Evenimentul, februarie-martie 1916 (Anul 24, nr. 1-48)
1916-02-04 / nr. 1
Anul XXIV No. 1 5 B AN I ■O— ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . »10 Pe trei luni. . . ,5 In străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani EVENIMENTUL Apel cătră studențime de dr. Leon C. Cosmovici E*ta dovedit și discuție nu să încapă , că Senatul Universitar a aplicat studenților, din prima ședință, o pedeapsă neprevăzută în lege. Studențimea era îndreptățită a protesta. Orice om cult, cu o judecată matură, nu poate interpreta altfel afirmările mele. Din pricina unor nervozități nestăpînite, în loc de reculegere și da tendință de restabilire a bunei ordine, lucrurile s’au înrăutățit și s’a ajuns la o stare dăunătoare tuturora. Rămâne ca tot Studențimea, să fie pilda cea mai frumoasă de îmboldiră spre sădirea moralităței și ’n această direcție fac acest apel. Se știe că însuși incarnația puterei universale, creatoarea lumei, Isus Hristos, a dat pilda cea mai măreață a jertfei pentru un ideal și s’a lăsat a fi, răstignit, impus, scuipat și încununat cu spini. A suferit și fizicește și moralicește și idealul creștinismului s’a îndeplinit. Și de la acea pildă, avem în trecutul istoric al omenirei, mii și mii de alte pilde frumoase, având în vedere tot isbânda unor idealuri mărețe. Voi aminti pentru moment, numai jertfa celor 300 de tineri care, la apelul dureros al generalului Maunoury, amenințat în ziua de 9 Septembrie 1914 după o luptă de 3 zile și 3 nopți de a avea frontul rupt, și aripa stingă a armatelor franceze să fie învăluită, s’au aruncat cu un curaj nemaipomenit la punctul slab al frontului lor decimat și respins și timp de trei oare, cu o tactică ce a făcut admirația comandanților, au reușit să mărite în loc, furia puhoiului nemțesc de sub conducerea lui Kluck. Numai avântului acestor 300 de suflete din care n’a ramas nici unul, se datorește dobîndirea timpului trebuitor ca cei 20.000 de soldați, culeși de generalul Gallieni de prin căzărmile Parisului, să ajungă în acel loc, să scape și armata decimată a lui Maunoury, și să împedice dezastrul. Pilda aceasta, ce aleg din multe altele, arată ce înseamnă a avea credință într’un ideal și cum numai cu jertfe, acele idealuri să îndeplinesc. Cu bucurie clară, îmbrățoșez pe acei tinerii care văd că nu este încă întinat în mocirla social-politică din zilele noastre și’n sufletul căruia, licăresc încă idealuri naționale, germinează încă semințe de moralitate. Sub influența acestor sentimente care onorează, acel tinerit a găsit momentul se ceară, de la acei însărcinați cu educația lor: consecvență, deci caracter. Educătorilor nu li este iertat a-și schimba atitudinele, cu vremurile, căci atuncia idealurile nu se pot întemeia. „O trupă care nu poate înainta, trebue să moară pe locul ce ocupă" a spus generalul Joffre. Un educator al neamului, trebue să stee neclintit la locul de onoare, a spune morala. Și dacă societatea noastră actuală s’a îndepărtat mult, de la acea morală ideală, să ne bucurăm și să ne mândrim cu acele puține suflete tinere, care cer „deșteptarea“. A dobândi însă acea deșteptare, să vede limpede, că trebue jertfă. Deci apelez la studențimea Universitară să primească jertfa. După cum arăt, va fi tot pentru cinstea lor. In consecință, acei pedepsiți să înainteze o petiție Senatului Universitar, prin care să ceară o revizuire a pedepselor aplicate la prima ședință; a menținea—cu toată asprimea lor—pe acelea dictate de legea instrucțiunei, care este Biblia învățămîntului și să binevoească a înlătura pe acea neprevăzută în lege: „oprirea studenților pedepsiți de a face parte timp limitat din societățile lor, societăți guvernate de dispozițiuni prevăzute în lege și ’n regulament, care nu pot fi aplicate și ele decât conform cu selul lor de a fi înscrise. Jertfa ar urma, în a se supune pedepselor date, pentru un ideal atins. Eu zic ideal, cei rău-voitori, îl vor califica după cum le va fi sufletul și cum știu de înainte ce suflet au. In caz cînd „Senatul Universitar“ ar persevera (ceva diavolesc) în atitudinele sale și nu ar voi să se reculeagă și cu maturitatea înaltă ce-i incumbă, să revie asupra unei dispozițiuni ce legalmente privită, nu’și are nici rostul și nici dreptul de a figura pe hotărîrea sa, atunci: voi Studenți veți avea la activul vostru, moralitatea faptelor, iar Senatul Universitar, calificativul ce merită. Am încrederea—și ar fi trist ca faptele să mă desmintă—că avântul studențesc va da curs acestui îndemn, ce nu poate decât să-l onoreze , iar Senatul Universitar îl va primi cu toată dragostea cuvenită. Pacea cinstită cerută de toți care doresc înfrățire și înfrățirea cea mai sinceră, se va încheia, pentru onoarea tuturora. Studenți, apelez la inimele voastre calde: taooi pasul nobil pentru aducerea liniștei sufletești în Universitatea noastră. ---------------t*® ® @*+-------------- Către onor Senatul Universitar im Iași Subsemnații profesori la Universitatea din Iași, în fața situației creată în această Universitate prin măsurile care au dus la greva studenților și la închiderea cursurilor, credem de datoria noastră să punem în vedere Senatului Universităței următoarele considerațiuni: Văzind deciziunea Senatului din ..." prin care se aplică unora dintre studenți pe lîngă pedeapsa admonestărei și luarea dreptului de prezentare la examene pentru un timp dat și o nouă pedeapsă, acea de a nu figura în comitetul societăților studențești pentru un timp limitat și considerând că o atare pedeapsă care nu e dictată de nici un articol de lege sau regulament apare ca o adevărată creațiune a Senatului universitar, care nu are căderea de a legifera. Văzând deciziunea Senatului din .... prin care se disolvă societățile studențești, revocânduli-se autorizația de funcționare, și considerând că deși legea admite revocarea unei atari autorizări, regulamentează însă cazurile când ea poate fi retrasă, având în vedere că mai ales față de faptul că studenții au declarat supunere față de pedepsele prevăzute de lege și regulament, și au atras numai atenția Senatului asupra ilegalităței pedepsei de mai sus așa că ei nu numai că nu au călcat statutele și regulamentele, ci au căutat să-și pue în evidență spiritul lor de ordine și supunere și astfel fiind disolvarea societăților apare numai ca un mijloc de presiune ilegal. Văzând aceiaș deciziune a Senatului din..., din care se pare că Senatul a voit a-i delega puterile sale simplei aprecieri a rectorului, pentru suspendarea tuturor cursurilor și închiderea Universităței, întru cât de fapt nu au fost decât două ședințe a Senatului și două deciziuni, și considerând că, pentru o atare închidere a Universității se cerea să existe o discuțiune mai întinsă, în care scop membrii Senatului să fie anume convocați. Văzând în fine și ultima parte, a acestei deciziuni, care prevede textual că fiecare student pentru ași păstra calitatea de student trebue să semneze o anumită declarație, după un anumit formular la Rectorat, și că cei ce nu o vor face se vor considera eliminați din Universitate pe timp de un an. Considerând că această procedură, nu numai că nu este conformă cu nici un text de lege sau regulament, dar este contrarie tuturor principiilor celor mai elementare de educație, pentru că izbește și în demnitatea studenților și în datoria lor morală de a nu se despărți atunci când împreună au luat parte la unele acțiuni, acțiuni dictate de sentimentele lor intime, chiar dacă expresiunea acestor sentimente ar fi exagerată sau neregulamentară. Considerând că menirea Universității este să-și întărească prin pilde însușirile morale ale studenților, printre care stă în primul loc sentimentul de onoare care obligă la solidaritate și sentimentul de demnitate care nu se poate potrivi cu retractările individuale cerute prin decizia sue numită, considerând că măsurile din urmă luate odată cu decretarea închiderei Universității nu numai din punctul de vedere al educației, dar și din punctul de vedere legal sânt împotriva textului legei, care prevăzând în caz de tulburări închiderea cursurilor, a înțeles să facă din aceasta o măsură generală pentru a da timp spiritelor să se calmeze și a tulburărilor să înceteze prin ele însăși, iar nu să se servească de această măsură drept o presiune individuală asupra fiecăruia, pentru a despărți tovarăși de tovarăși și a se arunca astfel în sânul tinerimei germenale slăbiciunelor morale. Pentru toate aceste considerațiuni, subsemnații profesori ai Universității din Iași, neputându-ne uni și neputând da aprobarea noastră măsurilor luate, cerem Senatului să examineze din nou chestia și să revie asupra încheierilor sale. Iași în 29 Ianuarie 1916. Până în prezent acest memoriu a fost semnat de către 18 d-ni profesori universitari. -oooooo Informații Ni se aduce la cunoștință următoarele fapte: în fiecare zi se trimit din toate orașele din țară colete poștale de câte 5 kilograme pentru Austria și Germania. In aceste colete, nemții din țară trimit peste graniță diferite articole de hrană, ca păsări etc. In Botoșani, din cauză că nutrții trimet zilnic păsări dincolo, a ajuns o pereche de gâște să se vândă cu 20 lei. Cu acceleratul de aseară, a plecat în Capitală d. C. A. Grecianu. Cu începere de la 14 Martie a. c., trupa de operetă Gavrilescu va da la Teatrul Național din Iași, o serie de 15 reprezentații. Suntem rugați să întrebăm pe d. procuror general care e cauza că n’a depus în penitenciar nici până astăzi pe Anton D. Patrașcanu, fost intendent la Sf. Spiridon ? Ori d-sa așteaptă grațierea condamnatului de mai sus pentru care stăm, e atât de mult fratele său, deputat de Bacău și d. C. B. Penescu, senator de Iași. Am voi să știm hotărît. Membrii consiliului comunal se vor întruni cineri din nou, pentru a discuta între altele chestiunea crizei de făină. Membrii serviciului sanitar se vor întruni Sâmbătă sub președenția d-lui dr. Fier, medicul șef al orașului. Toți învățătorii diriganți au fost invitați la revizoratul școlar pentru a se consfătui asupra întrebuințării copiilor la lucrul grădinilor. In strada Veche s’a ivit un caz de febră tifoidă. Serviciul sanitar a luat măsurile necesare. Ziarul Evenimentul a intrat astăzi 3 Februarie, în al 24-lea an, de la apariția sa. Eri după amiazi la orele 3 s’au întrunit membrii sindicatului viticol sub președenția d-lui L. Cosmovici, președintele sindicatului. Cu acest prilej s’au admis noi înscrieri, apoi s’a discutat asupra chestiunei sulfatului de cupru. S’a hotărât înființarea unui laborator pentru fabricarea sulfatului de cupru. Apoi s’a comunicat că ministrul de războiu prin rechizițiunile ce le va face, va pune la dispoziția sindicatului 5000 kgr. sulfat. Au urmat apoi discuțiuni asupra ofertei făcută de sindicat unui consorțiu din Austria, spre a se vinde 137 vagoane vin. S-a adus la cunoștința membrilor că guvernul austriac a pus o taxă de 6 coroane la sută asupra importului de vin. Față de această taxă sindicatul a renunțat de a mai vinde vin. Joi 4 Februarie 1916 5 BANIA17 UN CIURI InserțSI și Rodamo. In pagina a 2-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b. TELE FOR No. 80 Organ sul p slatid. ■til 1 tax conservator Redacția și Administrația Iași.—Piața Unirea Balul costumat-mascat de la Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică Luni 1 Februarie a. c., a avut loc la Societatea de Gimnastică, Sport și Muzică, mult așteptatul Bal-Mascat din iarna aceasta. Sala era bogat înpodobită și de la intrare și pănă în salonul din fund invitații parcurgeau adevărate alee de o frumuseță uimitoare. In salonul de dans, cu greutate se putea cineva strecura printre numeroasele grupa de trubaduri, cavaleri din Evul Mediu, țigani, țigance, ghicitori, paji, vânzătoare de pasări, florărese, călugări, călugărițe etc. Invitații au început a sosi de la oarele 10 fiind primiți de d-nii V. Teodoreanu și O. Racoviță, președintele și vicepreședintele societăței și de d-na și d. N. Cristofor care au știut să fie la disposiția publicului pănă la oara 6 dimineața. Balul s’a început la oara 10 seara fiind deschis, în sunetul valsului „Dama în roș“ de către d-nii colonel Ernest Bregzeanu cu d-ra Titina Iamandi, colonel Leca cu d-ra Antoinette Stoenescu și de d. R. Faur student cu d-ra Zoe Petrăchescu, după care nenumărate părechi începură a glisa pe luciul parohei. S’a dansat valsuri, polci, quadrilles, lanciers, alterând cu diferite valsuri antice și moderne, sfârșindu-se cu un splendid cotillon, în vederea căruia Societatea n’a cruțat să aducă cele mai frumoase surprize din străinătate. In tot timpul, muzica militară a cântat cele mai frumoase arii de dans și piese de concert. Din numeroasa și distinsa asistență remarcăm: Doamnele: Zoe G. Mârzescu, Adela Maior Dumbravă, Maria V. Radu, Alexandrina G. Gavrilescu, Aurora Locot, Eug. Radu, Eta Stere, Bohr, Cleo A. Stavrat, Elena S. Vartic, I. Nicmereanu, Elena Petrăchescu, Eug. Pantazi, Stihi, Raluca Scriban, Bogdan, Elena David, Paula Petrea, Alice Berescu, Maria Costiganu, Bratu, Păucescu, Ana Mihailescu, Kostis, Munte, Știubei, Elena Vasiliu Bădărău, Socot, Ilisievici, Mihailescu, Dorțu, Blanariu, Stoenescu, Constantin, Dimitriu, etc. Domnișoarele : Titina și Camelia Iamandi, Mărioara Dimitriu, Virginia și Lucreția Munteanu, Olga și Ecaterina Dospinescu, Antoinette Stoenescu, Căp. Botez, Iulia Negri, Zoe Petrăchescu, Lilica Zamfirescu, Elena Teodorescu, corjescu, Ionescu, Nat. Turculeț, Codreanu, Margareta Drăghici, Aspasie Berescu, Popescu, Neculau, Maria, Natalia și Elvira Antoniu, Viorica și Sofia Pantazi, Puica Plăcințeanu, Radoveanu, Kostis, Alexandrescu, Zmeu, Micu Feoronia, Baiu Mărioara, Știubei, Dimitrescu, Maria Manoliu, Dida și Tona Artinescu, Caramlău, Bratu, Scorțescu, Natalie Mitescu, Bradea, Darțu, etc. Domnii: V. Teodoreanu, Ion Praja, Gh. Mârzescu, V. Radu, P. Dragomirescu, At. At. Gheorghiu, C. Toma, Os. Racoviță, G. Pompilianu, N. Cristofor Th. Berescu, Ștefan Georgescu, Al. Stoica, dr. I. Nicmereanu, Alfons Herovanu, Vincler, I. Rang, I. Groholski, G. Gavrilescu, I. Sabinius, Coroi, Păucescu, Nec. Petrea, C. Faur, D. Georgescu, I. și D. David, Pantazi, Jora, Rădulescu, N. Stoianovici, A. Stavrat, G. Vartic, Eugen Ghețu, Eug. Ghica, Panopol, G. Soroceanu, C. Petrescu, Eug. Pavilescu, H. Nicoleanu, Ion Bantaș, G. Costișanu, C. Mihailescu, Eug. Marinescu, Manea, Dudău Gr., dr. Stihi, Carol Valdman, I. Ghiulea, Eduard și T. Râșcanu, Tell Stihi, Lohan, dr. Steuer, Constanțiu, Steănescu, Boncescu, Bădărău, Georges Stoenescu, Roma, S. Iuliana, Gheorghiade, Rădulescu, Lărgeanu, Budis, Bădărău Dan, M. și F. Orășanu, Simionescu, etc. Epoletul era reprezentat prin d-nii coloneii Leca și Broșteanu. Maiori: Virgil Dumbravă, Sava Golu, Beloi, Constanțiu, etc. Căpitani : Skarlet, Skeleti, Voinea, Irimescu, Codreanu, etc. Locotenenți: Eugen V. Radu, Edtond Munteanu, Eug. Drăgulănescu, Ghl. Rang, Fotea, Andrievici, Ilisievici, Gazi, Tomida, Andrievici, Constantinescu, Popescu Neculau, Gh. Panaitescu, etc. Sub-locotenenți: Stroescu, Idieriu, Popescu, Zamfirescu, Andriescu, etc. Ministerul industriei, în urma plângerilor repetate ale brutarilor, a confiscat oin intreg stocul de făină găsit in depozitele morilor mari, in scopul de a aproviziona pe în contul marilor morari pe brutari prețul maximal stabilit. Sindicatul marilor morari a prezentat guvernului un protest împotriva acestei dispoziții, cerând să se lase morarilor libertatea de a aproviziona ei pe brutari. D. profesor D. Tafrali ne roagă să desmințim insinuația publicată în „Mișcarea“ cum că. d-sa ar fi instigat pe studenți să bată pe d. G. Pascu. Aceste mijloace sunt dezaprobate de d. Tafrali. De altfel d. Pascu dacă joacă un rol în împrejurările actuale, e prea inofensiv, ca să se poată cineva ocupa de d-sa. In America s’a format o comisiune pentru a se veni în ajutorul populației sârbești lăsată în cea mai neagră mizerie de invasiunea bulgaro-germană. Comisiunea a cumpărat un mare număr de vagoane de făină pentru a le trimite în Serbia. România a oferit în mod gratis 100 vagoane de făină. ÎTlEMOFIUL profesorilor ieșeni pentru gradație Domnule Ministru. Profesorii de toate gradele din orașele notate mai jos, luînd cunoștință de hotărîrea Onoratului Consiliu de Miniștri de a nu trece nici în bugetul exercițiului 1916—17 sumele cuvenite profesorilor pentru noile termine de gradații, după cum n’au fost trecute nici cele de pe exercițiul precedent 1915—16, au onoarea vă expune, în cele ce urmează, vederile lor : 1. Suprimarea sau suspendarea gradelor este contrară legii din 1 April 1883. Art. 2 din această lege prevede că „gradațiunea face parte integrală din remunerațiile profesorilor“, remunerații care, după art. 3 „sporesc“ din 5 în 5 ani cu cite 15 la sută. Gradațiile sunt clar pentru profesori ceia ce pentru alte categorii de funcționari sânt înaintările. Profesorul nu poate avea (choar prin natura profesiunii sale) înaintare în grad; legea îi acordă însă o înaintare pe loc în gradul lui, o înaintare la vechime care se traduce prin „sporirea salarului“ din 5 în 5 ani, și aceasta numai pînă la 20 de ani de serviciu, „cînd leafa va fi cu 60 la sută mai mare decît leafa inițială“. Sporul acesta nu poate fi privit ca o gratificație ori ca o sumă accesorie, cum ar fi o diurnă. El face parte integrată din salar. Toate reținerile care se fac și s’au făcut asupra salariilor tuturor funcționarilor statului, sunt 10 la sută și 3 la sută și cum a fost curba lui Haret, lovesc și au lovit și gradația profesorilor, iar nu numai salarul de bază, cu care legea o identifică.