Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1915-11-25 / nr. 232

fIWUL XXIII Ho. 232 5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . 1 Lei 20 Pe jumătate an­­ .10 Pe trei luni. . . ,5 In străinătate un an , 30 Un număr ver hi 30 bani MERCURI 25 NOEMBRIE 1915 5 BANI flIUL NC­I­U­R­I • SM8 ® g*13$ și Sgea&Sam ® In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. —n— 7 ES.EFQÍ3 Mod ® 3 = O n fi ă N­ ăl P cl R TIDULUi C­O­NSERVATOR ===== Redacția și Administrația Iași Pidfa UNIREA = rnda­lf Stru­tfff As«ară, pa eind mi în­torcemn si­ca«*, aud—din urmă—o voce cunos­cută, care ’mi zic# : Eh, polcovnice! Acum cs min zici? Tot mai crezi in victoria a­­liaților D­riht ? ! Oprindu-m* din cal ® și întorcându­­mă puțin, spre cel car# îmi vorbea, recunosc numai de­cât, p# bunul m«u prieten cc. Nicușor, doctor în m ®­­dicină de la facu­lta­tea din Berii ®, ma­re proprietar în Județul Iași și Do­­rohoi, om harnic, muncitor și «ara sate—mi se pare—singurul din nea­­mul vechilor noștri boeri moldovani, care, nu numai că, n’a perdut moșii­le și averea părințască, dar care fa­ci, prin munca lui atatornică și prin viața lui cumpătată, a sporit’o și mai mult, iar pe copii și-i a cunaout «șa eă, fac cinată numelui lui de vechiu boer moldovean. — Dar, pentru ce îmi faci sceaată întrebare cs. Hicușor ? 11 întrab și eu. D-lar după ce mi fixează cu care­­«are mirare și clătinând din cap cu aer de compătimire, îmi zisa: Hm, apoi nu veni că, Sârbia a murit și... «cum vine rândul Angliei să piardă vestitul­u! JSgi pet fi pe bo­gatele ei Indii? ! Ca vădită surprinde?# mă uit la fecerul Nicușor și crezând eu că, poa­te n’am auzit bine spuss la cale, îl în­treb §1 cl îmi repetă din nou că, E­­giptul și Indicle în curând vor fi perdute pentru UI de&una da En­glezi. — Dar, da unde și toți și dădăci d-ta acest lucru așa de grav, ca. Nicușor, et eu—drept să-ți spun—nu te pri­cep ?­­— Bine­—îmi zic ® fostul nostru ® c­­antor conservator—cu u­n aer plin de mulțumire — ca să te lămuresc nu­mai de­cât, îți pun această între­bare: Recunoști că Serbia e în­vinsă și... ? — Nu­ îl întrerup eu—nu, Serbia nu e învinsă, numai teritoriul ei a fost invadat de inamici și dacă Bulgarii n’ar fi atacat’o pe la spate în modul cel mai migălesc, ca s’a văzut vreo­dată, eu unul cred, ec. Nicușor, că, voinicii d-tale nemți poate că și azi ar fi umblat bâjbâind pe malul Du­nărei câtre Vărciorova și tot n’ar fi putut’o tresc... —• Prietenul meu, tăindu-mi vorba, îmi zice: De ce mai susții așa lu­cruri, dacă Serbia nu e complect supusă, învinsă, atunci, unde este regele, guvernul și armata ei ? și cu un aer de triumf, face cu mâna în aer semnul crucai, adecă că, Ser­bia e deja înmormântată... și îmi a­­daogă: Acum știi ce are sa se mai întâmple. — Nu știu, ce. Nicușor,—ii răspund eu—și tare aș fi curios să știu ce să va întâmpla în viitor. Prietenul meu luându-mă de braț și împingându-mă către marginea­ din năutru a trotuarului, în mod foarte misterios și cu glas încet, ca să nu fie auzit de nimeni îmi spune . Toc­mai acum vin de la club, (cf. Nicu­șor face parte din desidența marghi­­lomanistă), unde, de la persoane de seamă și care sânt în curent cu politica zilei, am aflat pozitiv că, Mareșalul .­ackkensen cu armata cu care a operat în Serbia și al cărui efectiv zilnic sporește prin noi ajutoare ce-i vin din Austria și din Germania, unit apoi și cu o parte din armata Bulgară, in cel mult 10—20 zile va fi la Constan­tinople. Va trece imediat în pe­ninsula Galipoli și va sfărîm­a pe Englezi și pe Francezi, apoi va trece în Epipet și... odată Englezii alungați de acolo, cine îl mai poa­te opri de a ajunge până la Indii !... H“ Am ramas trăsnit și fără să vreau, am fixat cu ochii pe prietenul meu, ca să văd, dacă nu e bolnav dar nu’am încredințat că, e sănătos, vor­bește cu sinceritate și e curat la su­flet ca și mai nainte. Ascultând aceste destăinuiri secre­te aflate de la clubul marghiloma­­nist din localitate și încă de la per­soane în strânsă Legătură cu ma­rele stat Major german..., nu știam dacă... trebue să plâng ... ori să rîd... Și, aducându-mi aminte de articolul eminentului nostru profesor I. Paul, publicat prin „Evenimentul”1 de la 15 Noembrie sub titlul „Nu-i chip de discutat cu ei”, pentru că „argumen­tele— ori­nar ® ar fi ele—trec prin ei, cum trece glonțul prin putregaiul, î­m­profitat de ocasie «­, s’a apropiat de noi un cunoscut și meritos profe­sor­­ universitar, i-am lasat îm­prim­ă și... am plecat acasă. Toată noaptea n’am putut dormi, fiindiă du-mă la efectul și puterea banului în reclamele nemțești... Pun mâna în foc, se jutea chiar jura că, prietenul meu—cc. Nicușor— nu face parte nici din cei vânduți, nici din cei cumpărați, dar scrierile, broșurile, ziarele și tot falul de tele­­gram­e nemțești tipărite, pe curs zil­nic și gratuit le primași ®, așa de mult i-a răsturnat judecata și buna lui cre­dințe de rommân adevărat, în­cât acum­ crede și în prostii. Crede cu sinceri­tate că, îndeplinirea idealului nostru național, nu poate avea început de e­­fectuare, de­cât unindu-ne cu dușma­nii noștri de veacuri cu Ungurii și cu Nemții, ca să luăm Basarabia de la Ruși... Doamne! «are cât timp va mai pu­tea suferi țara și guvernul, acest fo­car de infecția pestilențială a propa­gandei ungurești, chiar în mijlocul Capitalsi și a orașelor mai de seamă din țară și care prin miazmil ® m­fsc­ ■­țioas ® ce exală, nu otrăvește nu nu­mai sufletul și sângele, dar ch­iar și neamul. Cu toate că, chiar din fir, sânt democrat, totuși, față de situația infectă de azi a reclamei ungurești și nemțești, nu’sei ascund gândul că, aș prefera să trăeam sub dictatura legei marțiale. Colonel Tarnoschi. --------cosea--------­ Chestiunea Morarilor Printr-o ordonanță arbitrară din partea autorității, care prin con­stituție, este obligată a apăra și în­curaja industria și comerțul, impune, bazată pe legea excepțională, acestora niște prețuri maximale, care pe am­bele le duce la ruină și în special Industria Morăritului. Guvernul, bine a făcut cu legea excepțională, dar scopul a fost de a înlătura specula, nu de a răpi și ruina, averea oamenilor, care prin con­stituție e inalienabilă. Dacă ar fi văzut d. Ministru al In­dustriei, că din partea morarilor este o spoiiațiune a locuitorilor acestei țări, ca să facă acestora arbitraj, însă când suntem în stare normală, atunci ce atâta ură în contra acestei ne­norocite de Industrii. Vroegte d. Ministru ca prin avutul străin să oftinească pânea, vroește ca principiile sale socialiste, să se pue în practică indirect, vroește d-sa să-și mărească popularitatea, cu ruina­rea morarilor și în special celora din nordul și întregei Moldove ? Aceasta se numește guvernare sau satrapie? In Germania, în Franța, chiar în Rusia când guvernul, fiind în stare de război nu în rușinoasa noastră liniște, vroește a face rechiziția unui articol necesar, anunță cu 20—25 zile înainte, fixându-și ziua, așa că negustorul și industriașul, are tim­pul material de ași putea desface produsul lor, lăsând la disposiția gu­vernului restul sau materialele ce le-ar conveni. Aci­d. Ministru, în 4 zile—modifică, fixează și ordonă și aplică prețurile maximale, nevoind a ținea cont, și aceasta trebue să știe d-sa ca Mi­nistru de resort, că în baza ordonan­ței sale din Aprilie la începutul cam­paniei morăritului, care e de la 1, August, toți Morarii din Moldova în special, au început a-și face apro­vizionări pentru o lună cel puțin, având în vedere și urcarea prețurilor ce se ridică de către agricultori, vă­zând energia dispusă de guvern pen­tru a înlesni în aparență încă—ex­portul—plătind prețuri în virtutea legei excepționale fixată la Mai și care după contracte și registre se KWJMBiâaiisBiiXîBWiîcafifiaaoBBiEKWĂcaB î'WMUWWBH poate demonstra că costă în moară 551.50 lei media vagonul de grâu de 77 B. Medie © ovăs. Dacă pe lângă aceasta, adăugăm 398 la cheltueli de transformațiuni în făină, căci chel­­tuelile anul acesta sunt aproape tri­ple ca în alți ani, (materialele prime sunt enorm de ssumpe și aproape nu se găassc), capitalul e restrâns, lefurile crescânde, sacii care au ajuns de necrezut de scumpi, așa că un va­gon de grâu, transformat în făină costă 2548—după prețurile d-lui Mi­nistru se prind ® 2118 lei, atunci «ine poate suporta pagubă reală 420. Nu mai punem că fiecare industriaș mun­cește c ® să-și câștige hrana și chel­­tuelile zilnice—cel puțin 100 lei de vagon. Dar că vedem—dacă luând pre­țurile fixate d# d. Ministru în biroul său, pot are face ca industria morăritu­lui s ă funcționeze și dacă ® în stare epre a suporta ? Iară prețul fixat 1850 vag. grâu, patului vânzătorului: în madiaa trans­portul la gara cea mai apropiată 50 lei da vagon da la «tați» la Ieși, 50 lei de la gară la moară 25 lei. Nu mai vorbesc da snanov—costă deci în moară un vagon de grâu 1975 lsi piua 898, cheltueli de tranaformațiune, un vagon grâu de 76 kilograme costă în făină 2377 lei, pe făină după pre­țurile din birou al d-lui Ministru­l de 2112 lei, deci o pagubă rostă de de 265 lei. Atunci cum e posibil a continua cu fabricațiune și dacă a­­ceastă daună «normă nu rămâne a ne discuta de marii jurisconsulți, cine trebue să-o răspundă industriașilor când prin o disposițiune arbitrară tinda aâ’i ruineze. X -------------OCX­--------------­ Informații Telegrame din Lausanne spun că guvernul german a fixat ziua de 9 Decembrie pentru discuția condițiilor păcii în Reichstag, con­form cererilor socialiștilor. Constatând că arendarea restauran­telor din gări nu a urmat o aceasș normă, deși­­ lu au fost concesionate regulat prin licitații, d. Jdr. Angetes­­cu, ministrul lucrărilor publice, lu­crează la un proset de lege, prin care de va stabili un regim uniform de închiriere. Vor fi astfel licitata după aceleaș norme toate restaurantele stațiunilor de esle ferată. Ministerul lucrărilor publice a or­donat eri noui dispozițiuni pentru în­­treținerea curățeniei în stațiuni, în restaurantele lor și în acelea ale tre­nurilor. Ziarul „Propășirea“ din Craiova publică următoarele : Războiul este o instituție profund imorală și criminală. El este o ade­vărată școală a crimei și desvoltă numai instinctele brutale in om, el face apel în tot ce este primitiv și mai impulsiv în natura omenească. Căci războiul este o dezlănțuire a tuturor patimelor, el este totdeauna o degradare a omului în animalita­te, care mai ales în lupta sângeroa­să corp la corp, demoralizează atât pe învingător cât și pe învins, însăși natura războiului este de condamnat din punct de vedere moral, căci el creiazâ două drepturi, două virtuți, două morale. Cea mai elementară re­gulă morală spune să nu ucizi Sta­tul însă, care în timp de pace opreș­te omorul prin legi speciale și pe­depsește aspru pe asasini, acelaș stat în timp de război poruncește , ucide! Mai multe doamne romane au ho­­tărît să deschidă o subscripția pen­tru monumentul ce se va ridica în Anglia în amintirea lui Miss Cavell. S’a hotărît să nu se primească nici o sumă mai mare de 20 lei; sume mai mici vor primi cu recunoștință, chiar cel mai minim ebel. Subscrip­ția nu se adresează decit femeilor. Temperatura medie zilnică a mers crescând de Luni până Duminică; pre­siunea atmosferei a descrescut. I Peste cîte­va zile, vor intra in țară­­ cîte­va sute de vagoane , cu cărbuni­i din Austria. Direcția vămilor a dispus ca mai întăi să fie analizați acești cărbuni, ca la vază de nu sunt cărbuni de Pistropani, cari scot miros înecăarea și greoi. In caz cîha ei ar fi tot din acele mine vor fi refuzați. Peste 10 sau 20 zile va sosi în țară un transport de 10 mii tone cărbuni rusesc (de Mariampol). Transporturile se vor descărca la Galați. Cu ocazia congresului doc. „Orto­dox ®“, I. P. S. S. Mitropolit Pimen a trimis d-noi Anastasia Philipescu, președinta societății, următoarea te­legramă : Iași, 22 Nov. Eri, după slujba bisericească, de la Mitropolia din București, fiind nevoit să pl­c imediat la Iași, am regretat că n’am putut că asist la congres,spre a a exprima comitetului admirația mea pentru munca se depune, ca fetele noastre, românce, să fie croscuta în duhul și lagea strămoșească. Aímen Mitropolitul Moldovei Eri înainta da amiază t’a prezen­tat la ministerul de lucrări publice, o dalegație da conductori din serviciile de păduri și șosele, pentru a cere să fie trecuți în buget. Delegația a fost primită la acest departament de d. inginer Eug. Ște­­făn#*cu, directorul personalului, care a dat toat# explicațiile necesare dele­gației, spunîndu-le în acelaș timp că nu pot fi trecuți în buget de oare ce bugetul gene ral al statului este mai mic ca în anul trecut și daci dolean­ței# nu sa pot satisfac#, în asemenea împrejurări. In astă ssra la Teatrul Național, 89, va reprezenta frumo asa piesă a duiosului poet Octavia» Goga,­­les­­pl Jtoter, lefsnii și-au dat Intlinire la a­c ® st grandios spectacol. După d. Grigorie Dimitrescu, a ce­rut și d. Tibacovici profesor la fa­cultatea de drept din Iași, ministeru­lui instrucției publice, să fie transfe­rat la catedra de drept civil aflată vacantă la facultatea de drept din București. Cererea a fost trimisă facultăței de drept din București. In Capitală se vorbește cu mul­tă seriositate că se vor reduce le­furile tuturor funcționarilor pu­blici, pentru ca să se reducă bu­getul cheltuelilor statului de la 605 la 565 milioane. Nu știm întru cât acest zvon co­respunde adevărului. „Neue Züricher Zeitung“ află din Milano: Lui „Corriere della Sera“ i se anunță din București, că după in­formațiile ziarelor românești primite din partea comisiunei românești la Petrograd, guvernul rus a acceptat transitul de munițiuni și mărfuri prin Rusia, cari sosesc dej­a pătintei înțelegeri, pentru puterile îm­România. La Peninsula Kola, portul rus pe unde sosesc m­unițiunile, și pe malu­rile vecine, r­e­lucrează cu multă ac­tivitate la îmbunătățirile portului, pentru a facilita situația navigației comerciale. Dar transporturile se vor putea face de abia prin ianuarie. —z— A apărut de curând Calendarul funcționarilor comerciali pe anul 1916 cuprinzând fotografiile tutu­ror funcționarilor financiari și o bogată parte literară. Apariția acestui calendar se da­­torește în mare parte d-lui Dinu M. Stor­escu actual șef de secție al Administrației financiare Iași, care și-a dat toate silințele ca a­­ceastă operă să se prezinte publi­cului în condiții cât mai bune po­sibile. Atragem atențiunea comunale asupra stărei administrației deplorabile în care se află strada Lozonschi, că­reia ar trebui să i se aducă imediate reparații. Joi 26 Noembrie începând ședin­țele Parlamentului, deputații și sena­torii din localitate, vor pleca în Ca­pitală cu trenurile de astăzi și mâni­ —7— TEATRUL NAȚIONAL IAȘI DOMNUL NOTAR Marți 24 Noembrie 1915 Se joacă pentru prima oară ad­mirabila comedie a marelui nostru poet și prozator Octavian Goga DOMNUL NOTAR De­sigur că ieșenii se vor grăbi să se folosască de acest neasemănat eveniment artistic. Reținerile de bilete care s’au făcut pănă acum la Agenția „Thalia Maximo­­vici“ pentru reprezentarea piesei. DOMNUL NOTAR întrece ori­ce așteptare CINEMA-MODERN.—Astăzi program nou: ANA KARENINS, dramă socială, după marele român a lui Lev Tolstoi înscenat și montat admirabil, distri­buit în 8 părți mari, ce rulează 3 ore complecte, se represintă la ma­tineu și seara. Opera e complectă și cinematograful o redă în toate a­­mănuntele ei, așa după cum ilustrul astfer a cugetat și a scris. Celebra artistă tragediană, GHERMANOVA. Steaua scenei Teatrului Imperial din Petrograd, interpretează într’un mod strălucit, rolul ANEI KARENIN. Piesa fiind excepțional de mare, onor, public a rugat să vină la orele precisate pentru începerea spectacolului. De­și pentru aducerea acestui film, s’a făcut mari sacrificii materiale, totuși prețuri­le intrărilor au rămas neurcate. Sila Sid­eli. — Cin er­a „Pathé- Fr&rss“. — Ia astă seară Marți 24 Noembrie, are loc mare reprezentația cu program nou. De remarcat: Tovarășii Pelerinelor Negre, sen­zațională dramă în 0 acte mari. Mai sunt cuprinse în noul program. Bănuiala conjugală, dramă senti­mentală. Un câne genial, comedie. Cel mai nou număr din Jurnalul Războiului cu telegramele însuflețite de pe câmpul de luptă. La Teatrul Național, va avea loc un mare festival artistic Mercuri 25 Noembrie a. c., dat de vestitul bari­ton Ardelean G. P. VALEANU Cu concursul mai multor artiști e­­seni, și acompaniat de către pianistul Curței Regale T. Fuchs. Iată Programul: Partea I. Avo Maria—Gounod, Glas de clo­pote—Scărlăteacu, Călătorul — Schu­bert, Protor—Leoncavallo, G. P. Vă­­leanu. Recitări. D-ra A. Cîr­jă artistă a Teatrului Național. Valse de Concert Wieniawsky ex. d» D-ra Grigoriu studentă. Partea II. L’Elisire d’amore Donizetti, Știi tu mândro G. Dima, cântate de studen­tul Gr. Dobrovici acompanmat de d. Prof. E. Mezzstti. Răcilă« D-nii Mitrofan și Borgo­­van artiști ai Teatrului Național. Voul Piovere—Tisti, Oblio—Tosti, Vorrei Morii — Tosti, Pena d’Amore —Mascagni G. P. Văleanu. Partea III Concert No. 1 — Rode în re minor, executat de vielolistul Alex. Garabet, acomp. de d. Prof. E. Mezzett, Mugur Mugurel—Dima, Doina din Ardeal—Brediceanu Grenadinii—Schu­mann G. P. Văleanu, începutul la ora 8­3­ 4 fix. Biletele de vînzare la Centrul Stu­dențesc, str. Lascăr Catargi 21—Iași și seara la casa Teatrului. .

Next