Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)

1916-06-10 / nr. 101

Zi de doliu IV Da, cu moartea lui Mihail Ko­gălniceanu țara,—și când zic țara, înțeleg adevărata țară, păturile pro­funde ale poporului nostru, la care puțini se gândesc cu dragoste și in­teres, de numele cărora însă toți se slujesc ca de un artificiu, ca de un bengal,—cu moartea lui Mihail Ko­­gă­lniceanu țara, adevărata țară, în­cearcă o pierdere ireparabilă, pierde pe unul din cei mai puternici stâlpi ai săi, iar Coroana un consilier lu­minat. Și gelul care-i lasă această pierdere greu va fi umplut;—ani și zeci de ani vor trece și un om de valoarea lui Mihail Kogălniceanu cine știe de se va mai ivi! Urmează mai la vale un articol a d-lui St. C. Ioan, care în câteva cu­vinte ca rupte din inimă, cristalizea­­ză toată puterea de muncă a genialu­lui om. El spune : îndeplinirea unei triste și supreme datorii ce­ a strâns în vechea capitală a Moldovei astăzi și pe fețele tuturor se poate ceti o mâhnire adâncă, căci foarfecele nesățioase ale miorței au tăiat firul traiului pământesc al acelui om, care vreme de jumătate de se­col a fost geniul conducător al des­tinelor României, al acelui om a cărui inimă a bătut cu putere la toate aspirațiunele mari ale naționalităței noastre, contribuind în mare parte la progresele uriașe realizate de noi în ultimile decenii. Da, Mihail Kogălniceanu a încarnat în el revendicările poporului Ro­mânesc, a dus o luptă energică pen­tru prosperitatea politică, economică și culturală a țarei sale și a fost pentru populațiunea rurală al doilea al ei părinte. Mare patriot, abil diplomat, distins orator, talentat scriitor, Mihail Ko­gălniceanu a bine meritat de la pa­tria sa și numai când ne gândim la aceste mari calități ale lui și la uria­șele fapte ce a îndeplinit, ne putem­­ explica suferințele pe care întreg nea­mul românesc le-a încercat prin a­­ceastă ireparabilă pierdere, imposibil de descris în aceste momente triste, care au ceru­t o națiune întreagă. In mijlocul doliului general, în mij­locul durerei pe care o simțim cu toții, nu suntem în stare astăzi s a ne da seamă în­deajuns de golul produs în politica țărei noastre prin moar­tea acestui muncitor neobosit, a a­­cestui mare om de stat, a acestui patriot, pătruns de iubirea și de binele țărei noastre. Când însă vom­ avea nevoie de luat revoluțiuni însemnate, când ne vom găsi față de împrejurări critice în care să ne trebuiască sfa­turi, consilii prudente și inteligente, numai atunci ne vom putea da seamă de lipsa dintre noi a marelui Ko­gălniceanu. Fie ca nemuritoarele sale fapte, fie ca iubirea de țară și sentimen­tul său de datorie să ne inspire și să ne îmbărbăteze in momentele critice prin care vom trece. Fie ca amintirea scumpă și venerată a sa să ne conducă, ca un astru stră­lucitor, fie calea spinoasă a pro­gresului ce avem de realizat în viitor. Distinsul ziarist și poet Petru V. Grigoriu, decedat și el de mulți ani, a scris în această foaie o Amintire, care poate servi ca pildă pentru fiecare. Am avut fericirea de a fi cunoscut din copilărie de Mihail Kogălniceanu; în cariera de ziarist am avut noro­cul de a tipări în o foaie ce redac­tam acum 12 ani, articole de ale sale, pe care mi le trimetea din București cu injuncțiunea aspra de a nu lăsa să se strecoare erori de tipar, ceia ce era cam anevoie pe atunci. Peste puțin sosind în Iași, m’a ți­nut de rău că l’a ce las pe seama altora corectura articolelor sale, a­­dăugând zicătoarea franceză că: on n’est jamais mieux servi que par soi mêm­e—zicătoare pe care o ține, mi-a spus el, de la comtele de Reuss, re­­prezentantul Austriei la Paris, în ur­mătoarele împrejurări: „Suindu-mă la al patrulea etaj, unde era situată arhiva ministerului de ex­terne spre a examina un act din do­sarul relativ la chestia Dunărei, a cărei conferență se pregătea la Lon­dra, am întâlnit un bătrân octogenar care se odihnea de oboseala urcărei și am recunoscut pe diplomatul aus­triac contele Beust. Cu mirare l’am întrebat că ce cau­tă tocmai la acel timp—erau 7 oare dimineața—acolo și că da ce nu a însărcinat pe vre­un amploiat cu a­­facerea care-i aducea? Ei, c-le, îmi răspunse el: on n’est jamais mieux servi que par soi-même Ține minte, bă’ete, această vorbă și nu lăsa altora treaba pe care tre­­bue să o faci singur! (Va urma) EVENIMENTUL Cm a fost ocqată Suceava de către uni Românii in Suceava.—Primele patrule de cazaci in oraș.—Pre­darea orașului de câtre un preot român.—Distrugerea ma­gaziilor.—Toarte pierderi cu distrugerea podurilor de peste Suceava.—Capturarea unui convoi austriac de munițiuni. Predarea a 3 companii de infanterie.—firme austriace la Burdujeni.—Un truc al soldaților austriaci.—Capturarea a 40 vagoane cu sârmă ghimpată și a 8 vagoane reflectoa­re la Cadeș.—Fuga armatelor austro-germane spre Dor­­na-Vatra.—6ü0 prizonieri austriaci în Ițcani. Burdujeni 9 Iunie (ora 19 dim.) J. ȘncuU și Jkm mi m m­ üms decât 3040 per­soane și acelea nmui. Ori 8 iunie la orele 1­p. us., an­spirat­la Sudata $i lmw, primele patrule fomnăte din câte 8 cazaci. Js total au fost 10 cazaci, comandați k doi ofițeri, predarea ora$ului s'a făcut la ora 3 p. m­. Cazacii $8at foarte impunători, top pe cai albi frum­oși. La Suceai Ie-a eșit înainte preotul­uu­i^ Sirbi- 3u tim­pul când au Intrat cazacii, se trăgeau clopot la toate bi­sericile, preotul remin Sârbi dimpreună cu populația. SuceVei, în majoritate români, a fost însărcinat de fentele autorități austriace să predea orașul De asta dată austriacii au distrus și devastat magaziile, nepăsand nimic în ele. Zidurile trecute nu rădicaseră nimic, dar nim din cauza panicei generale ce domnește și în­ar­mați, și-au pierdut cu totul capul, podurile de peste Suceava distruse de ei a­sstieri, și care costau ambele jumătate milion coroane. In rindul trecut nu le-au distrus. Deși arse, podurile nu sint de nici o însem­nătate, căci apa se trece cu piciorul zeu­ se poartă omenește și nu distrug nimic. * Aseară infanteria rusă­­ a surprins In dreptul comunei Șcheea, un î ntreg convoi de munițiuni. Rușii au luat pe aus­triaci prin surprindere și i-au înconjurat. Trei companii de infanterie honveză s'au predat. Oameni de ai lor spun serios că sunt îngroziți. Soldații austro-germani asvârs armele și o ieau în desordine la fugă. Foarte­ mulți refugiați au adus cu ei la Burdujeni­ diferite arme (vre­o 700-800) pe care le-au găsit pe câmpuri aruncate de soldații care fugeau înspăimântați de teribilul foc al artileriei japoneze și ruse. Soldații austriaci întrebuințează trucul ca, după ce rup rândurile și fug, intră prin case, aruncă uniforma și stau ca și când, ar fi din restul populației râmase.­­ Rușii au mai capturat 40 vagoane sârmă ghimpată și 8 vagoane reflectoare, în stația Cacica. In momentul acesta, a sosit și infanteria rusască (4 batalioane) și cu peste 000 pri­zonieri austro-germani pe care li dețin la Ițcani. Resturile de armată austro-germană fug spre Dorna­­i­li­tra, urmărită de aproape de ruși cu teribilul foc de artilerie și mitraliere. .. Bubuiturile tunurilor fac ca geamurile caselor din Bur­dujeni să se spargă, de­și tragerea se face la 0-8 km. Nu este nici o speranță ca armata austro-ungară să opue vre­o rezistență nici la Iacobeni sau Dorna Watra, unde ar fi putut să se întărească, dar nu au avut timpul necesar, căci ofensiva rusă i-a suprins și zăpăcit complectamente. Sărbătorirea de aseară din Capitală Căderea Cernăuțului * București 8 Iunie Căderea Cernăuțului a fost un chip deosebit sărbătorită aseară la clu­bul conservator și la clubul de­mocrat. Cluburile au fost pline de lume. Mii de cetățeni erau adunați în fața cluburilor. La clubul conservator a vorbit de Barbu Delavrancea, iar la clu­bul conservator-democrat, d-nii dr. Severeanu, Cosăcescu, N. Xenopol și Aurel En­escu. Guvernul a concentrat armata pe Calea Victoriei și pe toate străzile care duc spre Palat. După întrunire, a urmat o ma­nifestație. Publicul adunat un nu­măr mare, a huiduit pe ministrul Germaniei care era într’un restaurant și trecând In fața ziarului „Minerva”" a făcut acelaș lucru. Publicul a pornit apoi ia legația rusă unde a făcut o manifestație de simpatie, apoi ia statuia lui Ioai Viteazul, de unde s’a împrăștiat in liniște. Pentru Duminecă 13 Iunie, orele 10 dimineață, este anunțată o altă întrunire la Dacia, a „Federației Unioniste“.­ D. M. Deșliu In discursul ți­nut la clubul conservator, a anunțat aseară fuziunea celor două cluburi. Predarea unui regiment austriac autoritâților românești Burdujeni 9 Iunie In timpul unei încăerări între trupele rusești și un regi­ment austriac, când a avut loc o canonadă violentă­­ n spre Hatna, un regiment întreg austriac s'ar fi predat în masă au­torităților românești D-na dr. Elena Pușcariu Id­edic Primar Spitalul Stt. Spiridon BOALE DE GCH! Consultațiuni de la 2—4 Str. Gându 8 3 ani.. . începutul ofensivei rusești Ofensiva rusă pe tot frontul.—Germanii amenințați a fi ata­cați pe la spate. Un interview al generalului Brusilov București 9 Iunie Generalul Brusilov a acordat un in­terview ziarului „Times“ din Londra, în care spune că ofensiva rusă e la începutul ei. Ea s'a produs pe tot frontul astfel că, germanii nu mai pot uza de sistemul da a trimite trupe dintr-un loc te anul. El insistă asupra importanței cuceririlor din Buco­vina și spune apoi că principelui său obiectiv este KO­VEL. Cucerind acest punct, armatele germane vor trebui să se retragă repede, pentru a nu risca să fie atacate pe la spate-Ofensiva rusă in regiunea Kovel Succese rusești între Kovel și Brody. Tăiarea în două, a trupe­lor austriace din Bucovina. Londra 9 Iunie Trupele rusești continuă atacurile lor In regiunea Kovel. Intre Kovel și Brody, rușii au isbutit să pun stăpânire pe cite­va puncte foarte importante situate la sud de Rasm­­lo.­­­ Trupele austriace care se retrag din Bucovina, au fost tăiate în d­ouă, ele se află o parte la Kolomea, și alta la est de Ganici. 190.000 prizonieri austro-germani făcuți de ruși Petrograd 9 Iunie Ofensiva rusă continuă victorioasă pe tot frontul. Trupele rusești au făcut pănă acum 190.000 prizonieri. * In Bucovina trupele rusești continuă să ur­mărească pe inamic care se retrage. ©rtscii București 9 Iunie D. G. Fiorescu, general în rezervă ia corpu­l­? de armată, a fost pus în posiție de retragere Trupele rusești spre Lemberg­­ Patrulele­­ rusești Sa Brody — Odessa 9 Iunie Trupele rusești respingând forțele austro-germane dincolo de Wladimir- Wolvisk, i-au împins pe austro-germani spre Lemberg, unde le urmăresc de aproape. Patrulele rusești ori la orele 4 p. m­. au ajuns la Brody. In zilele de 11 și 12 Iunie, este deschisă expoziția de de­semn și lucru de mână a e­­levelor Institutului ortodox. Examenele de piano și vi­oară au loc Sâmbătă 11 Iu­nie p. m. MIA­ U « Limba engleză ce prea a­ și franceza, asi­gurând perfecționarea in scurt timp. Condițiuni avantajoase. Doritorii a se adresa : M. #?„ Poște Restant Loco-S’a pierdut f­loare albă, urechile maron, pată ma­ron pe spinare. Găsitorul este rugat a se prezenta d-lui Sub-lect. Tarnosch­i, primind o bună recompensă.­­ Se caută A se adresa la ziar. Constanța De închiriat pentru sezon aparta­ment complect mobilat 4 saloane, su­fragerie, bucătărie, apă. Lângă mare centru. Anghelie Tomis 13. m. sm-conf OCULIST S’a mutat Strada Cuza-Vodă No. 18 Casele foaste Berman Juster — Consultații 2—4. — O frumoasă fotografie PUTEȚI OBȚINE NUMAI LA­­ f Weiss Piața Unirei y »­ IMPORTANT Cunoscutul instalator și vechiu maistru în lucrari de APA și CANAL George Vella a deschis sub propria sa firmă, un Biurou în strada A­­cademiei No. S vis-a-vis de hol l Traian, angajându-se cu tot ce de­pinde de această branșă. Fiind singur maestru, prețurile vor fi foarte avantajoase învingând orice concurență. Roagă deci pe toți d-nii propri­etari și Onor Public că, înainte de a da vre­o lucrare să viziteze Bi­­uroul d-lui Vella, unde se vor con­vinge de e­tinătatea prețurilor și a­­ materialului solid și bun, la cerere prin o c. p. se prezintă la dom­­ici­­liul clientului. Se mai obligă cu întreținerea in­stalațiilor, angajări anuale, și ori­ce reparațiuni. G. Velia Str. Academiei No. 3 vis-a-vis de Hotel Traian in casele Neuechotz.

Next