Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1915-10-01 / nr. 188
ANUL XXIII No. 188 5 B AN I o-ABONAMENTE Pe uri an . . Pe jumătate an Pe trei luni. . . In străinătate un an Un număr vechi 30 bani Lei 20 19 10 19 0 „ 30 d ia iu L PARTIDULUI COD 5 c 1 V 5 Î Redacția și Administrația Iași PIaTA UNIIRE A JOUI 1 OCTOMBRIE 1915 n BANI In pagina a 6-a rîndul 1 leu In pagina a 3 a rîndul 50 h. In pagina a 4 a rîndul 30 b. O — TELEFON Ho. 33 on == ATJUNCIURI /.íí*ar/í/ șl si & 3 Ș at & 0 cawpsis de restnrsar« se îsmm Presa liberală cu Viitorul la frunte și cu Mișcarea în coadă, a început cu vehemență să-și îndrepte săgețile ei, contra Federațiunei Unioniste,—o nouă organizațiune politică alcătuită de I curând de un mare număr de fruntași ai țarei, având de scop, I lupta pentru realizarea idealului național. I Liberalilor însă, deși ei se dau de democrați și au pretenția de a representa ideile maselor populare, i le displace în mod suveran expansiunele opiniunei publice, și nu I înțeleg desigur ca poporul sa se manifeste altfel, decât așa cum sunt dorințele și aspirațiunele partidului, care are ca obiectiv puterea, cu tot cortejul ei de bunătăți, cum sunt bunăoară procepselele bugetare a partizanilor, și foloasele samsarlâcurilor exportului de tot felul. De teama perderei acestor fo Iloase, gazetele regimului, văd în toate mișcările naționale ale opiniei publice, o stafie și o amenințare ce poate să pericliteze situațiunea partidului, și de aceea se năpustesc cu furie contra oricărei manifestări politice. Mai întâi le-a purtat umbră Acțiunea Națională. Liberalii nu admit bunăoară, ca să se poată organiza grupări care se cuteze a vedea in chestia ce interesează țara, — altfel de cum văd ei. Și fiindcă Uțiunea Naționala îi strângea de aproape și -i făcea responsabili de faptul unei indolențe dăunătoare aspirațiunelor poporului, liberalii au început o campanie de clevetiri și de atacuri mizerabile contra acestei grupări, atribuindu -i că vroește să răstoarne guvernul. Acum regimul e tagat in sperieți de aparițiunea Federațiunei Unioniste. Iar o pacoste pe capul nostru își zic nefericiții bugetivori. Culmea fericirei pentru regim ar fi, ca lumea să ’i lase 'n liniște să mistue paragrafele bugetare și foloasele traficului cu nevoile situației, — să nu le tulbure obhiadele cu d-nii Busche și Czernin, —și să’i creadă pe cuvânt că ei se gândesc și la revendicările române,—când va veni ocazia, — dacă va veni!... Eu cred însă, că de acum Înainte cel puțin, lucrurile se nu vor mai petrece după dorința inimei regimului. De astă ună dată cel puțin, sperăm că noua grupare politică, Federațiunea Unionistă, va desfășura o energie cu mult mai serioasă decât acea a Acțiunei Naționale. Ea va trebui sa înțeleagă că menajamentele ce se făceau până acum guvernului sunt o greșală neertată, căci încurajează o politică de duplicitate, funestă marelor noastre interese naționale. Federațiunea Unionistă trebue deci să înceapă cu începutul. Primii ei pași trebuie să fie îndreptați spre o campanie de resturnare a guvernului, care s’a dovedit, că este o piedică nenorocită a îndrumărei noastre către realizarea idealului național De un an și mai bine guvernul nu face altceva decât un fel de echilibristică idioată care nu poate produce alt rezultat, decât să atragă asupra țarei disprețul și neîncrederea, atât a quadruplei, cât și a imperiilor centrale. Este dovedit că atitudinea noastră de a naviga pe două luntre, ne împinge total la izolare și desconsiderare. Prin urmare trebuie să curmăm răul din rădăcină. O campanie de răsturnare se impune: Cu un guvern nou care să reprezinte aspirațiunele naționale, vom inaugura o politică nouă, conform cu speranțele și dorințele întregului neam românesc. La lucru clar. ----------------cQGOo--------------- Falimentul pirateriei germane Cu ocazia distrugerei celui de al 50-lea submarin german s'a făcut la Havre de către comandantul bazei armatei engleze din acel port francez o sărbătoare, la care a participat oficialitatea franceză, belgiană și engleză. Gazeta italiană „Il Secolo“ publicând această știre afirmă, după Days Neros, că englezii ar fi descoperit mijlocul de a recunoaște locul unde se găsește un submarin, după ondulația specială a apei pe deasupra lui. Se pare că lucru este exact, căci de câtva timp pe zona cea mai periculoasă pentru navigația franco-englezior isprăvile submarinelor germane au încetat, așa că s’au putut face enorme transporturi de trupe și muniții pe canalul Manicei fără nici un pericol. Astfel dar pirateria ca și barbaria germană 1n această direcție a dat faliment. Informații Sosirea unei misiuni franceze Cu acceleratul de azi dimineață a sosit în localitate o misiune franceză compusă din d-nii Planche, Mallersch și Fournier deputați. După cât suntem informați misiunea vine din București, unde a făcut sondările necesare în vederea înființărei unei fabrici de explosibile in România. Misiunea condusă de d. căpitan Cilibadachi de la Comenduirea Pieței, a vizitat orașul. La orele 12 cu trenul de Ungheni misiunea a plecat în Rusia. Putem afirma că serviciul nostru fluvial a închiriat toate vasele sale, comandamentului armatei rusești pentru transportul trupelor sale. Ni se scrie din Giurgiu că la locul numit Lom de lângă ostrovul Mocanu, bulgarii au ras frunzișul și lucrează pe capete la tranșee. Se distinge chiar cu ochiul liber cum se cară piatră și se întăresc parapetele. I D. intendent colonel Dimitrescu Ștefan, din serviciul controlului exterior, a fost însărcinat pe ziua de 1 Octomprie cu funcțiunea de director superior al serviciului intendenței stabilimentelor centrale și a locurilor înstărite. In „Opinia“ de aseară, la care colaborează de foarte de mult, „demisionatul“ secretar al teatrului d. P. Petrone, dupa ce arată că a mai demisionat după ce i s'a respins demisia, își aduce un elogiu, arătând că teatrul pierde un element cinstit. Cu alte cuvinte d. Petrone își recunoaște singurul merit ce-l are: acela de a fi mânuit cinstit banul teatrului. In acesta privință n’am avut și n’am zis nimic. Nu d. Petrone, ci „Opinii“ trebuia însă să arate modul cum prietenul ei politic,căci în clubul liberal d. Petrone figurează de formă și cu misiunea de a face spionaj pentru „Opinia“) a fost și demn în funcțiunea sa de secretar. Demn față de colegi, demn față de instituție. Atunci când satrapia d-lui Petrone a ajuns de autoritate publică, și când a fost tolerat s’a făcut vinovat de un act de necuviință și de impietate care ia atras demisiunea, „Opinia“—tot prin pana lui Petrone—puns în discuțiune cinstea, ca un merit că nu-i pungaș. Nic’odată n avem nimic de zis în această privință. Mărturisim însă că suntem foarte mulțumiți de plecarea d-lui Petrone de la secretariatul teatrului, pentru că este în primul loc o satisfacțiune adusă corpului artistic și o cinste reală pentru instituție, care a fost considerată până astăzi ca o proprietate personală a „artistului“ Peleone. Ne mărginim deocamdată la atât. D-na Isabela Sadoveanu, a fost derogată cu începere de la 1 Octombrie cu inspectarea grădinilor de copii din țară și în special din Dobrogea Nouă. D sa va studia actuala organizare și funcționare a acestor școale, de acord cu d-nele inspectoare titulare și va face propuneri în vederea unei îmbunătățiri și reorganizări a acestor școale. Pentru această delegație d-sa va primi o diurnă de 400 lei lunar. Comitetul Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, întruninduse ori sub președinția d-lui D. N. Seceleanu, spre a desemna pe cei 4 delegați ai sindicatelor agricole, în comisiunea Centrală pentru vînzarea cerealelor, a ales pe d-nii : D. N. Seceleanu, C. Cantacuzino- Pașcanu, D. Creceanu și I. Niculescu-Dorobanțu. Știrile grave care au sosit asupra situației balcanice, — și în special brutala agresiune bulgară contra Serbiei, — au provocat o via agitație la noi. Un consiliu de miniștri a fost convocat aseară de urgență de către primul ministru. Membrii cabinetului s-au întrunit la orele 5 ,1. a. acasă la d. Emil Costinescu. La orele 7 seara, consiliul era în continuare. JUDICIARE Curtea de Apel din Iași S. I a admis apelul făcut de Vasile Ionasoi contra sentinței Trib. Iași S. III pe care o reformă în totul și invalidează propunrea efectuată de Corpul Portăreilor Trib. Iași în manele lui Vasile Ienășoi pentru suma de 10000 lei, ce datorește lui Emil Engelman, care este debitorul lui S. Haimovici ci condamnă pe S. Haimovici să plătească lui V. Ienășoi suma de 300 lei cheltueli de judecată.* Curtea de Apel din Iași secția II a respins apelul făcut de inculpatul Traian Dragoescu și confirmă sentința Trib. Bacău S. II prin care e condamnat la 6 luni închisoare, pentru delictul de abuz de încredere. * Idem a respins apelul făcut de Gustav Orge și confirmă sentința Trib. Iași S. III în procesul cu d. Inginer Gr. Bejan prin care i s’a declarat resiliat contractul de vindere cumpărare, și-l obligă să plătească d-lui Ing. Bejan suma de 1780 lei plus 300 lei cheltueli de judecată. * Curtea de Apel din Iași secție II a admis apelul făcut de inculpatul Ioan Popovici reformă sentința Trib. Iași prin care era condamnat la 3 luni închisoare pentru denunțare calomnioasă, și în consecință i achită de faptul ce i se impută. * Curtea de Casație S. NI a respins recursul făcut da inculpatul Gh. N. Georgescu contra decisiei Curței de Apel din Iași S.I prin care se admisese apelul făcut de d. Procuror general al Curții de Apel contra sentinței Trib. Neamț prin care ,era costdemnat la 50 lei amendă, și curtea ea majorat pedeapsa la o lună închisoare pentru omor prin imprudență. * Idem a respins recursul făcut de loan Hazapariu și confirmă deciziei Curței de Apel din Iași S.I prin care este condamnat la 15 zile închisoare pentru delictul de calomnie. Iubitul nostru ami. d. Rial Crăciun a sosit astăzi dimineață în orașul nostru. A apărut revista istorică T. Codrescu, scrisă de d. Gh. Ghibănescu, cu următorul sumar: Cuvînt înainte.— Gh. Ghibănescu. Doc. Slavo-române :—1919 Mai ‘25 (Unic slavon pentru Ciulinița); 1792 Iunie 12 (târgul Vlădeni); 1830 Aug. 20 (Drumul Țuțorei); 1803/04 (Cuza- Vodă cătră colonel Savel Manu). Inscripți : Schitul Zagavia, biserica din Maxut, biserica Rediul lui Tatar (Iași), Reni (Basarabia), Căușani (Basarabia), Pitești. Manuscripte : Prefața Lestriței lui Varlaam (circa 1618). Notițe pe cărți : Penticostal (Rediul lui Tatar), Evhologhion (Șiștaci-Basarabii), Psaltire (idem), Evanghelie Șerban Vodă (proprie). Spițe de neam: Spița Ghibanilor (1838). Recensii: D. Onciul (Din trecutul Bucovinei), Stoica Nicolaescu (Petru Șchiopul), N. Papahagi (Aromânii), C. Gurescu (Vechimea Nlumoniei și legătura lui Mihai Viteazul). Bibliografie. CINEMA MODERN.—Astăzi program grandios ; superba dramă ; SEDUCEREA, capo’operă a cinematografiei moderne, interpretată de cei mai mari artiști ai Teatrului Imperial din Petrograd în frunte cu celebrul PAUL WEGENER și celebra LYEYA SALMANOVA. Apoi LUPTA PENTRU STAPANIREA AMERICEI, episod istoric din Lumea nouă. O comedie și alte noutăți de valoare. Matineu la ora 5. Spectacol la 9 lum. La casa românească, de cetirea Ligă din ograda biserică Bărboiu s’a redeschis biblioteca. Ea funcționează în fiecare zi între 7 și 11 seara, iar Duminica și serbătorile și între 1 și 5 p. m. D. Dimitrie Ștefănescu funcționar la Curtea de Apel Iași S. I a perdut un contract de închiriere dintre d. D. G. Maxim cu d-na Herovanu. Găsitorul este rugat a-1 aduce la d. D. Ștefănescu funcționar la Curtea de Apel din Iași S. II unde va primi o bună recompensă. Grădina Traian.— Cinema „Pathé- Freres“. — In astă seară Mercuri 30 Septembrie, are loc mare reprezentație cu program nou. De remarcat: FLOAREA RUINELOR Răzbunarea unui tată contra fiicei sale, emoționantă și zguduitoare dramă în patru acte. Mai sunt cuprinse în noul program: Prince iubește, comedie cu simpaticul humorist parisian. — Călătorii interesante. Cel mai nou număr din ziarul însuflețit al războiului. EXPOZIȚIE In curând se va deschide în o sală de jos al Otelului „Continental“ din localitate, o expoziție de pictură (peisage) și sculptură a tinerilor Cosmovici, Brize și Hetz. Expoziția va fi deschisă în toate zilele de la 9-12 a. m. și 2-5 p. m. Intrarea liberă, excepție Sâmbetele când se va cere 0.50 bani de persoană. 0isufl( 2) . ------------- . .. (Va urma) IX X XI după Alecsi Russo O Doamne, cum slăbit-a de tare al tău piept Mai tare ca oțelul! Nu pot să-mi mai îndrept Nădejdea ca alt’dată spre mina ta voinică! Ea cade de-oboseală și nu se mai ridică Să ’ndrepte eu-a ei pală pe fiii. A intrat In cuibul voinicei o moliciune... Ai stat Din drumuți de-alt’dată !.. O ! țara mea te scoală! Deșteaptă-te odată... ridică-te cu fală! In vremea veche, veche, cam de mult... ani mulți S’au strecurat de-atunce. Tu, Țară, înă asculți ? Senin era tot cerul... Ca un fecior cel soare Lucea. Cîmpii frumoase, mindre și roditoare Din răsărit de soare ’n apus se întindeau! Cărunte vîrfuri, munții, la ceruri înălțați. Păduri bogate, falnic umbriau a tare dealuri Și turme ’n depărtare mugind pe lîngă maluri de ape, armasarul, pe o pajiște păștea. Pe alta o copilă bălae se juca Cu arcul libertății. In pace și smerenie Cu Dumnezeu prea Sfîntul de pază, ’n sloboznie Și omul de la munte și cei din și trăia. In vremea ceia omul pe om nu stăpînia. Și cerul și pămîntul, a văilor umbrite Deschise tuturora erau ; și ’n fericire Ca visul trecea viața; iar moartea cînd venia Creștinul păși* pragu-i adînc, smerit. Credea Că sufletu ’n copiii svea-va prelungire. O vremuri dulci și sfinte o, visuri de iubire! Dar aerul de-odată s’a tulburat și nori Negresc atîta cerul că lumii dă fiori... Un groaznic praf se ’mindie și ’nvălue cinrpia Și văzului ascunde toți munții ! Vijelia Dă nopților vedere de groază și de chin, A moarte latră lupii și oamenii se’nchin ! Nechează caii jalnic... s’aud glasuri mulțime Strigînd ca ’n ceasul groaznic după ajutor și.. mine! Din ele se desprinde cînd groaza de pierit, Cînd pierdere, turbare... cînd glasul pustiit Al mamelor ce -și cată prin vifor copilașii, Ori spaima vrăbioarei cînd vede că golașii Din cuibu-i dispărut-au!.. Și vuitul suflă-amar Norocul ss ’nproștie.. puțin.. trecu.Ghonsi !.. . ! Doamne, fia-ți milă... în zare-o bătălie Se vede: năvălire de dușmani... grozăvie! Și oamenii ’s în zale de fier toți îmbrăcați. Pe pavăză săgeata alunecă... Culcați Cad în pămînt gramadă, cu ascuțise două. Cel paloș tae ’n carne vie. Pe iarbă, rouă De sînge. Piepturi goale grozav se’mpotivesc. Cu furie să luptă , cu săbii lungi lovesc. De la o vreme însă... dușmanului se pleacă Piste cadavre caii vor fiarele să-și treacă. In faț’atîtor săbii se dau învinși... și fug. Pe locuri pustii, oameni stau înșirați pe rug... Și ’a hău se prăpădește a libertății țară... Dar stați izbinda, iar-o... s’arată falniciară. ’N-arelui de sus mină ea stă... Lupta din nou Su ’ncinge. Luptătorii s’amestecă în hău! Și piepturile goale se ’ncing la luptă cruntă Cu pavezele; moartea înaintează, înfruntă Cu furie nebună. De coif descoperit Stau capete ’nșirate; pe cîmpul înegrit Se văd fâșii de steaguri și arcuri mii zdrobite. In mii de părți gramadă de discuri nimicite. Apoi un coșciug mare se ’nalță în văzduh Grozavă pară cerul înădușă. Năduli Pe lume, cade ’nvinșii și toți învingătorii Stau în genunchi și mina, în focu’nfiorării își dau, se iau în brațe. Cu inimă să fii Tu țară, care fosta-i în vremuri mohorît Altarul înrudirii iubirii cu durerea, A libertății falnici cu groaznica puterea A bărbăției mindre cu mintea care ’n fi defințitu-le-a pe toate stîrnind frățescul rod Ce forfotind prin veacuri, așa ne spui bătrînii, Născut-a neamul nostru, din lupta cu păgînii Se’ntemeiază tîrguri., se fac frumoase. Crescoți oamenii în pace, apoi se înmulțesc Ca și nisipul mării; se-acopere pămîntii Cu holde aurite, se ’nfiripă cim*tul ! Domnește voinicia ca ’n vremurile mari Nu voinicii plăpînde, nu flori frumoase, cai La cea dinții suflare de vînticel, pe post Se duc , dar libertatea bărbată care ’ncrust Adîncă rădăcină în rodnicul pămînt Ce sufletului aripi îi dă și sfînt cuvînt! D.