Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1916-01-14 / nr. 270

tA3HO.WS*H«H»N­EÄ9H xes Emmanatoars: ARUL XXIII No. 270 5 BAN­I flBOHfIMENTE Pe un an . . Lei 20 Fa jumătate an . »10 Pe trei fani. . . »5 In străinătate un an , 30 nswftîăr vădii SO bani FV F NIMENTIN­ i VI in­­ i­ Pl 1 iu­ m W­H»l 111 ml V ■ wib JOUI 14 IANUARIE 1916 5 BAN­I AHUNCIURI # ««șS R&clstmo In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. —ci— T­ELE FOSS MO* B8 = 0 R­M­A­N­U­L PARTIDULUI CONSERVATOR ===== Redacția și Administrația Iași PIAȚA UNIREA IOAN RALIET Una câte una se duc dintre noi frumoasele figuri ale Iașului, no­bilele caractere, care au fost cor­bii albi ai generației noastre ster­pe și materialiste. Nu s’au închis bine porțile eternității In urma blân­dului chip al lui Nicolae Culianu și mâna aspră a morții se deschide din nou, pentru a lăsa să treacă dintre noi în lumea celor duși și jeliți, mândra și nobila făptură a lui Ioan Hallet. E de mirare, cum au putut să răsară și să trăiască asemenea fiori, asemenea mimoze sfioase In mijlocul huruenilor și a dudăului, care de o vreme se in­­buibă pe pământul țerii noastre. Nu ne putem tălmăci altfel minu­nea aceasta, decât că veche și să­nătoasă a trebuit să fie sămânța, din care au răsărit și puternică seva strămoșască, care i-a hrănit, făcând din ei reprezentanți ai altor vremi, ai altei lumi mai bune, in lumea de acum. Intr’adevăr, de când boala ne­miloasă și moartea nealegătoare au smuls dintre noi mimoza sufletului lui Ioan Raliot, de la toți, care l-au cunoscut mai de aproape sau mai de departe nu auzi de­cât vorbe ca acestea: „A fost un caracter, a fost o figură nobilă, a fost cinstea personificată, chipul demnității în­trupate, a modestiei, a sincerității, a desinteresării, tipul boerului ro­mân din vremile vechi, împodobit cu toate virtuțile acelor vremi“. Născut din o veche familie boe­­rească, înrudit cu cele mai des­tinse familii din Moldova, Ioan Haller a fost nepotul marelui scriitor și patriot Dimitrie Rallet, care îm­preună cu Costache Negri au tra­tat la Constantinopol cu guvernul turcesc și cu ambasadorii marilor puteri chestiunea secularizării a­­verilor mănăstirești și care la moar­tea sa a lăsat țerii pentru bine­faceri întreagă averea sa. Cu asemenea sentimente din fa­milie, Rabiet și-a făcut studiile li­ceale in Franța și facultatea de științi cu specialitatea in mate­matici la Paris, sub supravegherea severă a unei mame sfinte și în­țelepte. Chiar cariera pe care și-a ales o, e o dovada de idealismul caracterului său. Pe când alți fii de boem­ s’au dat la cariere mai mănoase sau la politica mai mă­noasă de­cât toate, Ral­et, răpit de farmecul celei­ mai pozitive și mai grele științi, și-a închinat viața desinteresatei și ingratei cariere de profesor, căutând răsplata muncii sale numai in cehii aprinși de lu­mina adevărului și umeziți de res­pect și iubire a elevilor săi, întors aproape copil de la stu­dii, a fost numit profesor de ma­tematici la școala militară din Iași, unde de la început s-a impus iu­­birei și respectului elevilor și co­legilor săi. Manierele sale destinse, claritatea lapidară a cuvântului sau, seriozitatea, blândeța și mai pe sus de toate demnitatea, bunătatea și nobleță caracterului său au fă­cut din el un luceafăr izvorâtor de lumină și un focar cald de educație pentru atâtea generații de ofițeri, azi cinstea și mândria armatei noastre. Generalii cei mai destinși ai oștirei noastre, cărora azi­mânc­are să le fie încredințată soarta viitoare a țerii și neamului nostru, unii mai în vrâstâ de­cât el, au fost elevii lui și unii nu e Intre ei, care să nu mărturisească cu recunoștință și admirație, că nu numai cunoștințele cele mai necesare carierei, dar și calitățile de caracter ostășesc lui Raliét se datoresc. Raliét a fost unul din acei rari profesori și educatori, năs­cuți și crescuți, care cu mintea lu­minează și cu inima răpesc pe elevii loi, rămânând pentru întrea­gă viața lor modelul, după care își croesc caracterul și își potrivesc faptele. Ral­et n’a înțeles nici­odată, de ce să fie nevoie în școa­lă de vorbă aspră și pedepse și brutalitatea unora cu copii oameni­lor ,i revolta până la indignare. Toată puterea lui de profesor și educator era în cuvântul lui clar, cald și lapidar, In respectul și dra­­­gostea, pe care Intreaga sa per­sonalitate o sugara elevilor. O ase­menea putere nu se câștigă din carte, ea se naște cu omul, o zes­tre din părinți. Nu mai puțin roditoare a fost activitatea lui Raliet ca profesor de matematici la Universitatea din Iași. Claritatea explicațiilor lui, însufle­țirea pentru știință, dreptatea lui au făcut bunătatea și din el ido­lul elevilor săi. Examenele anuale, de licență și de capacitate, la cans lua parte Rak­et, au fost totdeauna o garanție de absolută dreptate și nepărtinire. N’a existat vre­odată motiv, care să-l abată pe Ral­et din drurnul dreptății—un adevărat caracter antic, atât de rar în zilele noastre. Ca metod și mod de predare, de la câți profesori de matematici jllevi ai lui, n’am auzit zicându-se „N’am prea învățat pedagogie , metoade, fac însă cum ne făcea nouă d. Raliet și nu se poate, să nu fie bine“. Intre colegii lui de la Universitate , Raliét a fost totdeauna gura ade­vărului și cumpăna dreptății, res­pectat, iubit și ascultat de toți, fă­ră excepție. Deși s-a ferit totdeau­na de onoruri și funcții ofiale în universitate, el a fost totuși totdeau­na cea mai imporestată autoritate intre colegi și aceasta din cauza blândeței, bunătății, modestiei, a dreptății și onestității sale de toți recunoscută. Un cuvânt al lui po­tolea ori­ce furtună și dădea drep­tatea celui ce o avea întru adevăr. Ușor i-ar fi fost lui Ral­et cu mintea și caracterul lui să aibă rolurile cele mai însemnate în po­litica lașului și a țerii, caracter de mimoză, cum a fost însă, s’a ferit ca de foc toată viața lui de cea mai mică atingere cu necurația, cu mai onestitatea vieții noastre publice, in modestia lui se ascundea o no­bilă și neînfrântă mândrie. A fă­cut și el politică idealistă, s’a în­suflețit și el de tot ce a fost nobil și ideal în politica țării și s'a in­dignat profund, de tot ce a fost mă­runt, josnic și molonest In apucă­turile oamenilor și partidelor—a stat insă de-o parte in sfioasa sa curățenie sufletească. Ca suflet mare de patriot, pen­tru a-i zugrăvi de sus până jos, e de ajuns să-i reproduc aoi vorbele, pe care mi lea spus în zilele tre­cute intr’o conversație prietenească.­­Ei Raliet, nu mai e glumă, o să intrăm și noi în război, se duc și băieții noștri, ai mei trei și ai tăi patru. —Ce e de făcut? Ce-o fi pe lu­mea toată, o fi și pe noi. Să se ducă, să-și facă datoria numai să nu murim nici noi, până ce nu vom vedea idealul național, vi­sul cu care ne-am hrănit toată viața, împlinit și înfăptuit. Și nobilul suflet al lui Raliet, zicând acestea, nu presimțea adie­rea de­ aripi a morții, care sa a­­propia, pentru a-i fire și această ultimă mângâiere și a~i duce din­tre noi, care l-am iubit și respec­tat acolo unde nu este durere nici întristare, ci viață fără de sfârșit. Iași 13 Ianuarie 1916 m. m. Informații Dintr’o sorginte foarte autorizată aflăm că, drept răspuns la cererea d-lui von dem Busche ministrul Ger­maniei, pentru ca guvernul nostru să dispus imediata desconcentrare a trupelor, d. I. Brătianu preziden­tul consiliului și ministru de răz­boi, a hotărât—și lucru se va ve­dea foarte curând că așa e—să cheme noi contingente și să se dubleze punctele noastre de fron­tieră dinspre Austro Ungaria. Suntem fericiți a anunța această măsură a d-lui Brătianu, drept răs­puns la cererile obraznice ale nemților. Eri, două aeroplane bulgărești, sis­tem „Taube“, au virat mai mult timp de­asupra orașului Giurgiu și apoi au luat direcția Turtucaia. Ambele avioane s-au înapoiat pe la 1 d. a. și au aterisat în fața forturi­lor Rusciukului. Ministerul agricultturei și domenii­lor a cerut comisiei centrale de ex­port să-i procure sulfat de cupru pentru stropitul viilor și sfoară de Manila. Cererea urmează a fi satisfăcută prin mărfuri de compensațiune. A­­ceste mărfuri vor fi hotărâte de co­misia centrală de export. De astă noapte a început să cadă asupra județului și orașului nost­ru, o zăpadă măruntă. Jăndărmăria a arestat pe individul Vasile Tenea, cunoscut hoț de vite prin părțile Sculenilor, învățătorii diriginți au fost convo­cați de revizorat unde vor lua dife­rite instrucțiuni privitoare la starea școalelor. Sătenii din cătunul Ciurbești com. Miroslava s’au plâns d-lui prefect de județ contra spolierei la ccn^sânt supuși de către arenda­șul moșiei Cornești, Faerstein. D. Fântânaru a luat măsurile necesare. Membrii „Soc. de Economie și îm­prumut a funcționarilor Casei Sf. Spiridon“ sânt convocați a se întru­ni în adunare generală pentru Sâm­bătă 16 Ianuarie, la ordinea zilei fi­ind de discutat mai multe chestiuni. Epitropia are de încasat câștiuri din Rusia pentru moșii peste un milion de lei. De 2 ani nu s’a în­casat nimic, din cauza evenimente­lor ce se petrec astăzi. A apărut și se află de vânzare „Cele 35 Patimi“ lucrare datorită pe­nei d-lui P. D. I. Ghițescu, avocat din Iași. In această lucrare autorul expune în mai multe capitole diferite observațiuni psihico-sociale. D. Prof. dr. Bogdan va reîncepe cursul său de Medicină legală M­arți 12 Ianuarie ora 4 p. m. și îl va continua ca de obicei, Joi și Sâm­bătă la aceiași oră. Pentru refugiații români Suma adunată și înaintată Ligei Culturale Lei B. 347.00 „CINEMA MODERN“.—Noul pro­gram cuprinde admirabila dramă sen­timentală, Frumoasa Noemi sau A­­morul învinge, acțiune ce se petrece în Paris și desfășoară romanul unei tinere și încântătoare fete, căzută în ghiarele unui om înfiorător ce tră­­ește în umbra misterelor întunecate și în fața căruia crima și nelegiuirea nu găsesc milă sau eroare. Trei co­medii în diferite genuri și o splen­didă vedere în plin aer, complectea­­ză superbul program. Cu începere de Mercuri 13 Ianua­rie, la finele spectacolelor serale, de­butează fenomenalul transformist 10- RA cu un program absolut nou. Matineu la ora 5—Spectacol seral la 9 luni. Cererile permiselor de export pen­tru vinuri trebue adresate sindicate­lor viticole ale județelor respectve, iar în județele unde nu există aseme­nea sindicate, la comisiunea centrală viticolă ce funcționează pe lingă mi­nisterul agriculturei. Cererile nu vor fi primite de­cit pînă la 15 ianuarie. Comisiunea va fixa apoi cantitățile de vin exportabile și va interveni ca să se pună la dispoziția viticultorilor vagoane, în ordinea tragerei la sorți. Se aduce la cunoștința candidatelor înscrise la examenul de capacitate pentru specialitatea gimnasticei că a­­cest examen s’a amânat la 1 Mai 1916. D. dr. Anghelescu, ministrul lu­­crărilor­ publice, față de aglomerările de cereale dela frontieră a trimis ur­mătoarea adresă d-lui director gene­ral al C. F. R.: „De­oare­ce, pe de-o parte, la punc­tele de frontieră, s’au adunat un nu­măr foarte mare de cereale, care blo­chează gările și împedecă aducerea altor cereale din țară, spre a fi ex­portate; iar pe altă parte exporta­torii cari au trimis aceste cereale la punctele de frontieră, le lasă acolo luni întregi, fără a le exporta sau ri­dica, așa în­cât unele puncte de fron­tieră, cum este de exemplu Predea­lul, stă blocat încă din luna lui Sep­tembrie, vă rog să bine­ ci­i a dis­pune ca să se facă cunoscut expor­tatorilor, cari au cereale depuse la punctele de frontieră , că în cel mult 21 zile să ridice cerealele depuse, căci în caz contrariu li se va aplica taxa de magazinaj reglementată cu începere dela această dată. Tot cu începere dela această dată, cerealele ce vor veni la punctele de fronttieră, nu sunt scutite de taxele reglementare decit în timp de 10 zile dacă vor fi lăsate în depozit la ace­ste puncte. ­ JUDICIARE Curtea de Apel din Iași secția II a admis în parte oposiția făcută de in­culpatul Peteț M. Marcu, la decisia Curței, reformă sentința Trib. Neamț prin care era condemn­at la 2 ani în­chisoare și în consecință îl achită de delictul de bancrută frauduloasă, și-l condamnă la 2 luni pentru bancrută simplă.* Idem a admis apelul inculpatului Iorgu Scorțanu, reformă sentința Trib. Roman prin care era condem­­nat la 1 an închisoare pentru delic­tul de fals, și în consecință îl achită de faptul ce i se impută. * Idem a admis apelul inculpatului G. Timofte Cioată, reformă sentința Trib. Iași s. I prin care era condam­­nat la 5 ani pentru delictul de fal­­sificare de monedă, și îi reduce pe­deapsa la 2 ani închisoare. * Idem a respins oposiția și deci a­pelul inculpatului Rudolf Walter și confirmă sentința Trib. Iași s. I. prin care era condamnat la 6 luni pentru delictul de înșălăciune. * Idem a admis apelul inculpatului Niță Teacă reformă sentința Trib. Fălciu prin care era condamnat la o lună închisoare pentru înșălăciune, și îl achită. ȘTIRI TEATRALE. - Societatea dramatică, dă două reprezentații la Teatrul „Eminescu“ din Botoșani. Prima reprezentație va avea loc Joi 14 Ianuarie cu piesa : FETIȚA, în care joacă d-nele V. Cuzinschi, Momuleanu, Braborescu, Castriș, Mar­­celian, Plorga, Vernescu, Popovici, Munte, Câmpeanu, precum și d-nii: Petrone, Braborescu, Damira, Verm s­­­cu, Vâlcea, Mitrofan, Pirone, Popa etc. Vineri 15 Ianuarie, a 2-a repre­zentație cu piesa : PAPA LEBONARD în care joacă d-nele Momuleanu, M. Profir, A. Cârjă și d-nii N. Radu- Demetrescu, I. Profir, I. C. Damira, Vernescu-Vâlcea, N. Borgovan, Mei­­cu, etc. **­­It Sâmbătă 16 Ianuarie se va juca : ÎNVIEREA cinci acte de Bataille du­pă romanul lui Tolstoi. Duminică 17 Ianuarie la ora 2 jum. după amiază: OTRAVA (L’assommoir) , seara la ora 9 : CĂRĂBUȘII, comedie în trei acte de Brieux. Se repetă în forjer : VOINȚA, pa­tru acte de G. Guiches­, Tereza Raquin de E. Zola și AZILUL DE NOAPTE de Gorki. Toate persoanele cari au fost in­vitate pentru Joi 14 Ianuarie ora 5 p. m. la consfătuirea în vederea ches­­tiunei pusă de societatea pentru „Pro­filaxia Tuberculozei“, sânt cu insis­tență rugate a veni la întîlnire la ora 4 p. m. aceiași zi în loc de ora 5, pentru care fuseseră convocate. La 11 ianuarie 1916 împlinindu-se un an de la înființarea casei de citi­re „D. Burbel“ din Belcești, a avut loc o adunare generală a membrilor cu care ocazie d. dr. V. Țațomir pre­ședintele, a făcut o amănunțită dare de samă. D-sa aduce—în numele co­mitetului—viile sale mulțumiri urmă­torilor 24 binevoitori donatori: d-ni­ . N. Iorga prof. universitar, dr. Anghel, P. S. S. Archiereul Antim Petrescu, C. V. Gheorghiu, dr. Țațomir, d-ra Va­leria D. Șova din Bacău, C. D. Mit­­ropol București, Căpitan I. Pleniceanu din Artilerie, Școala Normală V. Lu­­pu, Gh. Niculau, etc. Asemenea mulțumește ziarelor de­­șene care au promis trimiterea, gra­tuită : „Gloria“, „Evenimentul“, „Ia­șul“ și „Mișcarea“. Adunarea generală a proclamat ca membri de onoare pe d-nii N. Iorga prof. Universitar și C. V. Gheogh­iu student în drept care au dat cel mai larg concurs material și moral clu­bului de lectură. Situația financiară este cât se poa­te de înfloritoare și biblioteca numă­ră 524 volume, din cei mai de samă autori români. Astăzi a avut loc la Botoșani, înmormântarea d-nei Capri, năs­cută Macarovici, care după cum s’a anunțat, a fost dăunăzi, victi­ma unui grav accident de trăsură întâmplat la Botoșani. D-na Capri este sora d-rei dr. A. Macarovici din Iași. De astăzi într’o săptămână, adecă Mercuri 20 Ianuarie, se redeschide Parlamentul. -------------------------------------- 51 victorii nemțești de la 1-13 Decembrie 1915 sau minciunile nemților n’au margine Nemții scot din lună în­­ lună un fel de jurnal de război și, pentru a înșela buna credință a publicu­­­lui, mai cu samă al celui din ță­rile neutrale, tipăresc acest jurnal în limba franceză și ii intitulează pur și simplu în franțuzește „ Jour­nal de la guerre“ . Un asemenea specimen primim

Next