Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1916-01-14 / nr. 270
tA3HO.WS*H«H»NEÄ9H xes Emmanatoars: ARUL XXIII No. 270 5 BANI flBOHfIMENTE Pe un an . . Lei 20 Fa jumătate an . »10 Pe trei fani. . . »5 In străinătate un an , 30 nswftîăr vădii SO bani FV F NIMENTIN i VI in i Pl 1 iu m WH»l 111 ml V ■ wib JOUI 14 IANUARIE 1916 5 BANI AHUNCIURI # ««șS R&clstmo In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. —ci— TELE FOSS MO* B8 = 0 RMANUL PARTIDULUI CONSERVATOR ===== Redacția și Administrația Iași PIAȚA UNIREA IOAN RALIET Una câte una se duc dintre noi frumoasele figuri ale Iașului, nobilele caractere, care au fost corbii albi ai generației noastre sterpe și materialiste. Nu s’au închis bine porțile eternității In urma blândului chip al lui Nicolae Culianu și mâna aspră a morții se deschide din nou, pentru a lăsa să treacă dintre noi în lumea celor duși și jeliți, mândra și nobila făptură a lui Ioan Hallet. E de mirare, cum au putut să răsară și să trăiască asemenea fiori, asemenea mimoze sfioase In mijlocul huruenilor și a dudăului, care de o vreme se inbuibă pe pământul țerii noastre. Nu ne putem tălmăci altfel minunea aceasta, decât că veche și sănătoasă a trebuit să fie sămânța, din care au răsărit și puternică seva strămoșască, care i-a hrănit, făcând din ei reprezentanți ai altor vremi, ai altei lumi mai bune, in lumea de acum. Intr’adevăr, de când boala nemiloasă și moartea nealegătoare au smuls dintre noi mimoza sufletului lui Ioan Raliot, de la toți, care l-au cunoscut mai de aproape sau mai de departe nu auzi decât vorbe ca acestea: „A fost un caracter, a fost o figură nobilă, a fost cinstea personificată, chipul demnității întrupate, a modestiei, a sincerității, a desinteresării, tipul boerului român din vremile vechi, împodobit cu toate virtuțile acelor vremi“. Născut din o veche familie boerească, înrudit cu cele mai destinse familii din Moldova, Ioan Haller a fost nepotul marelui scriitor și patriot Dimitrie Rallet, care împreună cu Costache Negri au tratat la Constantinopol cu guvernul turcesc și cu ambasadorii marilor puteri chestiunea secularizării averilor mănăstirești și care la moartea sa a lăsat țerii pentru binefaceri întreagă averea sa. Cu asemenea sentimente din familie, Rabiet și-a făcut studiile liceale in Franța și facultatea de științi cu specialitatea in matematici la Paris, sub supravegherea severă a unei mame sfinte și înțelepte. Chiar cariera pe care și-a ales o, e o dovada de idealismul caracterului său. Pe când alți fii de boem s’au dat la cariere mai mănoase sau la politica mai mănoasă decât toate, Ralet, răpit de farmecul celei mai pozitive și mai grele științi, și-a închinat viața desinteresatei și ingratei cariere de profesor, căutând răsplata muncii sale numai in cehii aprinși de lumina adevărului și umeziți de respect și iubire a elevilor săi, întors aproape copil de la studii, a fost numit profesor de matematici la școala militară din Iași, unde de la început s-a impus iubirei și respectului elevilor și colegilor săi. Manierele sale destinse, claritatea lapidară a cuvântului sau, seriozitatea, blândeța și mai pe sus de toate demnitatea, bunătatea și nobleță caracterului său au făcut din el un luceafăr izvorâtor de lumină și un focar cald de educație pentru atâtea generații de ofițeri, azi cinstea și mândria armatei noastre. Generalii cei mai destinși ai oștirei noastre, cărora azimâncare să le fie încredințată soarta viitoare a țerii și neamului nostru, unii mai în vrâstâ decât el, au fost elevii lui și unii nu e Intre ei, care să nu mărturisească cu recunoștință și admirație, că nu numai cunoștințele cele mai necesare carierei, dar și calitățile de caracter ostășesc lui Raliét se datoresc. Raliét a fost unul din acei rari profesori și educatori, născuți și crescuți, care cu mintea luminează și cu inima răpesc pe elevii loi, rămânând pentru întreagă viața lor modelul, după care își croesc caracterul și își potrivesc faptele. Ralet n’a înțeles niciodată, de ce să fie nevoie în școală de vorbă aspră și pedepse și brutalitatea unora cu copii oamenilor ,i revolta până la indignare. Toată puterea lui de profesor și educator era în cuvântul lui clar, cald și lapidar, In respectul și dragostea, pe care Intreaga sa personalitate o sugara elevilor. O asemenea putere nu se câștigă din carte, ea se naște cu omul, o zestre din părinți. Nu mai puțin roditoare a fost activitatea lui Raliet ca profesor de matematici la Universitatea din Iași. Claritatea explicațiilor lui, însuflețirea pentru știință, dreptatea lui au făcut bunătatea și din el idolul elevilor săi. Examenele anuale, de licență și de capacitate, la cans lua parte Raket, au fost totdeauna o garanție de absolută dreptate și nepărtinire. N’a existat vreodată motiv, care să-l abată pe Ralet din drurnul dreptății—un adevărat caracter antic, atât de rar în zilele noastre. Ca metod și mod de predare, de la câți profesori de matematici jllevi ai lui, n’am auzit zicându-se „N’am prea învățat pedagogie , metoade, fac însă cum ne făcea nouă d. Raliet și nu se poate, să nu fie bine“. Intre colegii lui de la Universitate , Raliét a fost totdeauna gura adevărului și cumpăna dreptății, respectat, iubit și ascultat de toți, fără excepție. Deși s-a ferit totdeauna de onoruri și funcții ofiale în universitate, el a fost totuși totdeauna cea mai imporestată autoritate intre colegi și aceasta din cauza blândeței, bunătății, modestiei, a dreptății și onestității sale de toți recunoscută. Un cuvânt al lui potolea orice furtună și dădea dreptatea celui ce o avea întru adevăr. Ușor i-ar fi fost lui Ralet cu mintea și caracterul lui să aibă rolurile cele mai însemnate în politica lașului și a țerii, caracter de mimoză, cum a fost însă, s’a ferit ca de foc toată viața lui de cea mai mică atingere cu necurația, cu mai onestitatea vieții noastre publice, in modestia lui se ascundea o nobilă și neînfrântă mândrie. A făcut și el politică idealistă, s’a însuflețit și el de tot ce a fost nobil și ideal în politica țării și s'a indignat profund, de tot ce a fost mărunt, josnic și molonest In apucăturile oamenilor și partidelor—a stat insă de-o parte in sfioasa sa curățenie sufletească. Ca suflet mare de patriot, pentru a-i zugrăvi de sus până jos, e de ajuns să-i reproduc aoi vorbele, pe care mi lea spus în zilele trecute intr’o conversație prietenească.Ei Raliet, nu mai e glumă, o să intrăm și noi în război, se duc și băieții noștri, ai mei trei și ai tăi patru. —Ce e de făcut? Ce-o fi pe lumea toată, o fi și pe noi. Să se ducă, să-și facă datoria numai să nu murim nici noi, până ce nu vom vedea idealul național, visul cu care ne-am hrănit toată viața, împlinit și înfăptuit. Și nobilul suflet al lui Raliet, zicând acestea, nu presimțea adierea de aripi a morții, care sa apropia, pentru a-i fire și această ultimă mângâiere și a~i duce dintre noi, care l-am iubit și respectat acolo unde nu este durere nici întristare, ci viață fără de sfârșit. Iași 13 Ianuarie 1916 m. m. Informații Dintr’o sorginte foarte autorizată aflăm că, drept răspuns la cererea d-lui von dem Busche ministrul Germaniei, pentru ca guvernul nostru să dispus imediata desconcentrare a trupelor, d. I. Brătianu prezidentul consiliului și ministru de război, a hotărât—și lucru se va vedea foarte curând că așa e—să cheme noi contingente și să se dubleze punctele noastre de frontieră dinspre Austro Ungaria. Suntem fericiți a anunța această măsură a d-lui Brătianu, drept răspuns la cererile obraznice ale nemților. Eri, două aeroplane bulgărești, sistem „Taube“, au virat mai mult timp deasupra orașului Giurgiu și apoi au luat direcția Turtucaia. Ambele avioane s-au înapoiat pe la 1 d. a. și au aterisat în fața forturilor Rusciukului. Ministerul agricultturei și domeniilor a cerut comisiei centrale de export să-i procure sulfat de cupru pentru stropitul viilor și sfoară de Manila. Cererea urmează a fi satisfăcută prin mărfuri de compensațiune. Aceste mărfuri vor fi hotărâte de comisia centrală de export. De astă noapte a început să cadă asupra județului și orașului nostru, o zăpadă măruntă. Jăndărmăria a arestat pe individul Vasile Tenea, cunoscut hoț de vite prin părțile Sculenilor, învățătorii diriginți au fost convocați de revizorat unde vor lua diferite instrucțiuni privitoare la starea școalelor. Sătenii din cătunul Ciurbești com. Miroslava s’au plâns d-lui prefect de județ contra spolierei la ccn^sânt supuși de către arendașul moșiei Cornești, Faerstein. D. Fântânaru a luat măsurile necesare. Membrii „Soc. de Economie și împrumut a funcționarilor Casei Sf. Spiridon“ sânt convocați a se întruni în adunare generală pentru Sâmbătă 16 Ianuarie, la ordinea zilei fiind de discutat mai multe chestiuni. Epitropia are de încasat câștiuri din Rusia pentru moșii peste un milion de lei. De 2 ani nu s’a încasat nimic, din cauza evenimentelor ce se petrec astăzi. A apărut și se află de vânzare „Cele 35 Patimi“ lucrare datorită penei d-lui P. D. I. Ghițescu, avocat din Iași. In această lucrare autorul expune în mai multe capitole diferite observațiuni psihico-sociale. D. Prof. dr. Bogdan va reîncepe cursul său de Medicină legală Marți 12 Ianuarie ora 4 p. m. și îl va continua ca de obicei, Joi și Sâmbătă la aceiași oră. Pentru refugiații români Suma adunată și înaintată Ligei Culturale Lei B. 347.00 „CINEMA MODERN“.—Noul program cuprinde admirabila dramă sentimentală, Frumoasa Noemi sau Amorul învinge, acțiune ce se petrece în Paris și desfășoară romanul unei tinere și încântătoare fete, căzută în ghiarele unui om înfiorător ce trăește în umbra misterelor întunecate și în fața căruia crima și nelegiuirea nu găsesc milă sau eroare. Trei comedii în diferite genuri și o splendidă vedere în plin aer, complectează superbul program. Cu începere de Mercuri 13 Ianuarie, la finele spectacolelor serale, debutează fenomenalul transformist 10- RA cu un program absolut nou. Matineu la ora 5—Spectacol seral la 9 luni. Cererile permiselor de export pentru vinuri trebue adresate sindicatelor viticole ale județelor respectve, iar în județele unde nu există asemenea sindicate, la comisiunea centrală viticolă ce funcționează pe lingă ministerul agriculturei. Cererile nu vor fi primite decit pînă la 15 ianuarie. Comisiunea va fixa apoi cantitățile de vin exportabile și va interveni ca să se pună la dispoziția viticultorilor vagoane, în ordinea tragerei la sorți. Se aduce la cunoștința candidatelor înscrise la examenul de capacitate pentru specialitatea gimnasticei că acest examen s’a amânat la 1 Mai 1916. D. dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice, față de aglomerările de cereale dela frontieră a trimis următoarea adresă d-lui director general al C. F. R.: „Deoarece, pe de-o parte, la punctele de frontieră, s’au adunat un număr foarte mare de cereale, care blochează gările și împedecă aducerea altor cereale din țară, spre a fi exportate; iar pe altă parte exportatorii cari au trimis aceste cereale la punctele de frontieră, le lasă acolo luni întregi, fără a le exporta sau ridica, așa încât unele puncte de frontieră, cum este de exemplu Predealul, stă blocat încă din luna lui Septembrie, vă rog să bine cii a dispune ca să se facă cunoscut exportatorilor, cari au cereale depuse la punctele de frontieră , că în cel mult 21 zile să ridice cerealele depuse, căci în caz contrariu li se va aplica taxa de magazinaj reglementată cu începere dela această dată. Tot cu începere dela această dată, cerealele ce vor veni la punctele de fronttieră, nu sunt scutite de taxele reglementare decit în timp de 10 zile dacă vor fi lăsate în depozit la aceste puncte. JUDICIARE Curtea de Apel din Iași secția II a admis în parte oposiția făcută de inculpatul Peteț M. Marcu, la decisia Curței, reformă sentința Trib. Neamț prin care era condemnat la 2 ani închisoare și în consecință îl achită de delictul de bancrută frauduloasă, și-l condamnă la 2 luni pentru bancrută simplă.* Idem a admis apelul inculpatului Iorgu Scorțanu, reformă sentința Trib. Roman prin care era condemnat la 1 an închisoare pentru delictul de fals, și în consecință îl achită de faptul ce i se impută. * Idem a admis apelul inculpatului G. Timofte Cioată, reformă sentința Trib. Iași s. I prin care era condamnat la 5 ani pentru delictul de falsificare de monedă, și îi reduce pedeapsa la 2 ani închisoare. * Idem a respins oposiția și deci apelul inculpatului Rudolf Walter și confirmă sentința Trib. Iași s. I. prin care era condamnat la 6 luni pentru delictul de înșălăciune. * Idem a admis apelul inculpatului Niță Teacă reformă sentința Trib. Fălciu prin care era condamnat la o lună închisoare pentru înșălăciune, și îl achită. ȘTIRI TEATRALE. - Societatea dramatică, dă două reprezentații la Teatrul „Eminescu“ din Botoșani. Prima reprezentație va avea loc Joi 14 Ianuarie cu piesa : FETIȚA, în care joacă d-nele V. Cuzinschi, Momuleanu, Braborescu, Castriș, Marcelian, Plorga, Vernescu, Popovici, Munte, Câmpeanu, precum și d-nii: Petrone, Braborescu, Damira, Verm scu, Vâlcea, Mitrofan, Pirone, Popa etc. Vineri 15 Ianuarie, a 2-a reprezentație cu piesa : PAPA LEBONARD în care joacă d-nele Momuleanu, M. Profir, A. Cârjă și d-nii N. Radu- Demetrescu, I. Profir, I. C. Damira, Vernescu-Vâlcea, N. Borgovan, Meicu, etc. **It Sâmbătă 16 Ianuarie se va juca : ÎNVIEREA cinci acte de Bataille după romanul lui Tolstoi. Duminică 17 Ianuarie la ora 2 jum. după amiază: OTRAVA (L’assommoir) , seara la ora 9 : CĂRĂBUȘII, comedie în trei acte de Brieux. Se repetă în forjer : VOINȚA, patru acte de G. Guiches, Tereza Raquin de E. Zola și AZILUL DE NOAPTE de Gorki. Toate persoanele cari au fost invitate pentru Joi 14 Ianuarie ora 5 p. m. la consfătuirea în vederea chestiunei pusă de societatea pentru „Profilaxia Tuberculozei“, sânt cu insistență rugate a veni la întîlnire la ora 4 p. m. aceiași zi în loc de ora 5, pentru care fuseseră convocate. La 11 ianuarie 1916 împlinindu-se un an de la înființarea casei de citire „D. Burbel“ din Belcești, a avut loc o adunare generală a membrilor cu care ocazie d. dr. V. Țațomir președintele, a făcut o amănunțită dare de samă. D-sa aduce—în numele comitetului—viile sale mulțumiri următorilor 24 binevoitori donatori: d-ni . N. Iorga prof. universitar, dr. Anghel, P. S. S. Archiereul Antim Petrescu, C. V. Gheorghiu, dr. Țațomir, d-ra Valeria D. Șova din Bacău, C. D. Mitropol București, Căpitan I. Pleniceanu din Artilerie, Școala Normală V. Lupu, Gh. Niculau, etc. Asemenea mulțumește ziarelor deșene care au promis trimiterea, gratuită : „Gloria“, „Evenimentul“, „Iașul“ și „Mișcarea“. Adunarea generală a proclamat ca membri de onoare pe d-nii N. Iorga prof. Universitar și C. V. Gheoghiu student în drept care au dat cel mai larg concurs material și moral clubului de lectură. Situația financiară este cât se poate de înfloritoare și biblioteca numără 524 volume, din cei mai de samă autori români. Astăzi a avut loc la Botoșani, înmormântarea d-nei Capri, născută Macarovici, care după cum s’a anunțat, a fost dăunăzi, victima unui grav accident de trăsură întâmplat la Botoșani. D-na Capri este sora d-rei dr. A. Macarovici din Iași. De astăzi într’o săptămână, adecă Mercuri 20 Ianuarie, se redeschide Parlamentul. -------------------------------------- 51 victorii nemțești de la 1-13 Decembrie 1915 sau minciunile nemților n’au margine Nemții scot din lună în lună un fel de jurnal de război și, pentru a înșela buna credință a publicului, mai cu samă al celui din țările neutrale, tipăresc acest jurnal în limba franceză și ii intitulează pur și simplu în franțuzește „ Journal de la guerre“ . Un asemenea specimen primim