — In astă seară Marți 3 Februarie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu program nou, de remarcat: Prevestirea Vrăjitoarei, sentațională desfășurare în 2 acte. Mai sunt cuprinse în noul program: Farsa unei actrițe, comedie In 2 acte. Legenda Crisantemelor, dramaoeta sentimentală. Ruinele Templului din Karnak, călătorii interesante în Egipet. Mâne va veni hordorul, comedie Școala Normală „Vasile Lupu“ In zilele călduroase când ieșenii trec de marginile orașului ca sa ia no r la câmp, în sus de Copou, cam la iui kilometru și mai bine, înti1«zăresc de la o vreme prin desișul pomilor cîte-va acoperișuri, de clădiri înalte. Cu cît te apropii cu atîta ai impresia că, la spatele copacilor stufoși, se ascunde un orășel întreg, locuit numai de buni gospodari, cărora le place ordinea și curățenia înainte de toate. E Școala Normală de învățători „Vasile Lupu“. Mulți știu că o zi se găsește acolo dar foarte puțini știu ce se găsește într’iisa. Oficialii o vizitează cînd o vizitează Regele sau cind Ministrul Instrucțiunei, trecând întâmplător prin Iași, se abate și în acea direcție. Secretarii generali, actuali și foști, sunt singurii care par a se interesa mai de aproape de mersul Școalei căci i-am văzut luînd parte la diferitele festivități, la care de altfel orice cetățean poate să asiste. In afară iasă de corpul profesoral și cîțiva membri ai familiilor lor, puțini, foarte puțini sunt acei doritori de a reda ceva să zică o școală în plin progres. Trabuc au fie o mină dibace și un cap iscusit care conduce mecanismul acesta complicat al unei orgsnisații atît de complexă cum este această școală care numără cam la 4.50 eteri, cu clase paralele. Trebue să fie aci rezultatul unei experiențe mai îndelungate și al unei munci continue, deoarece coachete sunt atît de bune. Direcțiunea a căpătat prestigiul necesar grație faptului că nu au atins-o schimbările de regim ,și astfel își poate exercita fără piedici autoritatea necesară unei bune îndrumări. Această stare de fapt pe de-o parte și tactul direcțiunei pe de alta, au contribuit cu mult la desvoltarea spiritului de colegialitate între toți profesorii școalei. La Școala Normală se poate găsi armonia care lipsește aiurea, unde deosebirile de credinți politice întrețin o vrajbă permanentă în dauna instituției. Cu prilejul zilei de 30 Ianuar, dată la care Școala Normală „Vasile Lupu“ își serbează aniversarea celui de-al 87-lea an al existenței sale, am putut constata că nu am de ce să-mi schimb buna părere și că din potrivă școala a făcut încă un pas înainte, așa el are și mai mult dreptul să stea tot în fruntea cilor lalte școli normale din țară. * * Suntem întâmpinați la intrare de doi pui :1* român, chipeși și mîmbi, în sclipitor și fermecător port rtomînesc. Sunt antemergătorii bunei și cordialei primiri pe care directorul, d. I. Mitra, o face în persoană celor ce sosesc. Treceai printre șiraguri de Hori, frumos așezate in drumul nostru și, călcînd cu băgare de seamă pe luciul ca de oglindă pesta care sunt așternute mindre covoare, ne îndreptăm pașii pină la sala de producție. Pe la toate răspinterile cotidoarelor răsar voinici frumoși în haine românești de sărbătoare și fiiilutîndu-ne voioși ne arată drumul. Luăm loc în fața scenei căruia nu-i lipsește nimic ca să fie comparabilă cu scena unui team veritabil. Cel dintâi lucru care ne atrage atențiunea este cortina, mic cap de operă ca pictură și concepție artistică, datorită normalistului Gornescu. Corul intonează „Invește-te“ allegro inițial din concertul II de G. Muzicescu și serbarea începe. Urmează disertațiunea d-lui profesor Cădere asupra subiectului Școala și r Răsboiul. D-sa închină primele cuvinte memoriei Marelui Rege Carol și întreaga asistență în picioare, se asociază la acest pios omagiu. Extrem de interesantă și plină de constatări adevărate a fost expunerea d-lui Cădere, mult gustată de auditorul select a cărui atențiune a fost ținută încordată pînă la sfârșit. Bine simțită și redată în frase literare și accente patriotice a fost cuvântarea elevului M. Trilandin