Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1915-10-24 / nr. 207

a McaSRStílMitMtillitikalMMtAKitt UNUL XXII! Ho. 207 5 B A N I fi B O ti fl M ENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . »10 Pe trei luni. . . „5 In străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani SflMBflTfl 24 OCTOMBRIE 1915 mMVwc&mams&aabBMOHtMMMatt SKtowiaasKmwji&flMHm%TOnsw^ BAUS flU UNGIURI Ins&rtSI și RwN&tti ® In pagina a 2-a rînndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. T IE IFF €>$2 No* S3 O f 6 fi N ăl POITICULUI CONSENSTOR — Redacția ci Administrația Iași PIAȚA UNIREA ww*K*eru*sw&nf»cmx imtMjm*Ki»m ROMANI, o mare răspundere și o mare gajă apasă sufletul neamului românesc. Stăm între mo fă și moarte, între glorie și dezastru. Ceasul sfânt pe care fam dorit și fam așteptat de veacuri a sosit,el trece și nu se va mai întoarce. Datoria fiecăruia din noi e să ne înălțăm până la înțelegerea însemnătății vremurilor prin care trecem, și să ne purificăm sufletele la flacăra dogoritoare a idealului național. Primejdiile prin care ne am strecurat până acum, au devenit tot mai mare. Astăzi nu se mai pot înlătura. Ele trebue înfruntate cu încredere în drepturile noastre, cu încredere în puterile noastre sfinte. Despre aceste lucruri ne vor vorbi Duminică 25 Octombrie, fruntașii țării și apostolii românismului de pretutindeni, la întrunirea din Sala Caragiale. Venim dar cu toții să ascultăm cuvântul lor de durere, de nădejde și de revoltă, cuvântul lor de îndrumare și de îmbărbătare. Veniți să unm cugetul nostru cu cugetul lor, pentru a împlini unitatea de conștiință a neamului românesc, și a pregăti ziua de mâine. FEDERAȚIA UNIONISTA LAȘI ȘI NECINSTIȚI Nu vroim si știma ciie vina: a prefectului de poliție, a primarului, a ministrului Morțun sau a consulatelor Ungro-Cfermane din localitate. Un lucru îl știm sigur. Prefectul de poliție a oprit sa ni se dea sala Sidoni și a încurajat hargalâcul unguresc din Iași să facă Duminică scandal Lucrul acesta I știm de la origine și considerăm drept act de demență din partea oricui ar căuta să-l nege. Când astfel stau lucrurile, ne-am fi așteptat ca cei ce se pricep așa da bine a preface averea țarei în averea lor, să găsească o altă întorsătură procedării lor infirme și negunoade decât aceia de a se tupila, cu partid cu tot la adăpostul bietului Kleiner. Nulitățile solemne care înjură oamenii ce stau în capul mișcărei neamului nostru, și nu au curajul nici a celor mai demni de ei netrebnicii, vor afla curând că delirul scandalos și demența totală în care au cărat nu sunt decât tremurut din urmă a celor ce se prăbușesc, ca să nu se mai ridice. Oricare ar fi măsurile polițienești și ungurești cu care poliția și epilepticii ne amenință, întrunirea va avea foc și răsunet, căci întrunirea nu a unui partid, e a tuturor partidelor, a tuturor adevăraților Români Noi, din parte-ne, se atragem atenția cu cea mai binevoitoare sfătuire și le spunem că nimic nu-i imposibil. Sunt căi ce conduc la toate cele, și dacă este destulă voință, se vor găsi totdeauna și destule mijloace. Cel de la guvern ar trebui să ia aminte, căci la urma urmei e destul de când oamenii aceștia ne plictisesc. Ins istorică aMU-1 mai 1915 „Neutralitatea proclamată în chip liber și observată în chip real, zise prezidentul Consiliului, nu ajunge a ne garanta consecințile imensei transformări care în fiecare zi cea mai mare amploare și al cărei sfîrșit nu ’1 poate prevedea nimeni. Pe pămînturile și mările vechiului continent, a cărui configurațiune politică este pe cale de-a se transforma, Italia are drepturi vitale de salvat, aspirațiuni juste de afirmat, și de susținut , ea are de menținut intactă situația ea de mare putere; mai mult, ea trebue să facă astfel ca această situațiune să nu fie diminuată în raport cu măririle posibile ale altor state. De aici urmează că neutralitatea noastră nu va trebui să râmîe inertă și moale, dar activă și vigilentă, nu neputincioasă, dar puternic înarmată și gata pentru orice eventualitate“. Aceste cuvinte erau primite cu căldură de către Cameră, care, pentru a accentua sentimentele sale, trimetea salutul său Belgiei. Ele erau primite cu entusiasm de către opiniunea publică, care, îndată, văzuse în ele importanța și chezășiea intervențiunii. Cum spunea, părăsind ședința, d. de Felice, deputat socialist reformist: „aceste declarațiuni înseamnă războiul. Iar presa germană, a doua zi reproducea discursul d-lui Salandra fără nici un comentariu. Această mare ședință parlamentară trebuia să aducă pe loc două contralovituri extrem de remarcabile. Mai întăi misiunea prințului de Bülow ca amasador extraordinar la Roma, misiune anunțată și desmințită în mai multe rînduri, devenin deodată sigură și oficială. Guvernul imperial își manifestă în chip straniu grijile pe cari i le pricinuia, atitudinea vechei sale aliate, considerînd că nu trebuia cineva mai în puțină ascendență decît vechiul cancelar pentru a încerca să rezolve dificultatea italiană. Această amintire a activității unui om de stat căzut în dizgrație era foarte semnificativă. Nimeni nu credea că Wilhelm al II-lea să fi păstrat o aversiune serioasă contra aceluia pe care-l numia altădată „credinciosul elu Bernerd“, pe care 'l făcuse prinț după lovitura de la Tanger, dar a cărui prezență îi devenise odioasă după celebrele „zile din Noembrie“, cînd caneclarul afectase să iea sub a sa protecție pe suveran, după ce l-a dezavuat și blamat, în chip public. Astfel, însărcinînd pe d. de Bülow cu această misiune delicată, Wilhelm II-lea, se zice făcea acest dublu calcul: „Dacă reușește, și în personalul meu diplomatic nu’l văd decît pe el în atare să reușiască, beneficiul va fi pentru mine și imperiul meu. Dacă nu reușește, atunci ori și care altul nu poate reuși în locul său. Nereușita-i îl va micșura și răzbunarea-mi va fi complectă“. Plecarea prințului de Bülow pentru Roma era salutată cu strigăte de bucurie de către ziarele germane, iar un ziar din Münich vorbea de o lovitură de tun diplomatic 420“. La care un ziar naționalist din Roma replica: „Filip al Macedoniei spunea că orice fortăreață poate fi cucerită de un măgar încărcat cu aur. Se pare că măgarul încărcat de aur a sosit la Roma de mai multă vreme și totuși fortăreața politică italiană n’a căzut încă. Astăzi Germania vrea să utilizeze mijloace mai moderne și mai perfecționate în mortierul diplomatic de 420 reprezentat prin d. de Bülow, dar Italia nu-i o fortăreață belgiană“. Așa, înainte chiar ca prințul de Bülow să se ’ntoarcă în villa sa din Malta, neînțelegerea avuse loc, susceptibilitățile naționale italiene se treziseră. Viciată ab initio, misiunea trimisului extraordinar era mai dinainte menită să se prăbușiască. Celalalt incident determinat de discursul d-lui Salandra, a rămas pănă azi încă învăluit de mister. (Va urma) CD- intrarea în loje la marea întrunire a „Federației Unioniste“, care va avea loc Duminică 25 Octombrie, orele 2 p. m. în sala Teatrului Pastia (Caragiale), nu se va putea face decât cu cărți speciale, eliberate de către clubul conservator democrat și clubul conservator. VOINȚA ȚÂRE Voința țârei care a fost exprimată cu atâta putere și hotărâre în extraordinara manifestație făcută acum două săptămâni în Capitala regatului, s’a rostit Dumineca trecută și sântem siguri se va rodi poimâni Duminecă și la Iași, cu aceiași admirabilă energie și acelaș înălțător entusiasm. Pretutindeni, în toate orașele unde Federația Unionistă a dus îndemnul acțiunei tuturor românilor pentru apărarea existenței naționale a neamului, conștiința românească s-a arătat pătrunsă de gravitatea momentului și de nevoia sacrificiului. Triumful strălucit al întrunirilor Federația, confirmă voința nestrămutată a țârei de a-și îndeplini menirea și destinele ei Dușmanii de moarte ai neamului nostru, și'au și dat mâna la hotarul țârei noastre. România a fost de-albinelea încercuită. E în joc viața, avidul țârei, existența noastră. Federația Unionistă, prin care vorbește glasul țârei, înțelegând datoria și luând întreaga răspundere a zilelor mari, Duminecă acum invită pe cetățenii ieșeni, care nu pot urma pe cei 10—20 inși vânduți cu totul nemților și care zice se formează o grupare politică la Iași,invită pe cetățenii Iașului să vie să asculte pe un Niculai Filipescu, pe Take Ionescu, pe Octavian Goga, pe dr. I. Cantacuzino, pe Mișu Cantacuzino, pe Barbu Delavrancea, pe dr. Istrati, pe I. Grădieanu, și alți fruntași ai țârei. Voința, țârei e și triumful țârei. Țara e în picioare și ea știe acum că nu noi vom face un pas îndărăt, a zis acum câteva zile în urmă ilustrul fruntaș dintre fruntașii acestei țări N. Filipescu. Să avem încredere nestrămutată în biruința voinței unui neam întreg. CUVENTUL ORAȘULUI NOSTRU în vederea marei întruniri de Duminecă a Federației Unioniste ce va avea loc în sala Pasîia, în toate păturile sociale ale orașului nostru, se observă o vie mișcare cu vădită tendință ca marea manifestație națională a lașilor să însemne cea mai crudă lovitură pentru aceia care sub firma unuui fals moldovenism, nu caută decât să-și satisfacă pornirile lor ascunse contra înfăptuirei idealului nostru național. Entusiasmul ce se observă printre ieșeni în vederea întrunirei de Duminecă, dovedește odată mai mult că orașul nostru posedă cea mai desăvfrșită maturitate politică și ca și în atâtea rânduri el stă în fruntea marilor mișcări naționale, care au menirea să conducă la închegarea Acelei Românii Mari, visată și cîntată întotdeauna de bunii români. Piedicele ce au pus atât trădătorii din năuntru ai acestei Țări, cât și dușmanii din afară, pentru ca întrunirea de Duminrică să nu aibă loc, este cea mai vie dovadă că cuvântul Celei de a doua Capitală a Țarei, va avea răsunetul hotărâtor pentru toți aceia care nu știu încă că în această Românie există o conștiință națională. La marea minimre a „Federației Unioniste“ care va avea loc Duminecă 25 Odont,brie orele 2 p. m. în sala Pustia din Piața Unirea, vor luaparte numeroși fruntași din Capitală, printre care putem cita pe d-mi N. Pilipescu, Take Ionescu, Mișu Cantacuzino, Ion Grădișteaiu, dr. loan Cantăcuzino, părintele Lucaci, dr. Toma Ionescu, Octavian Goga, Barbu Delavrancea, dr. C. Istrati etc. etc. Vor participa de asemeni și amicii noștri din organizațiile conservatoare din Moldova. nii membri ai clubului conservator local sunt rugați a se întruni în localul clubului din Piața Unirea, tineri 25 Octombrie c. orele 5 p. m. Secțiunile Ligii Culturale din Moldova sunt rugate să trimită delegați la întrunirea Federației Unioniste din Iași și să roage publicul din orașele lor ca sa asiste in număr cât mai mare. Comitetui Ligei Culturale Iași.