Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)

1916-08-05 / nr. 146

V * Ant­i XXIV No. 146­5 BANI a­bonamente Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an­­ , 10 Pe trei tani. . . , 5 Isi xträinatate un an , 30 U« üumär vechi 30 bani Vineri ft August 19î6 5 BANI AU UN Cl UR.I'.. lias&9*$t!l șâ RootamB în pagina a 2-a rîndul 1 b­» în pagina a 3-a rîndul 50 b. în pagina a 4-a rîndul 30 b. 7 IE LEFű M Mn. 305 O :r­er &• aa. al partidului conservator — Mcânețîa și Administrația îași^Pîața Unirea ț Univeris­T I “ÎBLEOTFÎ I A . --«­im—iiiniiirînrrnrr­ minrriiirmiiiiiiiiiiii mi­m 1­1­1­­­1..............................t­­­­ ................— --------------~---------------------------------------—■ —-----------------------------------------------1—k­­r------------T —r­—|----------------------------------------------------iTr­ nTiniininiinnwntwninyMM^iygm— wnri"r­ *Q»9**" Triste constatări asupra administrației locale Cine nu-și aduce aminte de at­­mosfera simpatică, pe care „Eveni­mentul“ a căutat să-i creeze ad­ministrației comunale! Vagoanele de grâu și de zahar erau cu pre­­ciziune înregistrate, ori de câte ori ni se aducea la cunoștință o nouă grijă a administrației co­munale față de cetățeni. Epitetele cele mai pline de recunoștință n’au fost precupețite pentru nimeni din­tre edili. Și astăzi chiar, cu toa­tă dezolarea în care ne găsim, nu vom acuza de rea voință pe ni­meni; dar nici nu vom admite dogma că nepriceperea și lipsa de prevedere a administrației comu­nale să se poate bucura de lipsa impunității statornicită acum în urmă de guvernul liberal. Administrația comunală a avut făină de grâu de cea mai bună calitate și peste quantumul nece­sar. Cu această făină a făcut tra­fic, fie chiar în folosul obștesc, dar din trafic nu s’a folosit po­pulația, ba din potrivi, li suferim mizeriile. Nu-i oraș în țară, afară de nenorocitul Botoșani, unde po­pulația să mănânce o pane de cea mai proastă calitate ca la noi. In Botoșani, grânarul Moldovei, acolo măcar, s’a hotărât că județul este protectorat german și contraban­dele de tot soiul s’au făcut din punct de vedere utilitar și pa­triotic. Dar la noi, unde avem de-a face cu oameni cu sentimente așa de românești, nu se cuvenea să se procedeze cu așa de puțină prevedere. Pare că ar avea alte drepturi în țara Românească, lo­cuitorii din Muntenia, așa e de enormă deosebirea Intre pânea de de la ei și cea de la noi. La fel e cu zaharul, cu legu­mele și cu celelalte, despre care ziarul nostru a vorbit în de ajuns. Tot în acest ordin de idei este demn de insistat asupra ac­­tivitaței d-lui Prefect Kilimoglu. Despre­­ domnia sa nu s’a vorbit nimic rău, nimic bine, atât timp cât nu s’a ocupat de nimic In o­­rașul nostru. Ne-au prădat hoții, ni s’au furat păsărele ziua mare, n’am zis nimic; ‘ domnia sa ne-a spus singur că i s’au furat și domniei sale. Ne armaserem fiecare cu revolvere ca să ne apărăm viața și avutul. De la poliția domniei sale nu așteptam nimic: domnia sa plana în regiuni mai înalte de­cât ale meseriei. Dar cu ocazia întrunirii Federaliștilor ln Iași, d. Kilimoglu intră în acțiune. Dă ordin lui Goldner să refuze sala d-lui Filipescu. Ne-a părut rău, foarte rău pentru federaliști, dar ne-a părut bine pentru oraș. Domnul prefect se scoborâse către noi. Maro ne fu deziluzia ,când am putut constata că hoții pră­­dau înainte, ne depărtau garderoa­­bele și piețile, iar d. Kilimoglu bea schwartz la Tufk­. Acum spre sfârșitul, spre a­­propiatul sfârșit al carierei sale șe facem o rugăminte a cărei în­deplinire îi va folosi ca o ultimă amintire: 1) Să se ocupe de cei ce au­ adunat argintul în tejghele, domnia sa, având putere executi­vă, va putea confisca prețiosul metal și a ni-l da în circulație, ca să putem trăi până la apariția bacnotelor de un leu și 2 lei. Domnia sa habar n’are că nimeni nu-ți vinde nimic dacă nu-i dai argint. Iar când ai reușit să ai argint, nu mai ai nimic de cum­părat. 2) Să aplice în Iași, ceia ce s’a aplicat aiure : Să controleze facturele de stole și încălăminte, să le compare cu prețurile cerute de comersanți, și să vândă lu­crurile în puterea legei, cu pre­țurile normale. Iată ce-i pretin­dem de­ocamdată și-l asigurăm că-i vom da tot sprijinul pentru a trece în buna amintire a pu­blicului Ieșan. Moravuri și năravuri Personalismul în politică. —In viața ce duce un partid, are de străbătut atîtea cotituri, că e greu de prevăzut linia dreaptă ce ai de dus. Silit fiind partidul să stea supt vreme, împre­jurările te mână spre aprecieri de protivnici și dislocări de prieteni, că nu-i putea preciza care e rațiunea ce dictează aceste evoluții. A venit peste țară chestia externă, o chestie mare, care nu se pune ori și când și ori și cum. Șefii de partide s’au trezit în fața acestei probleme nu cu o pregătire politică prealabilă, ci mai mult în intuiția momentului și cu ști­ința datoriei și a răspunderii. A fost o fericire că evenimentele au prins po­d. Brătianu la putere, căci l’a muțit și silit să fie cumpănit în fapte. Ce s’ar fi întâmplat fiind el în opoziție? Lua ori­ce atitudine gă­lăgioasă și riscantă. In schimb partidul conservator a fost cel mai zbuciumat ; întăi s’a pus spectrul răspun­derii istorice a elementului conservator; cel mai istoric și tradițional în istoria noastră. Prin intuiția trecutului și a instinctului de rasă, cei 2 fruntași reali ai ideii conservatoare n’au în­­tilnit pe acest drum și ca prin farmec ceva ireductibil s’a transformat în prietenie și to­vărășie statornică. Era mai mult o divergență de atitudini, și nimic jignitor personal nu stă­tea la fundul inimii celor combatanți. Când atacul politic pleacă din pornirile pasiunii po­litice ori­cît de violent și chiar nedrept ar fi el, mai rămîne ceva în suflet, care poate în­lesni apropierea.­ Cu totul de altfel e cu grăbiții și cu egoiștii. Iată un tînăr incolor în politică , se popoțo­­nează nu și mănat de dorul de a parveni, se erige în crclip aspru și nedrept al adversaru­lui. Când omul nu-și măsură vorba și pasul aduce jigniri de acele se provoacă disprețul. Atunci apropieri politice nu se mai pot face, pentru că e cava personal, ce predomină ele­mentul politic. Mai tot­deauna ceia ce rupe pe un membru politic de partidul politic, în care a trăit și în care e silit a lua o nouă directivă, nu e diver­gență de păreri ce­­ aduc împrejurările, ci ele­­m­entul personal, ce ro­mână spre țeluri, ce nu le mai poți prevedea. Pururi personalismul în politică te ține în o stare de inferioritate poliției, pentru că cu tine și persoana ta «coți ochii partidului și ce e de­vină satul că vacarul s’a supărat. —------—CNi­fVX­O —---------­Tau a face ori­ce altă muncă, dar că conștiința noastră de soldați fran­cezi ne oprea de a lucra la muni­­țiuni.­­11 nu voi să știe de nimic. Ne zise să trecem rând pe rând câte unul pe dinaintea sa și să răspundem da sau nu. Bine întălea toți am zis nu. Atunci cu voce tare ne zise : „ Colonelul comandant al ta­berei.... vă ordonă prin mine, ofițerul ju­decător, să începeți imediat lucrul, și cei cari nu voesc, să treacă la stângau. Trecurăm toți la stânga. După câteva minute de așteptare, dădu ordinul de a ne duce din... pe la 9 sara și să ne pună imediat în arest pe 5 zile, așteptând hotărâ­rea ; sosi și aceasta, spunându-ne că suntem traduși în fața consiliului de războiu. Nu știm pe ce zi vom fi judecați. Până aci și cu toate neajunsurile, moralul nostru e bun și avem în­credere în armata francezău. Asemenea documente scrisori ne arată și ticăloșia, germană, precum și superioritatea francezului. m^ ^ A* ■ [UNK] [UNK] [UNK]* ^ ^ & Cu acceleratul de astăzi di­mineață, s’a reîntors din Ca­pitală, d. D. A. Grecianu. Eri a trecut, prin orașul nostru, d. M. E. Bucur, curier diplomatic român, care a ple­cat prin Rusia, la Paris într’o foarte importantă misiune. De astăzi, au început să se achite la Ad-ția Financiară, pensiile civile și militare pe luna August. D. avocat M. Mavrodin adre­sează ziarului Opinia, o scrisoare prin care declară că .... demisio­nează din partidul d-lor A. Bada­reu, Blume­nfeld și Steurman. D. Mavrodin care, s’a plimbat din partid în partid, a simțit ne­voia să mai scrie încă o demisie, pentru a se mai putea înscrie se ve­de în alt partid. Dar până când, căci din nefe­ricire pentru d-sa, România nu are atât de multe partide, pe care să le poată colinda de Mavrodin. Azi la oarele 7:10 a. m. au plecat­­ în excursie profesorii Școalei Nor­­­­male V. Lupu împreună cu d. Ion I Simionescu, secretarul general de la Instrucție. Excursioniștii vor atinge punctele Valea adâncă, Efereni, Miroslava,­­ Găureni, Uricarii și Vor intra in Iași , pe la iazul lui Beldiman. I A. S. Regală Principele Neculai, I împlinește numi vrăsia de 13 ani. Torturile prizonierilor din germania Datorită unui prizonier evadat următoarea scrisoare a ajuns la destinație in Franța: r Plecăm 40.... din... la 4 ceasuri dimineață, fără a ști unde ne duce să muncim și ajungem la... pe la a­­miază. Ne vară mic­ o mare uzină metalurgică, unde se fabrică muni­­țiuni și material de război. Sara pe la 8, șeful șantierului german ne strânge și ne somează să în­cepem lucrul de noapte în uzină (iți dau numele, iată-l....). Atunci prin talmaciu spunem șefului că nu lucrăm în fabrică de munițiuni. El se duce de în­­științată ofițerul judecător din ta­bără, care vine la 5 jum. p. m. Ne adună în fața șefului șantierului și a 4 santinele, ne citi codul mi­litar german și ne vorbi de pe­depse, că am putea primi până la 10 ani muncă silnică. In fine mai mulți vo­ră să ex­plice ofițerului că eram hotărâți --------QCO-------­ Guvernul nostru a respins propu­nerea calui bulgar, prin care oferă — în schimbul permiterei exportu­lui sferei — tutunul necesar R. M. S. In consecință, nici o comisiune nu va mai pleca în Bulgaria, să trateze cumpărarea de tutun. Intrucît recoltele sunt aproape toate strînse, C. C. a hotărît să nu se mai calculeze cererile de împrumut de gaj, după întinderea semănăturilor, ci pe vagonul de boabe, acordîndu-se pînă la 1500 lei pentru vagonul de grîu și 1000 lei pentru vagonul de ovăz și orz. Direcția teatrului Național a luat buna măsură, conformă cu legea a­­supra spectacolelor ca pe viitor să nu se mai permită reprezentarea re­vistelor cu titluri sau conținut sca­bros și care nu îndeplinesc cerințele estetice și morale. Siguranța locală a arestat pe Va­sile Lățescu care dându-se drept a­­gent de Siguranță, a excrocat multe sume. Au fost aduși de către Siguranța din Capitală, 4 dezartori turci și vi­nul bulgar, prefecturei noastre de județ pentru a-i trimite la Șipote. Suntem informați că ministerul de agricultură va distribui agricultorilor vre-o 28 vagoane de perechi, nece­sar pentru saramuratul sămînței ne­cesare unui pogon. Din acest produs se necesitează cira 200 gr. pentru saramuratul să­­mînței necesare unui pogon. Comisiunea specială pentru expor­tul ouălor, potrivit avizului Comisi­ei de aprovizionare, a luat hotărâ­rea să anuleze contractele încheiate ori în curs de încheiere și să con­sidere ca­nule și neavenite ofertele pentru cumpărătoarea ouălor la ex­port. Pe viitor acest produs va fi exlusiv întrebuințat numai la con­sum intern. In unele cercuri financiare se afir­mă că Banca Națională ar fi încetat să mai acorde credite băncilor cu ca­pital german. O conferință militară a avut loc­uri la Ministerul de Război, între C. I. Brătianu ministru de război, ge­neral Iliescu secretarul general, co­lonel Tatarinoff atașat militar al Ru­siei și general Aslan, comandantul corpului III armată. Astă seară la Cinematograful Iașilor, SZIRANIUL JUCIG­AȘULUI dramă în 6 acte D-l G. Vesbianu, institutor în Iași, prepară elevi pentru con­cursul de burse de la liceul inter­nat, școala normală și seminar. A se adresa Sărărie 143. Prietenul nostru, d-l Avocat Al. P. Stoica, luînd reședință în „ Villa Any“ pe platoul Copou, va da conultațiuni la domiciliul său str.­­Sarol 41 în fie­care zi de la oara 9 jum.—11 a. m. De o săptămână, direcția ge­nerală a poștelor și telegrafelor, a întins un fir nou, de bronz te­legrafic, care leagă București prin Pașcani de Iași. E o măsură excelentă. „ Preparatorul absolvenților școa­lei primare“ pentru concursuri la școalele normale, seminarii, licee, școli de meserii etc., este o lucrare didactică foarte necesară familiilor. In 30 secțiuni, absolvenții sa pot pregăti ei singuri fără prepara­tori, pentru concursuri la toate școa­­lele secundare și speciale cu această sistematică lucrare alcătuită de d-nii institutori din Iași Victor Muntea­­nu și O. Baharia. Un mic număr de exemplare se mai găsesc la editori: P.­­ D. Ilies­cu, librari Iași cu prețul redus 2.­5 lei exemplarul. DIN BUCOVINA Ridicolul unei bejenii Kinder sau Kinder Din nenorocirile bejeniei din Bu­covina în ultima ocupație de cătră Ruși se povestește una care pe cât pare de necrezut pe atât ni se dă ca sigur întâmplată. E vorbă de o ma­re nenorocire pe capul familiilor lo­cuitorilor din Bucovina, provenită pe de o parte din asemănarea la scris a două litere, pe de altă parte din ne­priceperea la citit și la înțeles a ce­lor cari au citit și aveau de execu­­tat ordinul. E vorba de litere K și R din două cuvinte germane: Kin­der (copii) și Kinder (vite cornute). Așa cum se scrie de germani cu li­tere gotice K și R se aseamănă. Une­ori această asemănare e și mai mare din cauza scriitorului. Și acum să venim la faptul în sine. Când cu ocuparea de cătră Ruși a Bucovinei, armatele austriace au pri­mit ordinul de a se retrage și a nu lasa nimic pentru înlesnirea traiului ocupanților. S-a dat ordin tuturor autorităților polițienești și jandarme­riei să execute cu rigoare ordinul ri­dicând tot ce se putea considera ca servind de hrană. Ordinul cuprindea toate amănun­tele : să se ridice tot felul de vite, paseri, vite de tot felul. Ultimul cu­vânt din ordin era și Binder, pe ca­re în unele ținuturi jandarmii exe­cutanți i’au citit bine, dar într’un loc lîngă Suceava l’au citit Kinder în loc de Binder, mai cu samă că va fi fost scris mai din fugă. Jandarmii n’au mai cugetat, ci au executat. Au ridicat și copii de prin casele oamenilor și-i trimiteau cu ar­matele care se retrăgeau. In zadar țipau mamele și se văicăreau că li se răpesc copiii, jandarmii fără milă și fără rațiune le luau și-i trimiteau. Aga cetiseră și așa executau. Ordi­nul spunea Kinder, adică copii să fie ridicați. Un popă român mai în vrîstă și cu experiență s-a opus jandarmilor, nelăsând să ridice copii și să-i trimi­­mită cu armatele în retragere, demon­strând că nu e posibil așa un ordin și că poate să fie o eroare de citire în cuvintul Kinder în loc de Kinder. La amenințarea jandarmului că-l împușcă a cedat și a tăcut. Dar această obiecțiune a preotului a deschis ochii jandarmilor, care re­citind ordinul și simțind o nedume­rire dacă e vorba de Kinder sau Kinder, au cerut lămuriri la supe­riori, cari le au spus că e vorba de Kinder,vite cornute, iar R­udo Kin­der, copii. Dar până atunci se ridicaseră mulți copii de toate vrâstele și fuseseră trimiși. Când s’a aflat adevărul, s’a dispus punerea lor in libertate. Cu greu s’a putut reîntoarce unii s’au rătăcit. In ce hal poate fi o administrație care astfel înțelege și execută ordi­nele date.­­CCO­ SPECTACOLE LA CINEMA-MODERN.— FLORA­­RE­AS­A DIN MARSILIA, senzațională dramă în 4 acte mari jucat de ce­lebritățile artistice franceze în frunte cu Lise Laurant și Jean Signoret. Peste program : Pick Nick O’arthem­e comedie extrem de hazlie. Serbarea Comemorativă la Atena pentru luarea Salonicului, vederi de actualitate. GRADINA TRAIAN CINEMA PATHE­­FRERES.—Program nou de remarcat: După numeroasa cereri, două drame cu splendida și mondiala tragediană d-ra Hesperia care va apare în Femeia Credincioasă, dramă în 3 note­,cu o puternică și originală acțiune Asemenea celebra artistă va apare în Abnegație Sublimă (Intre tată și fiică) dramă in 8 acte. GRADINA BRAGADIRE (Cinematogra­ful Iașilor).—Program nou senzațional Craniul Ucigașului sau Criminal Ereditar, interesant film de studiu social în 6 acte mari, jucat de Abélé cel mai mare artist din lumea în­treagă în acest gen. Preparații pentru corigente Direcțiunea institutului „GH. ASA­­CHI” din Iași, str. Tom­a Cozma No. 18, a deschis cursuri de prepa­­rație pentru sesiunea de Septembrie, corigențe si concursuri de admitere in: școlile secundare, școala normală, seminar, școala comercială, școala tech­­­nică, școala de poduri și șosele, școa­la de arhitectură. Se primesc interni pe timpul va­canței, sau pentru sesiunea exame­­nelor. Taxele sânt foarte avantajoase, iar pentru elevii lipsiți de mijloace,­taxele reduse, sau chiar gratuite. înscrierile se fac la cancelaria institutului, Str. Toma Cosma No. 13, în toate zilele, între orele 9—11 a. m., și 3—5 p. mi. sau prin corespondență. Direcțiunea Gtieorgtie i. SfoianovicI Strada Elena D®imn£ Sie. 9 AVOCAT

Next