Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)
1915-11-26 / nr. 233
finUL XXIII No. 233 S BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 si jumătate an . .10 Pe trei luni. . . ,5 ln străinătate un an „ 30 Un atmic vechi 30 bani O Fț Q d N dl P fl fț I I DULJI CON5EP6ÎOR Redacția gi Administrația Iași PflȚft UNIREA JOI 26 NOEMBRIE 1915 5 BANI In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b.—6— 7 ELEFON No. 30 AU UN CIUR ! In sarț ti și R&cismo ?de«B Spre desnodământ Evanimentul zilei este neaparat aplanarea dificultăților ivite — grație intrigilor germane — între Grecia și a adrupa alianță. O înțelegere s-a stabilit spre mulțumirea ambelor părți în litigiu, și acordul acesta inaugurează începutul unui reviriment defavorabil puterilor utrase, care de un timp se măguleau cu credința de a fi devenit stăpâne diriguitoare a politicei tuturor statelor balcanice. Acordul intervenit între Grecia și Quadrupla au deranjat desigur socotelele austro-germane, și este de spont, ca începutul degrengoladei politicei nemțești, va avea urmări serioase. De altfel la Salonic armatele Quadruple continuă să debarce zilnic trupe, care în curând, vor ajunge a fi «destul de numeroase spre a putea ajuta nu numai pe Serbia, dar încă a distruge armata bulgară și a stabilit preponderență definitivă, în Balcani. Succesele nemțești în Serbia, dacă au avut de efect a sili armatele șerpești la o retragere spre Muntenegru și Albania și a ocupa localități neapărate,—totuși asemine succese nu au suătut influența îndeajuns asupra Greciei și a o atrage în mod deciziv în sfera de acțiune a politicei germane. Este desigur un moment de reculegere a conducătorilor poporului grecesc, care au început să se convingă că Germania și Austro-Ungaria nu vor putea până î n cele din urmă a obțină victoria finală în războiul actual, și prin urmare, ei au crezut prudent de a nu înainta pe calea de a lega soarta lor, de aceea a imperiilor centrale. La un eveniment și mai important cată să ne așteptăm de asemene foarte curând. Este inevitabila și apropiata invazie în Bulgaria a numeroaselor trupe ruse cantonate în Basarabia, la Reni și spre Dunărea. Aproape sigur, că guvernul lui Ferdinand de Coburg privește cu multă îngrijire la mișcările acestor trupe ireiu destinația de a pune ordine la Sofia și de a elibera poporul bulgar de sub jugul nemțesc. Ca un răsunet al evenimentelor din Grecia, Bulgarii se vor convinge la rândul lor, de greșala ce au comis punându-se în serviciul Austro-Germaniei, în contra Rusiei creatoare a statului bulgăresc. In România, politica germană, care avea până ferm o aparență de preponderare grație încurajărilor date de guvernul prezidat de d. Ionel Brătianu,—încă începe a păli și a perde fin contenețare -și dădea. Murmurele poporului și mișcarea energică și crescândă a opiniei publice în favoarea Quadruplei, va isbuti în curând să demonetizeze partidul de la putere, silimu-i la o retragere fără voe, mai curând decât de crede. Oricât ar vroi d. Brătianu, șeful guvernului, să servească uneltirile germane în România, el nu va putea s [UNK]& isbutească, de vreme ce nu numai cele două grupări opoziționiste, conservatoare și conservator-democrată, luptă contra regimului, dar apoi și o parte însemnată alcătuită din elemente de valoare a partidului de la putere, se manifestează contra guvernului actual. Putera d. Ionel Brătianu să lupte și să înfrângă, nu numai formidabila opoziție și poporul înverșunat, dar Încă să desfidă până și pe partizanii săi cei mai importanți? &...... Desigur că nu, — și desbaterile parlamentare furtunoase ce vor începe cu ocazia discuției asupra adresei de răspuns la mesagiul tronului, — vor grăbi limpezirea situației încurcate, creată de politica britanică și inconderentă a șefului guvernului. Suntem, fără îndoială, ajunși la pragul unei schimbări de guvern, care va aduce o limpezire a lucrurilor, în sensul unanimei dorinți a poporului că trebue să ne alipim în mod fățiș la Tripla alianță. A prelungi starea de lucruri actuală, sau a apuca fățiș o cale contrară sentimentelor poporului, este a arunca țara în comoțiuni sociale care’i vor primejdui viitorul. Mergem deci spre desnodămîntul situației. *--------CCOOO-------- O RUȘINE Asaară, tribuia 18 a raprezint !« Teatrul Național pisa Domnul Notar de Octavian Goți, Spaeiaeslui s’a «minat, din psuza ei nu s’au vândut un danjuss bl: *’?!«. Lumea, de primi să dos năvală la toata spectacoluls mai m. sau mai puțin decoltat«, unde se ridică picioarele prea sus și ce cântă umeri pe glasul al zecelea, a uitat aceasti lume sfi’și oprească locurile la un spectacol vradziocum trebuia si fie cel da aseară. Lumea care dă câte 40 și 50 lei loja la ori și ce spectacole n’a binevoit să ia dusă la piesa ardeleanului Goga, din cara cauză spectacolul firește s’a amânat. Ne așteptăm ca și în această seară, când la mijloc a tot un ardelean,—baritonul Văleanu—teatrul să fie ori gol, ori chiar să se anunțe cu o oră înnainte de începerea concertului—cum s’a întâmplat afară—că el nu mai poate avea loc. Rușina, rușine pentru târgul acesea, în care am crezut, spre fericirea țârei că, nu prea sunt mulți nici vânduți străinilor, nici români suciți la minte și la suflet. Aseară însă, ieșenii fi’au dat In petec. Credem că ne vom reculege cu toții și vom repara greși la tineri, asistând un număr foarte mare la reprezentarea piesei lui Octavian Gena, care, după cât ni se anunță, va avea loc săptămâna viitoare. Numai, de va mai vrea poetul. ------------CCECC------------ Informații Cu acceleratul de aseară, a plecat in Capitală d. D. A. Grecianu. — 3— A apărut de curând Calendarul funcționarilor financiari pe anul 1916 cuprinzând fotografiile tuturor funcționarilor financiari și o bogată parte literară. Apariția acestui calendar se datorește în mare parte d-lui Dinu M. Storescu, actual șef de secție al Administrației financiare Iași, care și-a dat toate silințele ca această operă să se presinte publicului in condiții cât mai bune posibile. —7— D. Al. Constantinescu ministrul agriculturei și domeniilor a alcătuit în mod provizoriu, bugetul departamentului său. D-sa a redus din vechiul buget 3.467.000 lei. Scopițî condamnați Curtea de apel si a condamnat pe scopiții Teodor Alexandrov, Lorenț Serof și Avarim- în solidar să plătească 200 lei despăgubiri civile subcomisarului Gh. Onescu de la Brigada de siguranță Iași, pentru că s’au calomniat că le’sr fi luat mită cu ocaziunea cercetărilor descoperirei castrărei minorului Ivan Iacușov. —7] Eri a sosit în localitate d. Romulus Voinescu Inspector general al polițiilor însărcinat de d. ministru de interne a controla modul cum se aplică legea străinilor atât la orașe cât și la țară. In acest scop, d-sa însoțit de d-nii: colonel Gheorghiu din jandarmerie inspector de circumscripție, prefect de județ P. Fântânaru și căpitanul de jandarmi Agapi a inspectat administrațiile plăgilor Bahlui și Cârligătura, secții și posturi de precum și câteva jandarmi, apoi aci în oraș a inspectat modul cum aplică această lege Brigada de siguranță locală, în urmă s’a ținut o conferință la prefectura de județ la care au luat parte d-ni prefect de poliție Chilimoglu, prefect de județ P. Fântânarii, Zosin directorul prefecturei de poliție, Botez directorul prefecturei de județ, Ioan Iordăchescu șeful siguranței locale și Agapi comandantul jandarmilor relevându-se deosebirile de rurali Iași, aplicare și luându-se măsuri a se aplica uniform peste tot locul. —7— Cetitorii noștri vor lua cunoștință, In numărul nostru de astăzi, despre neobrăzarea ziarului „Opinia” care s’a pretat în unul din numerile sale trecute să insulte întreg regimentul de Roșiori din Iași, care după cum se știe se găsește actualmente la Pașcani. Cu ocaziunea incendiului din Pașcani din noaptea de 18 spre 19 Noembrie, „ Opinia“ găsește de cuviință să calomnieze pe un eminent militar tânăr sublocotenent, care tocmai, împreună cu toți ofițerii și soldații regimentului de roșiori, a muncit din răsputeri pentru localizarea focului, scăpând astfel jumătate din târg, care n’avea la îndemână atunci nici pompe, nici apă. S’a dărâmat cu topoarele casele, pentru a nu se întinde incendiul, în sfârșit s’a făcut totul pentru ca să se cruțe târgul. Dar, s’a mai constatat că focul a fost pus de evrei, spre a obține prin asigurare, valoarea înzecită a caselor și lucrurilor lor. E regretabil deci că se găsește un ziar care să se atingă degeaba de armată,care,cu ocaziunea focului din Pașcani, a dat o mână bună de ajutor. —e— JUDICIARE Camera de punere sub acuzare, a respins cererea prevenitului Alecu Draganof de a fi eliberat provizor din penitenciarul Fălciu, inculpat pentru crimă de loviri cauzatoare de moarte și loviri cu incapacitate de lucru asupra altei persoane. «9 ] Idem a reapins apelul lui G. Drancea și a confirmat jurnalul trib, prin care era menținut arestat pentru delictul de euetragere de bani publici. Se crede că va sosi în curând un prim transport de 6000 tone de cărbuni din Rusia. Vaporul Carpați care a plecat la Mariupol (marea de Azot) a sosit în condițiuni bune la destinație și e pe cale să efectueze descarcarea. Ministerul industriei constatând că publicul e pretutindeni, în Capitală ca și în țară, cpcsulat asupra prețului și greutăței pâinei, a hotărât să întreprindă prin inspectorii săi un centrol riguros al brutarilor și a da contravenienților anaxia auí pedepselor stabilite. D. Al. G. Raievici ministrul industriei a hotărât să ceară și pedepsirea tuturor primarilor și șefilor de poliții. In orașele unde inspectorii ministerului vor stabili că s’au putut petrece abuzuri fără ca cei vinovați că fi fost pedepsiți. Nu e de crezut, și cu toate acestea e adevărat serie „Acțiunea“. Mulți germani au subscris la ultimul împrumut francez. Ei au subscris prin intermediul băncilor elvețiane unde aveau depozitate. Aflăm acest fapt dintr’o sursă absolut sigură. Ploi în prezent s’au acordat împrumuturi pe gaj agricultorilor din țară, aproximativ de 30 — 35 milioane lei. Creditul acestei instituții, deschis de banca Naționali, fiind urcat al cifra de 100 milioane—au fost avansate Casei de împrumut pe gaj, suma de 50 milioane. Restul până la 100 milioane va fi pus la îndemâna Casei; potrivit cu cererile și nevoile ce se vor prezintă—ori de câte ori va fi cerut, gi proporțional cu sumele avansate până azi. „Eche de Perie“ anunță afi comandantul flotei unite anglo-franceze, va renei, în urme ordinelor primite, măsurile coercitive contra Greciei, gi că le va aplica cu gi mai mare rigoare. Săptămâna trecuți în str. Brândușa care leagă despărțirea a 5-a cu a 3-a s’au întâmplat mai multe furturi și forțări de lacăte. Aga, la d-na Eugenia Gârlea prin forțarea lăcatului de la ușă, i s’a furat una vioară cu cutia ei, o brățeletă și un clasornic. Sergentul de noapte, care începe de la biserica Rufeni și răspunde la cârciuma lui Amira la capătul canalului Calcaniei o distanță cam de un klometru nu poate păzi toate aceste case, i-ar trebui o trăsură trasă cu patru cai pentru ca să poată parcurge această distanță, căci globul acuma ajunge până la scara trăsurei. D. Mărteescu primarul orașului a făcut nivelarea și un trotuar pe o distanță de 200 metri din un kilometru lungimea străzei, dară dacă ar fi acum timpul de alegeri nu ar putea merge cu trăsura nici pe acei 200 de metri de nivelament că ei s’au mutat mai mult de jumătate de metru. Mai mult încă, în strada Brândușa lângă cărciuma lui Iosub sunt doi evrei care au mai mult de 20 de vaci care toată ziua stau în stradă contribuind mai mult la facerea globului. Sala Sidih. — Cinema „Pat MFraroa“. — In asta seară Joi 25 Noembrie, are la o mare reprezentație cu program bcn. De remarcat: Bătrânul Artist (Le vieux cabotin), mare dramă în 4 acte, cu fruntașii Comediei Franceze din Paris D-ra Gabrielle Robinne în rolul principal fiind secondată de dnii Alexandre și Signoret, marii artiști ai Comediei Franceze. In noul program mai sunt cuprinse comedii hazlii, călătorii interesante. CINEMA-MODERN.—Astăzi program nou : ANA KAR ENIIJS, dramă socială, după marele roman a lui Lev Tolstoi înscenat și montat admirabil, distribuit în 8 părți mari, ce rulează 3 ore complecte, se reprezintă la matineu și seara. Opera e complectă și cinematograful o redă în toate amănuntele ei, așa după cum ilustrul anter a cugetat și a scris. Celebra artistă tragediană, GHERMANOVA. Steaua scenei Teatrului Imperial, din Petrograd, interpretează într-un mod strălucit, rolul ANEI KARENIN. Piesa fiind excepțional de mare, onor, public e rugat să vină la orele precisate pentru începerea spectacolului. Deși pentru aducerea acestui film, s-a făcut mari sacrificii materiale, totuși prețurile intrărilor au rămas neurcate, Ororile pe care le săvârșesc năvălitorii în Serbia, întrec orice închipuire. In special, bulgarii sunt aceia care comit cele mai mari orice și mișelii. Puțina populație sârbă, care a mai rămas în Serbia, este terorizată, jefuită și lăsată fără alimente. Bulgarii transportă în țara lor tot ce prezintă valoare. Până și instrumentele agricole ale țăranului sârb, au fost furate și expediate în orașele bulgărești. La Sofia s-au organizat serbări de către guvern, pentru toate aceste prădăciuni săvârșite de trupele bulgare, din ordinul ofițerilor. O infamie a „Opiniei“ în contra armatei In jurul incendiului de brașcani Urmând unui vechiu obiceiu semit, și de data aceasta mistiic „riporter“ corespondentul „Opiniei“ profită de presă,—pe de o parte, spre a lovi și discredita pe acel gol ce, după cum singur mărturisește, preda că „suferă de boala antisemitismului“,—iar pe de altă parte spre a apăra pe acei fii ai lui Israil, paraziții primejdioși ai armatei, veșnici persecutați, maltratați etc., și care nu știu decât ca prin omi și ce mijloace să se sustragă de la îndatoririle serviciului militar, înșelând, conrupând ori dezertând. Acesta este adevărul, căci altfel ne întrebăm, ce rostire acel articol este de la început și pănă la sfârșit nu înșiră decât sfruntate neadevăruri și obrăznicți ? Și la fiecare linie respira ura talmudică, tendința iudaică, incapacitatea grosolană și ridicolă a Jidanului pișicheri Intr’adevăr, «1 Incepe prin a se văita ofi „de când cu cantonarea trupelor în târgul nostru“ (!),•*— adică cum ?—nu a mai avut o zi liniștită de la D-zeu !—apoi că tot avutul lor a trecut în stăpânirea armatei, și în sfârșit drept răsplată numai dispreț și batjocură! Oare acesta este adevărul ? Să vedem. Deocamdată să lămurim un lucru. Singurul In drept să spună „orașul nostru“ credeai că este în primul rând primarul orașului și locuitorii români, și nu evreii obraznici și nerecunoscători. Oh, d. Tabacu, primarele orașului Pașcani, a ținut prin scris să arate mulțuspirele s ale pentru zelul și sacrificiul cu care armata a știut să salveze bunurile locuitorilor din Pașcani. Și acum să trecem la chestiune. De la început n’au dat ordinele cele mai severe, ca o p artiruirea să se facă în mod benevol,—și ordinul s’a executat întocmai după cum vom dovedi,—și, prin urmare nimeni nu a fost silit să primească oameni sau cai. Oriunde a fost nevoie ca să se amenajeze o șură, unde se țineau vite, pentru a se adăposti cai, s’a construit imediat o altă șură pentru adăpostul vitelor proprietarului. Ori și ce doleanță a acestora era adusă pe dată la cunoștința autorităților superioare care le-au satisfăcut întotdeauna. Se pot cita exemple cu nume ori cât de multe. Dovadă despre aceasta, este că nu exista unitate care să nu se fi mutat de 3—4 ori,evreii pretextând în cele mai multe rânduri că trebuie să închirieze odaia, cu gândul firește de a face o afacere, după care plutonul «au grupa primea imediat ordinul să’și caute altă locuință. Dar în afară de acestea,‘acolo unde s’a instalat armata, s’a remarcat prin curățenia neobișnuită în curțile evreești, reparând, văruind, desfundând șanțurile de scurgere care formau un adevărat cuib de boli, reparând poduri sau construindu-le din nou. Și pare faptul că o Divizie întreagă de cavalerie, se aprovizionează pentru popotele ofițerilor, pentru trupă și cai dintr’un orășel ca Pașcani, aceasta pentru jidanii gheșeftari e un sacrificiu!? Și atunci ne întrebăm: care sunt „sacrificiile bucuros făcute“—care probabil constau din specularea fără scrupule a prețurilor articolelor necesare aprovizionărei diviziei—și dacă o dreaptă și nepărtinitoare judecată ea trebuie să ceară recunoștințfi micilor jidsnași speculanți de teapa „corespondentului“ „Opiniei“, și nu armatei, a cărei lozincă este totul pentru țară și nimic pentru ea,—mai ales când prin curajul și sacrificiul lor, ofițerii și soldații, au știut de două să salveze orașul de nimicirea flăcărilor pornite tot de la un ovrei,—care fiind asigurat credea pe ruinele concetățenilor lui să facă „dija“ o afacere! De altfel ori și cine poate judeca dacă ofițerii—ne mai vorbind de cei însurați sau concentrați—și trupa cu tot materialul necesar, dezlocată de