Evenimentul, aprilie-iunie 1915 (Anul 23, nr. 46-117)
1915-06-10 / nr. 102
ANUL XXul 5 BANI " o — ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . . IC Pe trei luni . . . £ In străinătate un an , 31 Un număr vechi 30 bani "■S t -ORGAN AL PARTIDULUI COTÎSER VIITOR Ri biții și Aifeahistra IUkși "bi* Upașamin So. 14 10 iunit 1915 5 BANI ANUNCIURI Insarul și Roclama In pagina a 2-a rândul i leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b — o — r ár in Fo ni vo. Prostul are noroc Sînse cumplite și hotărâtoare nu ia numai zilele, dar poate și clipele pe la care le trăim—hotărâtoare și pentru neam, căruia i-a sosit împlinirea vrejimei și pentru țară, existenței căreia i ] i se pune semnul întrebării. In fața J ■ unor asemenea nădejdi de mai bine, a unor asemenea primejdii de mai rău, în preajma unui cataclism ca acesta, nu numai popoare de oameni, dar chiar dobitoacele necuvântătoare, gazele puține la cap, își culeg mințile de pe cărările lăturalnice ale micii lor nevoi și patimi individuale și le pornesc pe drumul mare al nevoilor și apărării colectivității, fac din toate mințile o minte, din toate inimile , o inimă și din toate puterile o putere. Și izbutesc mai totdeauna să treacă cu bine primejdia,să-și împlinească cu bine nădejdea, să ie se tefere , din cataclism, izbutesc, fiind-că Dumnezeu știe de ce, mintea, inima și puterea comună, e însotit mai mare decât suma minților, inimilor și a puterilor individuale. Se vede că mintea, inima și puterea generațiilor trecute, acumulate în generația actuală, doarme în vremi de pace și se deșteaptă deodată în vreme de cumpănă, se deșteaptă crescule în fața primejdiei. Se deșteaptă crescute, când colectivitatea are instinctul conservării și știe să se unească în cuget și simțiri, adorm însă și i se irosesc, când colectivitatea nu e înarmată pentru viață, nu-i capabilă de a se uni. Asemenea colectivități, trăite în prea mare huzur sau în prea mare umilință, colectivități, care j’au lăsat întâmplării și nu s’au prea luat la luptă cu primejdiile, n’au însele nici instinctul uutirei, nici simțul conservării, în ele nu se deșteaptă virtutea strămoșască, ele ascund capul in nisip în fața primejdiei și sunt menite peirei. Iacă, gândurile acestea ți le deșteaptă triata neunire de azi, discura. Iiatoarea încrucișare de idei și simțuri din opinia noastră publică și chiar între căpeteniile politice din ț Țara noastră. Trebue să ne uităm cu I jale și pizmă nu numai la popoarele " mari" și mai culte decât noi, azi în luptă, dar chiar la cele mai mici, cum e Serbia de exemplu, la care-1 ne-am deprins a privi de sus. Pretuttindenea primejdia și aspirațiile naționale au stins orice învrăjbire, au izgonit orice preocupări frivole și au unit în dragostea neamului și a patriei cele mai contrare idei, cele mai învrăjbite curente politice și sociale. Numai noi suntem orbiți șibieși iernați de Dumnezeu, numai noi ne batem cu săgeți retorice în mod des mățat, discutăm chestiuni evidente, căutând gloria originalității în abssurd, în nefiresc, în spiritul de contrazicere, în insultarea bunului simț, îngudurări la cei de sus și chiar în vinderea sufletului la străini și dugimani. Citind două gazete românești I ai iluzia că te găsești în două țeri nu numai deosebite, dar chiar dușmane. Și cu toate acestea arde împrejurul nostru, existența și cele mai sfinte aspirații ne sunt puse la cumpănă. Oricărui român bine născut și bine crescut trebue să-i sângereze inima de durere și să-i crăpe obraj zul de rușine, simțindu-și în vremea de azi neamul și țara în halul Greciei leșinate, ba chiar mai rău. Germania a muncit mai bine de o sută de ani până să-și realizeze unitatea națională, a purtat războaie și s-a pregătit sufletește și economicește pentru a se impune lumii întregi. Italia a purtat 7 războaie, cu acesta opt pentru a se uni. Câți martiri ca Silvio Pelico nu au lâncezit prin temnițele Austriei pentru idealul îndepărtat, câți eroi n’au sângerat pe câmpiile de luptă până să-și vadă frumoasa Italie, încinsă de Alpi și scăldată în mare întreagă și liberă? Ungaria însăși, câte lupte a dus înpotriva stăpânului austriac și înpotriva popoarelor, cu al căror sânge a înțeles, că trebuie să-și altoiască sîngele de aziat, să-și lărgească mintea strâmtă și să-și întărească neamul și țara, cât a intrigat, cât a tradat, cât a viclenit și a tiranizat până să ajungă 7 milioane ăe sălbatici primitivi să stăpânească 20 de milioane de europeni ? Și a trecut duhul aspirației la unitatea națională din apusul Europei peste noi în Balcani și am trebuit să privim cu admirație și pizmă la Bulgari, Sârbi și Greci, cum scutură jugul turcesc și își înfăptuec unitatea. Și noi am stat cuminți pe loc. Plimbarea în Bulgaria pentru un petec de pământ străin, a fost o parodie, nu luptă pentru idealul național, n’avem de ce ne lăuda. Ce popoare au mai rămas în Europa, la care să ne mai putem uita de sus în privința unității naționale ? Polonii bieții, care au luptat pentru unitatea lor, dar prea tari și prea mulți le-au fost tiranii pentru a putea izbuti. S’au preparat însă și se prepară și ei sufletește pentru ziua cea mare, care nu mai poate fi îndepărtată. Nu ne putem asemăna nici cu ei. Rămân evreii și țiganii, cărora trebue să le fim recunoscători, că nu ne lasă să fim în coada lumii. A dat Dumnezeu în sfârșit, că fără gândul și meritul nostru, să ne vre o ocazie mai prielnică ca niciodată în trecut și poate nici în viitor, ocazie de a ne culege membrele trupului național împrăștiate de vântul spițU și de lăcomia vecinilor hrăpăreți și de a tte întregi. De multă vreme am fost prea negândiți, prea vlăguiți de putregimea din levant și de desfrâul adus drept cultură din apus, pentru a ne crea înșine o ocazie ca aceasta. A creat-o Serbia, pe care o priveam de sus și a creat-o mai ales Ungurul și Neamțul, cărora le-a luat Dumnezeu mintea, voind să-i piardă, drept pedeapsă nelegiuirilor, din care au voit să trăiască. Proverbul nemțesc zice, că măgarul, când îi merge prea bine, se dă pe gheață și se desghină. Al nostru, ne al nostru meritul, dar ocazia a venit, orbi trebue să fim ca să nu o vedem, dlogi ca să nu ne folosim de ea. Și ce facem noi în un , asemenea moment ? Poporul întreg, dus da in istinctul negreșitor stă cu arma la picior și așteaptă ca boerii să sune goarna. Bun și sfânt popor! Atâta i se cere, atâta face, cu toată liniștea celui tare și conștient de puterea sa. Și ce fac boerii ?—Ce să facă ? Cei ce afară de bătaia desfrânată de flori și de comedia alergărilor de cai, mai au și altă preocupare la cap, discută, se ceartă și se învrăjbesc, trăgând unii boii și «iți ceală. Unii zic să trecem Carpații, să ne smulgem din mâna Ungurului, șira spinării, inima și capul. Alții zic, că mai putem trăi și fără aceste mădulare, că n’o să perim fără ele, nici ele fără noi, să trecem mai bine Prutul și să ne luăm coada, Basarabia săraca, pe care numai de curând ne-a tăiat-o ! Muscalul. Și curios, aceștia se cred mai înțelepți, mai diplomați și patrioți , mai cinstiți, mai puțin visători și nebuni. Și nu o numai discuție, că i de-ar fi numai atâta, tot ar urma o învoială între părți, dar e aprindere și patimă, îndârjire de catâr, parcă ] mai mare la cei înțelepți și diplomați, decât la cei cu simplu bun simț și cu mință românească. In asemenea vremi, o asemenea încrucișare de gânduri și simțiri, de ce oare ? Unde poate să fie izvorul unei asemenea nătângii, a unei asemenea putrezimi ? Atâta rău |nu poate culege din un singur isvor, trebue să fie mai multe. Vor fi înțelepți, care să le vadă pe toate, eu unul cu mintea mea nu văd decât următoarele : 1) Să lăsăm la o parte țărănimea, I Ea cu puterea ei elementară, ne-am păstrat limba, caracterul, obiceiurile , cântecele și literatura populara, ne-s păstrat viața prin munca, mintea și inima sa românească. Această iină I această minte, acumulate în bun simțul românesc, ține acum țărănime I toată cu arma la picior, gata să plece cu însuflețire încotro vor porunci boerii. Pe ea n’o duce mintea în I cxti’o, findcă boer’ii nu i-au dat carfi I de ajuns, nu i-au lăsat tihnă de ajuns , nici putere de-a lua hotărîri în numele țerii așa cum o duce mintea și inima. Această hotărâre și-au păstrat-o boerii, țărănimea e roabă sârmana, și nu-i rămâne decât să asculte. 1 Așadar, încrucișarea de idei și simțiri, nehotărîrea aceasta, lipsa de unire în fața supremelor primejdii și a supremelor nădejdi nu cade în vina Ja țerănimei, ci în a așa zișilor intelect.«- I 1 an, a boerilor. 2) întâia pricină a neunirei în vederi și a putregiunei de simțirr e mi Ii se pare a fi corcirea sângelui din J ; clasa de sus. Sângele nu se face apă. J : E în surtueărimea noastră sînge mai vechiu și mai nou de grecotei cu I nas subțire, de bulgăroi cu ceafai groasă, de jidan lacom, de neamțră- I 1 pareț, de polon viclean, de sârbstrul labalic și de țigan fricos. Se vede că Ia încrucișarea de sînge, care îmbunăttățește rasa de dobitoace, lâncezește și I strică rasa de oameni. Nu înțeleg de ce, o singură virtute a acestor lifte streine—doar au și ele virtuțile lor— nu s’a strecurat în caracterul clasei I noastre culte, s’au strecurat însă toate păcatele lor și aceste păcate ne țin învrăjbiți pe loc și nu ne lasăm să luăm o hotărîre bărbătească. Uitați-vă împrejur cine sunt înțelepții, I cni’e veștezesc inima în noi și ne stînjinesc avântul spre idealul național, și o să dați cu ochii ba de un grecotei sec și desfrînat, ba de un bulgăroi încăpățînat, ba de un neamț I ori jidan nesăturat, ba da un bali intrigant, ba de un țigan fricos. î3) O altă pricină adâncă de neunire și lipsă de energie, e cultura noastră superficială, lipsa de educație națională. La noi în loc de dragoste și solidaritate între frații din diferite provincii, e indiferență, dispreț și chiar ură. Pe temă de mici deosebiri dialectale, de temperamente și apucături, Moldovanul batjocorește pe Muntean, Munteanul pe Moldovan și amândoi pe Ardelean. Nu sunt 5 I la sută din intelectualii din Romania, care să fi avut curiozitatea, dacă nu interesul și dragostea, ca să viziteze un sat românesc din Ardeal. Cum I voiți dar în momentele acestea sfă fie 1 la noi dorința profundă, de a anexa I Ardealul de milă pentru suferințele Românilor de acolo sau din interesul de a mări și întări țara aceasta bicisnică, care stă ca frunza pe apă , între atâția dușmani mari și tari ? ! Lipsa aceasta de educație națională, e căreia îi datorim șovțtrirea și neunirea din momentele acestea, e opera învățătorului, a profesorului român, după cum unitatea națională a Germanilor e opera Schulmeistrului I neamț. Să ne trăiască corpul didactic și l zeu să-i răsplătească. 4) De la 48 încoace, din lipsă de concurență, intelectualul nostru cu puțină cultură și cu și mai puținăomenie a parvenit ușor, s’a înfipt în politica cea mănoasă, sau în o slujbă. 1 gra»ă, cu votul la alegeri și-a asigurat ușor nu lmul ci mai multe chiscușuri pentru el și pentru tot neamul. ] Cu rânduiala asta a trăit ușor și în belșug, cu multă dragoste pentru sine I și puțină pentru alții, cu dragostea pentru țară, pe care o are gospodarul pentru vaca de axuis și cu oroa rea de a aduce și jertfe pentru ea. I S’a deprins a lua tot de la ea și a I nu-i da în schimb nimic. Zilele de azi I cer românului jertfa supremă de a- I vere și sînge. De la intelectualul î’ormân să ceară țara asemenea jertfe ? ! Dar intelectualul român e deprins să ia, nu să dea. Averea îi trebuește pentru huzur și desfrâu, iar sângele pentru viață cât mai tihnită și mai îndelungată în belșug și desfățări frivole. Lepădare de sine și jertfă pentru patrie se poate cere numai de la omul sărac și năcăjit, care din milă pentru sine, s’a deprins a avea milă și de alții și de țară. Cel îm ebuibat , trăiește și moare un egoist sălbatic. . 5) In fruntea societății, a culturii i și a politicei românești se găsesc cei , învățați prin străinătate, mai rar de i cei ce au învățat numai în țară. Tânărul român, fie fiu de bani gata, fie , bursier, se duce în străinătate pentru lustru, nu pentru cultură solidă. Iu- ivață atâta cât îi trebue pentru a parveni repede, deprinde p leacă fermele din apus, se umflă de fumuri, pretenții și vicii și se întoarce în țară e gata de a da din cbate, pentru a’și se face loc cât mai sus, și fiindcă bagaj mai solid n’a adus din străinătate, e o vecinie cu Parisul și Berlinul în gură, pentru a se impune. Sunt firește și puține fericite excepții, dar tipul obișnuit al intelectualului învățat în străinătate, acesta este, aceasta e celebra secătură română. Din secăturile române se recrutează astăzi francofilii și neanrofilii mari și mici și de aceea adevărații românofili sînt rari ca corbii cei albi. Să se îndure cel de sus, să ne dea în zilele de acum unul sau cîțiva înnainte mergători, care să ia o hotărîre în locul nostru și să ne ducă cu puterea la mântuire, că de pe partea noastră a opiniei publice, putem să pierim, nu să ne realizăm idealul național. In mâna norocului, nu în mintea, inima și virtutea noastră, ne stă soarta. Tot neamțul zice, că prostul are noroc. •OOO m . Informații Proprietarii de vehicule aidomabile din Iași și județul Iași, se vor prezenta înaintea comisiunelor de la recensământ și evaluare, dimpreună cu actele justificative de cumpărare, 1 in zilele de 21 și 22 Iunie a. c. Casa centrală a meseriilor a confirmat alegerea d-lui Const. M. Pancu I ca președinte al corporației metalurgiștilor și constructorilor. Această alegere a fost întâmpinată cu o unanimă bucurie de meseriașii ieșeni, întrucât se știe că d. Const. Pancu este unul dintre fruntașii meseriași din Iași, care a dat dovadă întotdeauna de o activitate neîntrecută , pusă în serviciul cauzei drepte a axei seriașilor. Amintim publicului ieșan că în ziua de 16 Iunie a. c. la CINEMA I MODERN va avea loc o Mare Representație Cinematografică, dată în beneficiul personalului de la acest cinematograf. Pe pânza cinematografică va ru Ila un program dintre cele mai alese. Cunoscută fiind purtarea ireproșabilă cu care personalul cine Imatografic a servit publicul, este de prevăzut că representația de la beneficiu va avea un remarcabil succes. Manifestația conservatoare din Fălticeni E nu a avut loc la Fălticeni o întrunire a comitetului executiv al partidului conservator. D . Al. Cantacuzino, șeful organizației conservatoare din localitate, a declarat că se demite din șefia partidului și se retrage pentru câtva timp din viața politică nevoind să se pronunțe asupra conducerei partidului conservator . In urmă membrii comitetului executiv au adresat, d-lui N. Filipescu următoare telegramă: D-lui Nicu Filipescu, senator București Recunoscând în d-tră românul car« a însuflețit țara intreagă pentru isbândirea idealului întregului neam românesc, partidul conservator din Suceava vă roagă să continuați până la capăt înălțătorul drum pe care ați pornit, asigurându-vă că în fiecare din noi veți găsi un soldat. Ioan V. Blându fost deputat, general Mihăiță mare proprietar, St. Bonachi fost prefect, mare proprietar, loan Ghițescu mare proprietar, fost președinte al consiliului județean, Al. Policov proprietar, Gogu Niculescu avocat, Vasile Ciuraa profesor, fost ajutor de primar, Al. Blânda inginer, Gh. Spiridon avocat, I. Tessaro fost primar, Octav Farian avocat, proprietar, Petre Irimescu proprietar, Al. Mihalțeanu fost primar, Mihail Moga proprietar. Suntem informați că comandamentul rus a hotărît să construiască de urgență mai multe linii ferate spre frontiera austro-ungară. Au trecut cu succes examenul de Economie Politică, cu dl. profesor A. D. Guza, următorii studenți din sec’la 19.15 anul III: Albuleț Gr., Aricescu D., Antoniade Anton, Botez Demostene, Carp Alex., Carano Paul, Călinescu M., Grosu N., Manu Alecu, Motăș Victor, Mușat Costache, Panisca Gh., Pavlov Ion, Spatlaariu M., Tanasescu D., Tutoveanu Gh. In ziua de 14 iunie, orele 9 a. mn. I vstîș avea totc la gimnaziul Alexandru I cel Bun, serbarea jubilară de 50 ani , de la înființarea acestui gimnaziu. La redacția ziarului nostru, cer litorii pot găsi în mod gratuit, dis- I Icursul în întregime, apărut în broșură, a primului ministru italian, II d. Antonin Salandra, ținut la Hosma, cu prilejul comemorarei mor Iței lui Garibaldi, ca răspuns la discursul din Reichstag al d-lui III Beethman-Holveg. Examenele de capacitate pentru | I elevii absolvenți ai claselor a patra I și a opta secundară vor începe în I ziua de 12 Iunie și se vor continua II până la 16 Iunie. Au cerut înscrierea la clubul I conservator din Iași, d-nii Mihail I Zaharia proprietar, Constantin I Colceag și Dimitrie Colceag. Speculatorii străini cari au umplut țara răspândesc tot felul de I știri neadevărate spre a induce în teroare pe producătorii români și I îi îndeamnă să le asculte propunerile. Intre altele ei răspândesc acum și I știi’ea că se va desființa prohibirea I exportul lânei. Această știre este cu totul neadevărată. j Fabricile românești vor avea treibuință de toată lâna care se poate produce în țară. Nici vorbă nu poate să fie de desființarea prohibirei exportului pe câte timp fabricile românești vor avea o trebuință de această materie. I In orice caz se prevede că cel puțin 2 ani de aci înainte prohibirea lânei se va menține, căci fa I bi’icile se obligă a cumpăra toată lâna și ce li se va propune de ori ce cali■itate ar fi ea. O persoană sosită de peste munți afirmă că pădurile în spre Brașov au fost rase până la pământ, pentru ca o eventuală intrare a armatelor române să nu fie mascată de păduri. In ziua de Duminecă și Iunie, orele 3 p. m., va avea loc la Teatrul Național, producțiunea elevilor Conservatorului de Muzică și Declamație. Vom anunța la timp programul. Timpul Temperatura medie a mers ore»1 când. Temperatura medie săptămânală:-fl6o,7. Temperatura vi. maximă : Il-22o, temp. mn. minimă : -fliol. Presiunea atmosferei a crescut Mors cum 7 h. și de atunci o în descreștere. I Umezeala relativă medie:69*2. Apă de ploae: 10,3 mm. Durata strălucirii soarelui nu e-a I putut înregistra. j Grădina Traian. — in astă seară ! Marți 9 Iunie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu prof Igram nou, de remarcat : I Celebrul detectiv Gorki, film danez de mare artă, extraordinară , dramă. Mai sunt cuprinse în noul program: I Onoarea Tribului, film american. I Povestea unui palton, comedie Ziarul însuflețit cu știri din războiul actual etc. I Grădina și Sala Teatrului „Cinema Moderna. — Astăzi Marți, la mateneul de ora 5 cât și seara la 9 și jumătate, mare reprezentație de re Ilevat: I Un sacrificiu zadarnic sau Inimii chinuite, o desfășurare romantică sentimentală interpretată sublim de ilustra fiică a Italiei d-ra Olga Bonetti. Mai sunt cuprinse în noul program: Misterele unui preot, dramă, una din cele mai reușite înscenări moderne. Programul va mai cuprinde vederi interesante și comedii etc.