Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)

1915-08-05 / nr. 147

ANUL MMI No. 147­5 BBN * BONA r­­ENTE Pe an an Lei 20 Pe jumătate an . *10 Pa trei luni . . «5 la străinătate un an , HO lin număr vechi 30 bani " MENICURI 5 AUGUST 1915 s­a 5 M­­ — o —­­ 'i­f| "5 r­i­i­ ă? i­i*9­ ses in p vst ■ i 4 î­n rândul i­leg in pî[in i ■ ’-i lui 5i­ i­, bl • : 1 i­­n râu...Pil •.»•> h , — n­­ — r ÍT l 4 3 J? Sie», ii ■* = o n 6 ..1 N fl L P fl fi T Í O U l U I C O Ti S E fi ;V o I 0 R *.«d;wția, jl Âdaifaistrația lați .'ir*d* LSpuțni&ati Is. 44 Ce se pregătește? Noua ofensivă austro-germană și intrarea în foc a Balcanicilor la mai multă vreme austro-ger­­manii pregătiseră o nouă ofensivă în contra Serbiei. Această ofensivă o pragătiseră, odată cu luptele mari care s’au dat în Galiția. Se aștep­tau austro-germanii la dublă lovi­tură, la răpunerea rușilor și la în­tinderea m­ânei de ajutor turcilor, prin sdrobirea șerbilor. Dacă una a reușit, cealaltă a rămas să fie pusă în aplicare, cu altă ocaziune. Și, firește, cât le-ar ieși în plin toate austro-germanilor, dacă, ofensiva iar în contra Serbiei reușindu-se, le-ar lăsa libera trecere prin țara acestor eroi, ca să salveze putre­­lajul otoman ! A venit acum momentul sa para pentru austro-germani să încerce noua ofensivă în contra sârbilor. Dar după cum declară oficiosul gu­vernului „L'Indépendance Roumaine“, d­in fericire, reducerea șerbilor nu este­ o sarcină TOCMAI UȘOARĂ“. Pentru austro- germani însă, și în special pentru Kaiser, nimic nu este­­ i­*u. El merge înainte orbește, cu Dumnezeu înainte, ba în planurile sale mari trece ca pentru popas și Parisul. Fie­care turc se roagă astăzi fierbinte, să dea Dumnezeul Kaise­­rului și Ailahul lor să se apropie cât mai curând armatele germane de ale lor, pentru a salva Constan­tinopolul. Odată însă cu planurile Kaiseru­­lui, de a face vizita aceasta la Con­­stantinopol, se cucream, căci doar un’ar fi de carton ceilalți, se lu­crează în Balcani, pentru­ a para lovitura nemțească. O trecere a austro-germanilor spre Constantinopol, e o nenorocire deopotrivă și pentru bulgari, și pen­tru greci și pentru români. Un a­­cord al statelor balcanice acum, In preajma planurilor austro-ger­­mane, se impune. Nu mai e timp de pierdut. Cred oare nemții că cu noile lor contrabande de munițiuni pentru Turcia ne vor mai ameți, pe unii indign­âtttnia ne mai mult, pe alții fă­­cându’i să aibă milă de turci, și prin aceasta vor mai întârzia in­trarea noastră In acțiune? Se în­­șală amar. Ori­ca nouă încercare din partea teutonilor de soiul unei contrabande prinsă alaltă ori la Predeal, nu face de­cât să mărească indignarea în țara noastră contra îndrăzneților care ne sfidează. Nu ar trebui, dacă se va mai în­tâmpla să se dea de o nouă con­trabandă nemțească, să se confiște numai vagoanele și să fie expediate la București. Nu ajunge atât, impertinența ve­cinilor noștri trebue pedepsită și tre­­buește odată să se înceteze cu scan­dalul acesta. Intrarea in foc a Balcanicilor se va cădea... greu, de tot greu aus­­tro-germ­anilor. coc Serbia și compensațiile oferite Bulgariei, și din feririle sârbești - Impresia în cercurile diplomatice din București — o telegramă a Biroului Pre­sei sosită din Niș și publicată în ziarele sosite la noi dimineață, ne face cunoscut rezumatul unui ob­i­­cei Apărut în oficiosul sârb Su­­muprava, din care reiesă că Ser­bia ar fi acceptat în urma demer­sului colectiv al Quadruplei înțele­geri, compensațiile ce se vor oferi b­ingariei de către puterile Quadrup­­ileei și din teritoriile sârbești. Dar, pentru mai bine orientare­a cititorilor, redăm în întregime tex­tul telegramei din Niș, transmis de Biroul Presei, precum și impre­sia și importanța covârșitoare pe care această telegramă a produs-o în cercurile noastre diplomatice. Iată telegrama: Piș.—Ziarul oficios „Imnupra­­vm“ publică un articol de fond în care zice: Deși amănuntele de mer­­mbul colectiv al quadruplei înțe­­leri necesită încă păstrarea secre­tului, se poate zice absolut positiv că demersul e făcut in cele mai éure intenții pentru viitorul bai­­canieilor așa că statele și popoa­rele balcanice nu trebue de­cel să se alarmeze de acest demers. C­um Zerr putea alarma cineva astăzi de­ un atare demers al puterilor ami­ce cari neau dat nicitca dovezi de prietenia lor, căci au voit totdea­una binele nostru? Astăzi chiar demersul lor dovedește dorința de a vedea legăturile balcanicilor ,strin­­gându-se definitiv spre binele co­mun al popoarelor balcanice. Dacă oarecari erori ,n’au putut strecura în amănunte, ne va ști unde tre­­buește atrasă luarea, aminte pen­tru remediarea greșelilor eventua­le. Dar nici nu s’a­­ putea bănui bunăvoința și sentimentul de jus­tiție al amicilor și aliați­lor noștri față de statele balcanice. (Biroul Presei). Acestei știri, în cercurile noas­tre diplomatice i s’a atribuit o i­mp­ortan­ță covârș­itoare. In adevăr, se știe că Quadrupla înțelegere a răspuns favorabil toate pretențiile formulate de că­ta­­re Bulgaria, acordându’i și com­pensațiile din partea Serbiei, a­­supra teritoriilor din Macedonia sârbească. P: Pe de altă parte, guvernele Quadruplicei printr’o notă trimisă la Niș, au pus pur și simplu în cunoștință guvernul sârb, că au satisfăcut toate cererile Bulgariei, acordându-i și comperisații din Macedonia sârbească. Articolul ziarului oficios ,­Sn­­­oprava“ care oglindește în to­tul părerea sferelor conducătoare sârbești, este dat o simplă con­sfințire de către Serbia a com­pensațiilor oferite Bulgariei de către Tripla înțelegere și din te­rit­oriile târle­ști. ----------_______________ informații D. N. Filipescu șefii­ partidului conservator, a fost primit azi In au­diență de M. S. Regele. Cetim in „Epoca“ . Generalul Musteață, autorul faimo­sului articol în care spunea că ar­mata română își va găsi mormântul în Carpați, încasează pa lângă pen­sia d­ aala, și 800 lei lunar ca direc­tor al Casei de Credit a Corpului O­­fițeresc, întrebăm pe d. ministru de război dacă nu crede că acest post ar pu­tea fi ocupat de o persoană cu sen­timente mai românești decât: d. ge­neral Musteață. Plecarea străinilor din Canstanti­­nopol (•ontinuă. Grupuri din ce în ce mai nume­roase, de germani și de supuși ai statelor neutre, părăsesc capitala iar­,­partului otoman. Constantinopolul , plin de răniți, cărora li se dă o îngrijire cu totul neîndestulătoare. Sute de soldați mor zilnic din pricina infecțiilor. Epide­miile bântiti și ele. Și pe deasupra teroarea germană devine din ce în ce mai aspră, cău­tând să înăbușe orice gest cât de mic, de indignare. Ofițerii turci sunt spionați mereu. In populația orașului circulă ver­siuni înspăimântătoare asupra felului cum înțelege teroarea să-și impună voința. Acceleratul de București a sosit as­tăzi dimineață cu o întârziere de peste o oră. Mâne Mercuri 5 August, este ani­versarea nașterei A. S. R. Principe­lui Nicolae al României. Ziarele londoneze constată cu bu­curie că în curând capacitatea de producție a uzinelor de obuze din Franța și Anglia va fi de un milion pe zi. De la serviciul sanitar,­ D. dr. P. Fior, medicul șef al orașului a fâcut, astăzi o inspecție minuțioasă în maidanul Sf. Spiridon și piața Halei. D-sa a luat mai multe disposițiun­­ sanitare acolo unde era nevoe. * Toți medicii de despărțire sa află la postul lor,­ afară de dl. dr. Mi­­nâir.jj care este în concediu, din cauză de boală. . Alaltăeri a încetat din viață în co­muna Ivăn­ești jud. Vaslui d-na Ana Hafer în vârstă de 84­­ ani, mama de­fini­­tul­ui H­afer, bine cunoscut ieșe­nilor pe timpuri. Imormântarea a avut loc astăzi. înființarea unei fabrici de munițiuni la noi Zilele acestea s’a constituit în Ca­pitală o societate pe acțiuni pentru fabricarea de munițiuni și arme cu un capital de 1.000.000 lei, dintre care 1300.000 au și fost depuși la Banca Națională. Consiliul de administrație se com­pune din d-uii : Aristi­de Blank, Jacques I. Catz, Emanoil Culegiu, maior Al. Kirițescu. Cenzori au fost aleși d-nii Ion Rădulescu, Efrem, Ghermani și C. C. Hiotu, iar cen­zori supleanți d-nii Virgil Kirițescu, I. Fotino și V. Rusu­. Firma a și fost înscrisă la tri­bunalul notarial sub denumirea de: Fabrica de munițiuni și arme, so­cietate anonimă, „București11. Capitalul zonei societăți e de 1 milion lei, repartizat în 20GQ acțiuni a 500 lei fiecare. Se vor putea libera insă și titluri cumulative de 10 și 20 acțiuni. Capitalul va putea fi sporit potri­vit articolului 3 din statut». In virtutea contractului, societatea se declară ca fondată, constituită și organizație sub rezerva aniea a au­­torizațiunii legale. Un gest nobil Credem că este o datorie de a accentua asupra nobilului gest a­­tribuit d-noi Presari soția d­-lui. ge­neral Presan, Comandantul­ Corp. IV armată, cu ocazia m­orței Lo­cotenentului AL Carp din Lieg. Pi Infanterie. Se știe ca Locotenentul Al. Carp a lasat în urma sa, o soție și trei copii lipsiți cu totul de mijloace. îndată ce doamna Presan a a­­flat despre aceasta, s’a reîntors în localitate, luând frumoasa iniția­tivă de a­ îndulci situația neferi­citei familii, pe care soarta a lo­vit-o atât de crud. In primul rând distinsa doamnă a oferit mijloacele materiale, pen­tru existența acestei familii, achi­tând în acelaș timp și costul chi­riei la casele unde locuiește îndo­liata familie. In present d-na Presau se inte­resează de viitorul unui copilaș al Locotenentului care­­ nici n’a văzut încă lumina silei. Dar exemplul dat de nobila doamnă a avut repede ecou în corpul ofițeresc din garnizoana locală, care printr’o vrednică so­lidaritate în cel mai scurt timp printro colectă, au reușit să asi­gure în bună parte viitorul aces­tei­ nefericite familii. Repetăm că gestul d-nei­ Presa" a fost dintre cele mai­ înălțătoare. El a avut un puternic răsunet în societatea ieșană și va caracteriza pentru totdeauna o inimă largă care și-a înțeles cu prisosință m­e­nirea într-o societate, unde încă se simte multă nevoe de asemenea e­­xemple. La Societatea de gimnastică Sport și muzică din localitate, terninîndu- Se vacanța reîncep cursurile specia­le de Lupte franceze, ridicări de greu­tăți și bocs englez, cu începere de Sîmbătat 8 August orele 5 p. m. sub conducerea d­-lui C. Pancu specialist . Elevi înscrișii și doritori de a se în­scrie sunt rugați a veni fix la ora indicată. Se zvonește că imediat după deschiderea parlamentului d. Eleva va interpela din nou guvernul și chestia fraudelor cu furnitura de lemne de la C. F. R., de pe când, era mi­nistru d. A.. Bădărău. Se pare ca sau găsit noi dovezi foarte compro­mițătoare în sarcina fostului ministru al lucrărilor publice. Rugăm pe toți depozitarii din provincie ai ziarului nostru, să ne trimeată, costul foilor vândute până astăzi și rămase neachitate. Administrația ziarului nostru, pri­mește ori­ce fel de reclame, alun­­ciuri, publicațiuni, precum și la mica publicitate. Grădina Traian.— Cinema „Pathé- Freres“. — In astă seară Marți 4 August, are loc o mare reprezentație cu program nou. Da remarcat: Fa­m­ilia Temperley Mare dramă modernă in cinci acte Mai sunt cuprinse în noul program: Manevrele navale italiane, splendide vederi de actualitate. Tândală la Luna-Park din Paris. Cel mai nou număr din „Eclair- Journal“ cu telegrame!» și actualită­ții» însuflețite. _ •'^ fi Tt­MPERATURA Delet­ti la 16 August 1915 si­­n. Temperatura maximă :-f­26*,# Joi. Temperatura minimă: X13o,o Dumi­nică, tem. maxime: -f23o,6. Media temp. minime: -1-14o,2. Temperatura medie săptămânală : -f­18o,6. Presiunea atmosferei (medie): 744,0 m.­m. Iuțeala maximă a vântului : 32 km. pe oră. Luni 16 h. 15 m. Apă de ploua în timpul săptămâ­nii : 33,1 m. m. Durata Strălucirii soarelui: 26 h 12 *i. Lipsa de bumbac la Germania. Măsurile Angliei pentru a face im­posibilă aprovizionarea­ Germaniei cu bumbac. Lipsa de bumbac începe să s« resimtă tot mai siiurt în Germ­ania. In prezent a fost rechiziționat tit bumbacul și țesăturile de bumbac pentru trebuințele armatei. Până acuma germanii își procu­rau bumbacul din­ țările neutre, așa Olanda în timpuri normale importa obicinuit 8000 baloturi ceton pe tn­­ anul acesta pentru a putea exporta bumbacul in Germania, a importat din America­ 12 . 000 baloturi, Sue­dia în loc de 7080 baloturi, a im­portat 177.000 baloturi, Danemarca și Norvegia în joc de 4000 balo­­turi, au importat 38.000 caleturi. Pentru ca Germania mai poată aproviziona ca să nu se­bumb*« din aceste țări neutrale, Alifii* a cumpărat toată cantitatea de bum­bac pe care America o avea dis­ponibilă pentru export. Valoarea bumbacului cumpără­­it Anglia în America este de 750 mi­lioane. I­e vânzare 3000 decalitri vin. Stân&ă.. Cu începere de eri, ofițerii din u­vitate din reg. 53 Ștefan cel Mare, vor sta timp de 20 zile luînd atașa și dormind în cazarmă. Se știe că de eri a fost concentr­a­­t­ă prima serie a complectașilor ți re­zerviștilor. D. General.Cerchez se află în ora­șul nostru. Pentru seara zilei de Sâmbătă 15 August, societatea „ UNIREA“ a lucrătorilor tipografi, a organi­zat "tn sala Caragiale (Pastier) " frumoasă Serată Dansantă. Un mare bazar de obiecte, precum și variate surprize se pregătesc pu­blicului vizitator, în tot timpul balului va cânta excelenta muzici, militară a Régimend-ului Ștefan cel Mare No. 13. „BUNICUL CHARLEMAGNE“ una din cele mai caracteristice comp t­ii franceze, adaptată la Cinematograf în 3 mari părți, să represintă la „CINEMA-MODERN­“, astăzi Marți 4 August, atât la Matineu cât și seara. Piesa, a cărei subiect atinge cel «ti fin și mai rafinat gust și umoristic fran­­cez, e admirabil montată , iar rolurile prime sun­t ținuta de forțe artistice­­Parisiene.­ZDROBIREA­­ ARMATE­LOR LUI ENVER PAȘA, înregistrat­» autentică în­lăuntrul zonei operațiilor­­militare din Caucaz, precum și tu­­perba dramă „IN UZINA“, compl»«­­tez programul. Mercuri li August: IN HOC SIGNO VINCES, monumentală reconstitui!’* istorică. In curând. TUNUL DE 42? Afișe speciale vor anunța d­etailera. Institutul de Domnișoara „TH. KNOCH“ Strada Guza-Vodă No. 18 (Golj») Fondată in anul 1835 Curs elementar, curs primar după programa statului, curs secundar fa­cultativ cu limbele: franceză, geraia»­ română, piano, croitoria și lucruri fantezie. Primește interne și exte mn». înscrierile încep la 15 August. Cursurile la 1 Septembrie. O FRUMOASA fotografie puteți obține numai l» We­iss Piața Unirei Fotograful Cutiei Regale 3 Lei șase fotografii cărți postal ®. O

Next