Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1915-10-01 / nr. 188

ANUL XXIII No. 188 5 B AN I o-ABONAMENTE Pe uri an . . Pe jumătate an Pe trei luni. . . In străinătate un an Un număr vechi 30 bani Lei 20 19 10 19 0 „ 30 d i­a iu­­ L PARTIDULUI CO­D 5 c 1 V­­ 5 Î Redacția și Administrația Iași PIaTA UNI­IRE A JOUI 1 OCTOMBRIE 1915 n BANI In pagina a 6-a rîndul 1 leu In pagina a 3 a rîndul 50 h. In pagina a 4 a rîndul 30 b. O —­­ TELEFON Ho. 33 o­n == A­TJ­U­N­C­I­U­R­I /.íí*ar/í/ șl si & 3 Ș at & 0 cawpsis de restnrsar« se îsmm Presa liberală cu Viitorul la­­ frunte și cu Mișcarea în coadă,­­ a început cu vehemență să-și în­­­­drepte săgețile ei, contra Fede­­­­rațiunei Unioniste,—o nouă or­­­­ganizațiune politică alcătuită de I curând de un mare număr de­­ fruntași ai țarei, având de scop, I lupta pentru realizarea idealului­­ național. I Liberalilor însă, deși ei se dau­­ de democrați și au pretenția de a­­ representa ideile maselor populare, i le displace în mod suveran expan­­­­siunele opiniunei publice, și nu I înțeleg de­sigur ca poporul sa se­­ manifeste alt­fel, de­cât așa cum­­ sunt dorințele și aspirațiunele par­­­­tidului, care are ca obiectiv pute­­­­rea, cu tot cortejul ei de bunătăți,­­ cum sunt bună­oară procepselele­­ bugetare a partizanilor, și foloa­­­­sele samsarlâcurilor exportului de­­ tot felul. De teama perderei acestor fo­ I­loase, gazetele regimului, văd în toate mișcările naționale ale opi­­­­niei publice, o stafie și o amenin­­­­țare ce poate să pericliteze situa­­­­țiunea partidului, și de aceea se năpustesc cu furie contra ori­cărei manifestări politice. Mai întâi le-a purtat umbră Ac­țiunea Națională. Liberalii nu admit bunăoară, ca să se poată organiza grupări care se cuteze a vedea in chestia ce interesează țara, — altfel de cum văd ei. Și fiind­că U­țiunea Națio­nala îi strângea de aproape și -i făcea responsabili de faptul unei indolențe dăunătoare aspirațiunelor­­ poporului, liberalii au început o campanie de clevetiri și de atacuri­­ mizerabile contra acestei grupări, atribuindu -i că vroește să răs­­­toarne guvernul. Acum regimul e tagat in spe­­rieți de aparițiunea Federațiunei­ Unioniste. Iar o pacoste pe capul nostru­ își zic nefericiții bugetivori. Culmea fericirei pentru regim ar fi, ca lumea să ’i lase 'n li­niște să mistue paragrafele buge­tare și foloasele traficului cu ne­voile situației, — să nu le tulbure obhiadele cu d-nii Busche și Czer­­nin, —și să’i creadă pe cuvânt că ei se gândesc și la revendicările române,—când va veni ocazia, — dacă va veni!... Eu cred însă, că de acum Îna­inte cel puțin, lucrurile se nu vor mai petrece după dorința ini­mei regimului. De astă ună dată cel puțin, spe­răm că noua grupare politică, Fe­­derațiunea Unionistă, va des­fășura o energie cu mult mai se­rioasă de­cât acea a Acțiunei Naționale. Ea va trebui sa înțeleagă că menajamentele ce se făceau până acum guvernului sunt o greșală neertată,­ căci încurajează o po­litică de duplicitate, funestă ma­­relor noastre interese naționale. Federațiunea Unionistă trebue deci să înceapă cu începutul. Pri­mii ei pași trebuie să fie îndrep­tați spre o campanie de resturnare a guvernului, care s’a dovedit, că este o piedică nenorocită a îndru­­mărei noastre către realizarea idea­lului național De un an și mai bine guvernul nu face alt­ceva de­cât un fel de echilibristică idioată care nu poate produce alt rezultat, de­cât să a­­tragă asupra țarei disprețul și ne­încrederea, atât a quadruplei, cât și a imperiilor centrale. Este dovedit că atitudinea noas­tră de a naviga pe două luntre, ne împinge total la izolare și des­considerare. Prin urmare trebuie să curmăm răul din rădăcină. O campanie de răsturnare se impune: Cu un guvern nou care să r­eprezinte aspirațiunele naționale, vom inaugura o politică nouă, conform cu speranțele și dorințele întregului neam româ­nesc. La lucru clar. ----------------cQGOo---------------­ Falimen­tul pirateriei germane Cu ocazia distrugerei celui de al 50-lea submarin german s'a făcut la Havre de către comandantul bazei armatei en­gleze din acel port francez o sărbătoare, la care a partici­pat oficialitatea franceză, bel­giană și engleză. Gazeta italiană „Il Secolo“ publicând această­ știre afir­mă, după Days Neros, că en­glezii ar fi descoperit mijlocul de a recunoaște locul u­nde se găsește un submarin, după ondulați­a specială a apei pe deasupra lui. Se pare că lucru este exact, căci de câtva timp pe zona cea mai periculoasă pentru navi­gația franco-englezior ispră­vile submarinelor germane au încetat, așa că s’au putut face enorme transporturi de trupe și muniții pe canalul Manicei fără nici un pericol. As­tfel dar pirateria ca și barbaria germană 1­n această direc­ție a dat faliment. Informații Sosirea unei misiuni franceze Cu acceleratul de azi dimineață a sosit în localitate o misiune fran­ceză compusă din d-nii Planche, Mallersch și Fournier deputați. După cât suntem informați mi­si­unea vine din București, unde a făcut sondările necesare în vede­rea înființărei unei fabrici de ex­plosibile in România. Misiunea condusă de d. căpitan Cilibadachi de la Comenduirea Pieței, a vizitat orașul. La orele 12 cu trenul de Un­­­­gheni misiunea a plecat în Rusia. Putem afirma că serviciul nostru fluvial a închiriat toate vasele sale, comandamentului armatei rusești pen­tru transportul trupelor sale. Ni se scrie din Giurgiu că la locul numit Lom de lângă ostrovul Mocanu, bulgarii au ras frunzișul și lucrează pe capete la tranșee. Se distinge chiar cu ochiul liber cum se cară piatră și se întăresc pa­rapetele. I D. intendent colonel Dimitrescu Ște­­­­fan, din serviciul controlului exterior,­­ a fost însărcinat pe ziua de 1 Oc­­­­tomprie cu funcțiunea de director su­­­­perior al serviciului intendenței sta­­­­bilimentelor centrale și a locurilor în­s­tărite. In „Opinia“ de aseară, la care colaborează de foarte de mult, „de­­misionatul“ secretar al teatrului d. P. Petrone, dupa­ ce arată că a mai demisionat după ce i s'a respins demisia, își aduce un elogiu, ară­tând că teatrul pierde un element cinstit. Cu alte cuvinte d. Petrone își recunoaște singurul merit ce-l are: acela de a fi mânuit cinstit banul teatrului. In acesta privință n’am avut și n’am zis nimic. Nu d. Petrone, ci „Opini­i“ tre­buia însă să arate modul cum prie­tenul ei politic,­­căci în clubul libe­ral d. Petrone figurează de formă și cu misiunea de a face spionaj pen­tru „Opinia“) a fost și demn în funcțiunea sa de secretar. Demn față de colegi, demn față de ins­tituție. Atunci când satrapia d-lui Petro­ne a ajuns de autoritate publică, și când a fost tolerat s’a făcut vi­novat de un act de necuviință și de impietate care i­a atras demi­­siunea, „Opinia“—tot prin pana lui Petrone—puns în discuțiune cinstea, ca un merit că nu-i pungaș. Nic’odată n avem nimic de zis în această privință. Mărturisim însă că suntem foarte mulțumiți de plecarea d-lui Petrone de la secretariatul teatrului, pentru că este în primul loc o satisfacțiu­ne adusă corpului artistic și o cinste reală pentru instituție, care a fost considerată până astăzi ca o proprietate personală a „artistu­lui“ Peleone. Ne mărginim deocamdată la atât. D-na Isabela Sadoveanu, a fost de­­rogată cu începere de la 1 Octombrie cu inspectarea grădinilor de copii din țară și în special din Dobrogea Nouă. D sa va studia actuala organizare și funcționare a acestor școale, de acord cu d-nele inspectoare titulare și va face propuneri în vederea unei îm­bunătățiri și reorganizări a acestor școale. Pentru această delegație d-sa va pri­mi o diurnă de 400 lei lunar. Comitetul Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, întru­nindu­se ori sub președinția d-lui D. N. Seceleanu, spre a desemna pe cei 4­ delegați ai sindicatelor agricole, în comisiunea Centrală pentru vîn­­zarea cerealelor, a ales pe d-nii : D. N. Seceleanu, C. Cantacuzino- Pașcanu, D. Creceanu și I. Nicu­­lescu-Dorobanțu. Știrile grave care au sosit asupra situației balcanice, — și în special bru­tala agresiune bulgară contra Serbiei, — au provocat o via agitație la noi. Un consiliu de miniștri a fost con­vocat aseară de urgență de către pri­mul ministru. Membrii cabinetului s-au întrunit la orele 5 ,1. a. acasă la d. Emil Costi­­nescu. La orele 7 seara, consiliul era în continuare. JUDICIARE Curtea de Apel din Iași S. I a ad­mis apelul făcut de Vasile Ionasoi contra sentinței Trib. Iași S. III pe care o reformă în totul și invalidea­ză propunrea efectuată de Corpul Por­tăreilor Trib. Iași în manele lui Va­sile Ienășoi pentru suma de 10000 lei, ce datorește lui Emil Engelman, care este debitorul lui S. Haimovici ci con­damnă pe S. Haimovici să plătească lui V. Ienășoi suma de 300 lei chel­­tueli de judecată.* Curtea de Apel din Iași secția II a respins apelul făcut de inculpatul Traian Dragoescu și confirmă sentin­ța Trib. Bacău S. II prin care e con­damnat la 6 luni închisoare, pentru delictul de abuz de încredere. * Idem a respins apelul făcut de Gus­tav Or­ge și confirmă sentința Trib. Iași S. III în procesul cu d. Inginer Gr. Bej­an prin care i s’a declarat re­­siliat contractul de vindere cumpăra­re, și-l obligă să plătească d-lui Ing. Bejan suma de 1780 lei plus 300 lei cheltueli de judecată. * Curtea de Apel din Iași secție II a admis apelul făcut de inculpatul Ioan Popovici reformă sentința Trib. Iași prin care era condamnat la 3 luni închisoare pentru denunțare calom­nioasă, și în consecință i­ achită de faptul ce i se impută. * Curtea de Casație S. NI a respins recursul făcut da inculpatul Gh. N. Georgescu contra decisiei Curței de Apel din Iași S.­I prin care se ad­misese apelul făcut de d. Procuror general al Curții de Apel contra sen­tinței Trib. Neamț prin care ,era cost­­demnat la 50 lei amendă, și curtea ea majorat pedeapsa la o lună închi­soare pentru omor prin imprudență. * Idem a respins recursul făcut de loan Hazapariu și confirmă deciziei Curței de Apel din Iași S.­I prin care este condamnat la 15 zile închisoare pentru delictul de calomnie. Iubitul nostru ami­. d. Rial Crăciun a sosit astăzi dimi­neață în orașul nostru. A apărut revista istorică T. Co­­drescu, scrisă de d. Gh. Ghibănescu, cu următorul sumar: Cuvînt înainte.— Gh. Ghibănescu. Doc. Slavo-r­omâne :—1919 Mai ‘25 (Unic slavon pentru Ciulinița); 1792 Iunie 12 (târgul Vlădeni); 1830 Aug. 20 (Drumul Țuțorei); 1803/04 (Cuza- Vodă cătră colonel Savel Manu). Inscripți : Schitul Zagavia, biserica din Maxut, biserica Rediul lui Tatar (Iași), Reni (Basarabia), Căușani (Ba­sarabia), Pitești. Manuscripte : Prefața Lestriței lui Varlaam (circa 1618). Notițe pe cărți : Penticostal­ (Rediul lui Tatar), Evhologhion (Șiștaci-Basa­­rabii), Psaltire (idem), Evanghelie Șer­­ban Vodă (proprie). Spițe de neam: Spița Ghibanilor (1838). Recensii: D. Onciul (Din trecutul Bucovinei), Stoica Nicolaescu (Petru Șchiopul), N. Papahagi (Aromânii), C. Gurescu (Vechimea Nlumoniei și legătura lui Mihai Viteazul). Bibliografie. CINEMA­ MODERN.—Astăzi program grandios ; superba dramă ; SEDUCE­REA, cap­o’operă a cinematografiei moderne, interpretată de cei mai mari artiști ai Teatrului Imperial din Pe­trograd în frunte cu celebrul PAUL WEGENER și celebra LYEYA SAL­­MANOVA. Apoi LUPTA PENTRU STAPANIREA AMERICEI, episod is­toric din Lumea nouă. O comedie și alte noutăți de valoare. Matineu la ora 5. Spectacol la 9 lum. La casa românească, de cetire­a Ligă din ograda biserică Bărboiu s’a redeschis biblioteca. Ea funcționează în fiecare zi în­tre 7 și 11 seara, iar Duminica și serbătorile și între 1 și 5 p. m. D. Dimitrie Ștefănescu funcționar la Curtea de Apel Iași S. I­ a per­­dut un contract de închiriere dintre d. D. G. Maxim cu d-na Herovanu. Găsitorul este rugat a-1 aduce la d. D. Ștefănescu funcționar la Curtea de Apel din Iași S. II unde va primi o bună recompensă. Grădina Traian.—­ Cinema „Pathé- Freres“. — In astă seară Mercuri 30 Septembrie, are loc mare reprezentație cu program nou. De remarcat: FLOAREA RUINELOR Răzbunarea unui tată contra fiicei sale, emoțio­nantă și zguduitoare dramă în patru acte. Mai sunt cuprinse în noul program: Prince iubește, comedie cu simpa­ticul humorist parisian. — Călătorii interesante. Cel mai nou număr din ziarul în­suflețit al războiului. EXPOZIȚIE In curând se va deschide în o sală de jos al Otelului „Continental“ din localitate, o expoziție de pictură (pei­­sage) și sculptură a­­ tinerilor Cos­­movici, Brize și Hetz. Expoziția va fi deschisă­ în toate zilele de la 9-12 a. m. și 2-5 p. m. Intrarea liberă, excepție Sâmbetele când se va cere 0.50 bani de persoană. 0isufl( 2) . ------------- . .. (Va urma) IX X­ XI după Alecsi Russo O Doamne, cum slăbit-a de tare al tău piept Mai tare ca oțelul! Nu pot să-mi mai îndrept Nădejdea ca alt’dată spre mina ta voinică! Ea cade de-oboseală și nu se mai ridică Să ’ndrepte eu-a ei pală pe fii­i. A intrat In cuibul voinic­ei o moliciune... Ai stat Din drumu­ți de-alt’dată !.. O ! țara mea te scoală! Deșteaptă-te odată... ridică-te cu fală! In vremea veche, veche, cam de mult... ani mulți S’au strecurat de-atunce. Tu, Țară, înă asculți ? Senin era tot cerul... Ca un fecior cel soare Lucea. Cîmpii frumoase, mindre și roditoare Din răsărit de soare ’n apus se întindeau! Cărunte vîrfuri, munții, la ceruri înălțați. Păduri bogate, falnic umbriau a tare dealuri Și turme ’n depărtare mugind pe lîngă maluri de ape, armasarul, pe o pajiște păștea. Pe alta o copilă bălae se juca Cu arcul libertății. In pace și­ smerenie Cu Dumnezeu prea­ Sfîntul de pază, ’n sloboz­nie Și omul de la munte și cei din ș­­i trăia. In vremea ceia omul pe om nu stăpînia. Și cerul și pămîntul, a văilor umbrite Deschise tuturora erau ; și ’n fericire Ca visul trecea viața; iar moartea cînd venia Creștinul păși* pragu-i adînc, smerit. Credea Că sufletu ’n copii­i svea-va prelungire. O­­ vremuri dulci și sfinte­ o, visuri de iubire! Dar aerul de-odată s’a tulburat și nori Negresc atîta cerul că lumii dă fiori... Un groaznic praf se ’mindie și ’nvălue cinrpia Și văzului ascunde toți munții ! Vijelia Dă nopților vedere de groază și de chin, A moarte latră lupii și oamenii se’nchin ! Nechează caii jalnic... s’aud glasuri mulțime Strigînd ca ’n ceasul groaznic după ajutor și.. m­ine! Din ele se desprinde cînd groaza de pierit, Cînd pierdere, turbare... cînd glasul pustiit Al mamelor ce -și cată prin­­ vifor copilașii, Ori spaima vrăbioarei cînd vede că golașii Din cuibu-i dispărut-au!.. Și vuitul suflă-amar Norocul ss ’nproștie.. puțin.. trecu.Ghonsi !.. . ! Doamne, fia-ți milă... în zare-o bătălie Se vede: năvălire de dușmani... grozăvie! Și oamenii ’s în zale de fier toți îmbrăcați. Pe pavăză săgeata alunecă... Culcați Cad în păm­înt gramadă, cu ascuțise două. Cel paloș tae ’n carne vie. Pe iarbă, rouă De sînge. Piepturi goale grozav se’mpot­­ivesc. Cu furie să luptă , cu săbii lungi lovesc. De la o vreme însă... dușmanului se pleacă Piste cadavre caii vor fiarele să-și treacă. In faț’­atîtor săbii se dau învinși... și fug. Pe locuri pustii, oameni stau înșirați pe rug... Și ’a hău se prăpădește a libertății țară... Dar stați­ izbin­da, iar-o... s’arată falnic­iară. ’N-arelui de sus mină ea stă... Lupta din nou Su ’ncinge. Luptătorii s’amestecă în hău! Și piepturile goale se ’ncing la luptă cruntă Cu pavezele; moartea înaintează, înfruntă Cu furie nebună. De coif descoperit Stau capete ’nșirate; pe cîm­pul înegrit Se văd fâșii de steaguri și arcuri mii zdrobite. In mii de părți gramadă de discuri nimicite. Apoi un coșciug mare se ’nalță în văzduh Grozavă pară cerul înădușă. Năduli Pe lume, cade ’nvinșii și toți învingătorii Stau în genunchi și mina, în focu’nfiorării își dau, se iau în brațe. Cu inimă să fii Tu țară, care fosta-i în vremuri mohorît Altarul înrudirii iubirii cu durer­ea, A libertății falnici cu groaznica puterea A bărbăției mindre cu mintea care ’n fi d­efințitu-le-a pe toate stîrnind frățescul rod Ce forfotind prin veacuri, așa ne spui bătrînii, Născut-a neamul nostru, din lupta cu păgînii Se’ntemeiază tîrguri., se fac frumoase. Cres­coți oamenii în pace, apoi se înmulțesc Ca și nisipul mării; se-acopere pămîntii Cu holde aurite, se ’nfiripă cim*tul ! Domnește voinicia ca ’n vremurile mari Nu voinicii plăpînde, nu flori frumoase, cai La cea dinții suflare de vînticel, pe post Se duc , dar libertatea bărbată care ’ncrust Adîncă rădăcină în rodnicul păm­înt Ce sufletului aripi îi dă și sfînt cuvînt! D.

Next