Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)
1916-06-10 / nr. 101
Zi de doliu IV Da, cu moartea lui Mihail Kogălniceanu țara,—și când zic țara, înțeleg adevărata țară, păturile profunde ale poporului nostru, la care puțini se gândesc cu dragoste și interes, de numele cărora însă toți se slujesc ca de un artificiu, ca de un bengal,—cu moartea lui Mihail Kogălniceanu țara, adevărata țară, încearcă o pierdere ireparabilă, pierde pe unul din cei mai puternici stâlpi ai săi, iar Coroana un consilier luminat. Și gelul care-i lasă această pierdere greu va fi umplut;—ani și zeci de ani vor trece și un om de valoarea lui Mihail Kogălniceanu cine știe de se va mai ivi! Urmează mai la vale un articol a d-lui St. C. Ioan, care în câteva cuvinte ca rupte din inimă, cristalizează toată puterea de muncă a genialului om. El spune : îndeplinirea unei triste și supreme datorii ce a strâns în vechea capitală a Moldovei astăzi și pe fețele tuturor se poate ceti o mâhnire adâncă, căci foarfecele nesățioase ale miorței au tăiat firul traiului pământesc al acelui om, care vreme de jumătate de secol a fost geniul conducător al destinelor României, al acelui om a cărui inimă a bătut cu putere la toate aspirațiunele mari ale naționalităței noastre, contribuind în mare parte la progresele uriașe realizate de noi în ultimile decenii. Da, Mihail Kogălniceanu a încarnat în el revendicările poporului Românesc, a dus o luptă energică pentru prosperitatea politică, economică și culturală a țarei sale și a fost pentru populațiunea rurală al doilea al ei părinte. Mare patriot, abil diplomat, distins orator, talentat scriitor, Mihail Kogălniceanu a bine meritat de la patria sa și numai când ne gândim la aceste mari calități ale lui și la uriașele fapte ce a îndeplinit, ne putem explica suferințele pe care întreg neamul românesc le-a încercat prin această ireparabilă pierdere, imposibil de descris în aceste momente triste, care au cerut o națiune întreagă. In mijlocul doliului general, în mijlocul durerei pe care o simțim cu toții, nu suntem în stare astăzi s a ne da seamă îndeajuns de golul produs în politica țărei noastre prin moartea acestui muncitor neobosit, a acestui mare om de stat, a acestui patriot, pătruns de iubirea și de binele țărei noastre. Când însă vom avea nevoie de luat revoluțiuni însemnate, când ne vom găsi față de împrejurări critice în care să ne trebuiască sfaturi, consilii prudente și inteligente, numai atunci ne vom putea da seamă de lipsa dintre noi a marelui Kogălniceanu. Fie ca nemuritoarele sale fapte, fie ca iubirea de țară și sentimentul său de datorie să ne inspire și să ne îmbărbăteze in momentele critice prin care vom trece. Fie ca amintirea scumpă și venerată a sa să ne conducă, ca un astru strălucitor, fie calea spinoasă a progresului ce avem de realizat în viitor. Distinsul ziarist și poet Petru V. Grigoriu, decedat și el de mulți ani, a scris în această foaie o Amintire, care poate servi ca pildă pentru fiecare. Am avut fericirea de a fi cunoscut din copilărie de Mihail Kogălniceanu; în cariera de ziarist am avut norocul de a tipări în o foaie ce redactam acum 12 ani, articole de ale sale, pe care mi le trimetea din București cu injuncțiunea aspra de a nu lăsa să se strecoare erori de tipar, ceia ce era cam anevoie pe atunci. Peste puțin sosind în Iași, m’a ținut de rău că l’a ce las pe seama altora corectura articolelor sale, adăugând zicătoarea franceză că: on n’est jamais mieux servi que par soi même—zicătoare pe care o ține, mi-a spus el, de la comtele de Reuss, reprezentantul Austriei la Paris, în următoarele împrejurări: „Suindu-mă la al patrulea etaj, unde era situată arhiva ministerului de externe spre a examina un act din dosarul relativ la chestia Dunărei, a cărei conferență se pregătea la Londra, am întâlnit un bătrân octogenar care se odihnea de oboseala urcărei și am recunoscut pe diplomatul austriac contele Beust. Cu mirare l’am întrebat că ce caută tocmai la acel timp—erau 7 oare dimineața—acolo și că da ce nu a însărcinat pe vreun amploiat cu afacerea care-i aducea? Ei, c-le, îmi răspunse el: on n’est jamais mieux servi que par soi-même Ține minte, bă’ete, această vorbă și nu lăsa altora treaba pe care trebue să o faci singur! (Va urma) EVENIMENTUL Cm a fost ocqată Suceava de către uni Românii in Suceava.—Primele patrule de cazaci in oraș.—Predarea orașului de câtre un preot român.—Distrugerea magaziilor.—Toarte pierderi cu distrugerea podurilor de peste Suceava.—Capturarea unui convoi austriac de munițiuni. Predarea a 3 companii de infanterie.—firme austriace la Burdujeni.—Un truc al soldaților austriaci.—Capturarea a 40 vagoane cu sârmă ghimpată și a 8 vagoane reflectoare la Cadeș.—Fuga armatelor austro-germane spre Dorna-Vatra.—6ü0 prizonieri austriaci în Ițcani. Burdujeni 9 Iunie (ora 19 dim.) J. ȘncuU și Jkm mi m m üms decât 3040 persoane și acelea nmui. Ori 8 iunie la orele 1p. us., anspiratla Sudata $i lmw, primele patrule fomnăte din câte 8 cazaci. Js total au fost 10 cazaci, comandați k doi ofițeri, predarea ora$ului s'a făcut la ora 3 p. m. Cazacii $8at foarte impunători, top pe cai albi frumoși. La Suceai Ie-a eșit înainte preotuluui^ Sirbi- 3u timpul când au Intrat cazacii, se trăgeau clopot la toate bisericile, preotul remin Sârbi dimpreună cu populația. SuceVei, în majoritate români, a fost însărcinat de fentele autorități austriace să predea orașul De asta dată austriacii au distrus și devastat magaziile, nepăsand nimic în ele. Zidurile trecute nu rădicaseră nimic, dar nim din cauza panicei generale ce domnește și înarmați, și-au pierdut cu totul capul, podurile de peste Suceava distruse de ei asstieri, și care costau ambele jumătate milion coroane. In rindul trecut nu le-au distrus. Deși arse, podurile nu sint de nici o însemnătate, căci apa se trece cu piciorul zeu se poartă omenește și nu distrug nimic. * Aseară infanteria rusă a surprins In dreptul comunei Șcheea, un î ntreg convoi de munițiuni. Rușii au luat pe austriaci prin surprindere și i-au înconjurat. Trei companii de infanterie honveză s'au predat. Oameni de ai lor spun serios că sunt îngroziți. Soldații austro-germani asvârs armele și o ieau în desordine la fugă. Foarte mulți refugiați au adus cu ei la Burdujeni diferite arme (vreo 700-800) pe care le-au găsit pe câmpuri aruncate de soldații care fugeau înspăimântați de teribilul foc al artileriei japoneze și ruse. Soldații austriaci întrebuințează trucul ca, după ce rup rândurile și fug, intră prin case, aruncă uniforma și stau ca și când, ar fi din restul populației râmase. Rușii au mai capturat 40 vagoane sârmă ghimpată și 8 vagoane reflectoare, în stația Cacica. In momentul acesta, a sosit și infanteria rusască (4 batalioane) și cu peste 000 prizonieri austro-germani pe care li dețin la Ițcani. Resturile de armată austro-germană fug spre Dornailitra, urmărită de aproape de ruși cu teribilul foc de artilerie și mitraliere. .. Bubuiturile tunurilor fac ca geamurile caselor din Burdujeni să se spargă, deși tragerea se face la 0-8 km. Nu este nici o speranță ca armata austro-ungară să opue vreo rezistență nici la Iacobeni sau Dorna Watra, unde ar fi putut să se întărească, dar nu au avut timpul necesar, căci ofensiva rusă i-a suprins și zăpăcit complectamente. Sărbătorirea de aseară din Capitală Căderea Cernăuțului * București 8 Iunie Căderea Cernăuțului a fost un chip deosebit sărbătorită aseară la clubul conservator și la clubul democrat. Cluburile au fost pline de lume. Mii de cetățeni erau adunați în fața cluburilor. La clubul conservator a vorbit de Barbu Delavrancea, iar la clubul conservator-democrat, d-nii dr. Severeanu, Cosăcescu, N. Xenopol și Aurel Enescu. Guvernul a concentrat armata pe Calea Victoriei și pe toate străzile care duc spre Palat. După întrunire, a urmat o manifestație. Publicul adunat un număr mare, a huiduit pe ministrul Germaniei care era într’un restaurant și trecând In fața ziarului „Minerva”" a făcut acelaș lucru. Publicul a pornit apoi ia legația rusă unde a făcut o manifestație de simpatie, apoi ia statuia lui Ioai Viteazul, de unde s’a împrăștiat in liniște. Pentru Duminecă 13 Iunie, orele 10 dimineață, este anunțată o altă întrunire la Dacia, a „Federației Unioniste“. D. M. Deșliu In discursul ținut la clubul conservator, a anunțat aseară fuziunea celor două cluburi. Predarea unui regiment austriac autoritâților românești Burdujeni 9 Iunie In timpul unei încăerări între trupele rusești și un regiment austriac, când a avut loc o canonadă violentă n spre Hatna, un regiment întreg austriac s'ar fi predat în masă autorităților românești D-na dr. Elena Pușcariu Idedic Primar Spitalul Stt. Spiridon BOALE DE GCH! Consultațiuni de la 2—4 Str. Gându 8 3 ani.. . începutul ofensivei rusești Ofensiva rusă pe tot frontul.—Germanii amenințați a fi atacați pe la spate. Un interview al generalului Brusilov București 9 Iunie Generalul Brusilov a acordat un interview ziarului „Times“ din Londra, în care spune că ofensiva rusă e la începutul ei. Ea s'a produs pe tot frontul astfel că, germanii nu mai pot uza de sistemul da a trimite trupe dintr-un loc te anul. El insistă asupra importanței cuceririlor din Bucovina și spune apoi că principelui său obiectiv este KOVEL. Cucerind acest punct, armatele germane vor trebui să se retragă repede, pentru a nu risca să fie atacate pe la spate-Ofensiva rusă in regiunea Kovel Succese rusești între Kovel și Brody. Tăiarea în două, a trupelor austriace din Bucovina. Londra 9 Iunie Trupele rusești continuă atacurile lor In regiunea Kovel. Intre Kovel și Brody, rușii au isbutit să pun stăpânire pe citeva puncte foarte importante situate la sud de Rasmlo. Trupele austriace care se retrag din Bucovina, au fost tăiate în două, ele se află o parte la Kolomea, și alta la est de Ganici. 190.000 prizonieri austro-germani făcuți de ruși Petrograd 9 Iunie Ofensiva rusă continuă victorioasă pe tot frontul. Trupele rusești au făcut pănă acum 190.000 prizonieri. * In Bucovina trupele rusești continuă să urmărească pe inamic care se retrage. ©rtscii București 9 Iunie D. G. Fiorescu, general în rezervă ia corpul? de armată, a fost pus în posiție de retragere Trupele rusești spre Lemberg Patrulele rusești Sa Brody — Odessa 9 Iunie Trupele rusești respingând forțele austro-germane dincolo de Wladimir- Wolvisk, i-au împins pe austro-germani spre Lemberg, unde le urmăresc de aproape. Patrulele rusești ori la orele 4 p. m. au ajuns la Brody. In zilele de 11 și 12 Iunie, este deschisă expoziția de desemn și lucru de mână a elevelor Institutului ortodox. Examenele de piano și vioară au loc Sâmbătă 11 Iunie p. m. MIA U « Limba engleză ce prea a și franceza, asigurând perfecționarea in scurt timp. Condițiuni avantajoase. Doritorii a se adresa : M. #?„ Poște Restant Loco-S’a pierdut floare albă, urechile maron, pată maron pe spinare. Găsitorul este rugat a se prezenta d-lui Sub-lect. Tarnoschi, primind o bună recompensă. Se caută A se adresa la ziar. Constanța De închiriat pentru sezon apartament complect mobilat 4 saloane, sufragerie, bucătărie, apă. Lângă mare centru. Anghelie Tomis 13. m. sm-conf OCULIST S’a mutat Strada Cuza-Vodă No. 18 Casele foaste Berman Juster — Consultații 2—4. — O frumoasă fotografie PUTEȚI OBȚINE NUMAI LA f Weiss Piața Unirei y » IMPORTANT Cunoscutul instalator și vechiu maistru în lucrari de APA și CANAL George Vella a deschis sub propria sa firmă, un Biurou în strada Academiei No. S vis-a-vis de hol l Traian, angajându-se cu tot ce depinde de această branșă. Fiind singur maestru, prețurile vor fi foarte avantajoase învingând orice concurență. Roagă deci pe toți d-nii proprietari și Onor Public că, înainte de a da vreo lucrare să viziteze Biuroul d-lui Vella, unde se vor convinge de etinătatea prețurilor și a materialului solid și bun, la cerere prin o c. p. se prezintă la domiciliul clientului. Se mai obligă cu întreținerea instalațiilor, angajări anuale, și orice reparațiuni. G. Velia Str. Academiei No. 3 vis-a-vis de Hotel Traian in casele Neuechotz.