Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1916-10-01 / nr. 195

V * Anul XXIV No. 195 S B A N Pe un an . . . Pe un maiale an . Pe trei luni . In străinătate un an Lei 20 » io „ 5 cu Un număr vechi 30 bani S-ÎX9ăpmitiZk(n&*t —————— •ui­ ț'.. .*•).. 5 sp> I « a H tstTUI A111 SAsUssVe etóM* - ~ .........1—r­ ~---i—rrT­- in~m­nrr­t — —THTTiTr-înmTmTt—ii—mrrrr-......—ni—rTrrrmrmirr­ iBtrm­iiiitniw Hffl wmrnwT«n­rmrtrr~iiiiMwi > it |ig«>^Trrrtrlingi'Bn,g O­x » ev aa. al s " u­­.v­. ta* p «w K­x­s. o. na .1, uu a. soas @3? Redacț­­a, și Administrația Iași-Piața Unirea ««© © wisisc­.. r­ fcB Ag ! If Ști filată! In pagina a 2-a randul 11. In pagina a 3 a rândul 50 In pagina a 4-a rândul 30 i­g ii­uf & » iW«9« •*e>Krirwovnri*tc* „Doamne, Doamne, caută din Ceriu și vezi și cercetează România Mere, pe care o va sădi dreapta Ta“* Victoria finală Germanii și-au perdut campo­­r­tul. Infrlnți pe frontul occidental,­­ unde vor fi nevoiți să se retragă sub presiunea armatelor anglo­­franceze,, în neputință de a relua ofensiva în contra lui Busikov, pe frontul oriental, căruia sunt nevoiți să-i cedeze în fie­care zi , st­rînși ca ’ntr’un clește în Balcani, între armatele lui Sarrail și Averescu, și*au concentrat ultimile și cele mai mari sforțări, îngrămădind armate imense în contra noastră. Aici vor să dea o ultimă lovitu­ră. Pentru acest sfîrșit nobil și cu adevărat teutonic, au încercat Întâi în Dobrogea, punînd în frun­tea armatelor lor pe acel Macken­sen, care e cel­­ dintâr german, care a simțit și înțeles că in „die wilde Walache”se poate găsi un om care să pun în respect pe barbarul și furiosul teuton. Oprit în loc ca de un zid in Dobrogea, unde Averescu îi tot împinge la vale în brațele gallice ale lui Sarrail, își încearcă sub coman­da înfrîntului Falkenheim o re­înviere în Transilvania, unde, na­tural, armatele noastre ca să nu “Uit cadă ’n cursă, se retrag, în chip strategic, în locuri de mai înain­te știute pentru a­i putea face pe nemți să ’nțeleagă odată ce caută vor găsi. Planul că ceia lor în contra noastră le-a fost atacul pe două fronturi. Gel din Dobrogea le-a scăpat! Acum nu le mai ra­­­mîne decît frontul carpatin ! Aici și-au grămădit forțe imen­se. Noi, ne-am­ retras, firește. Nu puteam sta, în locuri des­chise, cu o armată mult mai pu­țin numeroasă, în fața tuturor forțelor lor. Aceasta însă numai de-o­camdată. Fie sigur nemții însă că ceia ce-i al nostru, al nos­tru va rămâne, în ciuda tigrilor lui Karoly și ’n potriva poftei ab­jecte și criminale a germanilor, cari ar voi să le rămânem înain­te sclavi și lor și ungurilor ! Nu. Aceasta nu se poate ! Sfirșitul a­­cestui război noi l’am grăbit prin intervențiea noastră, și victoria finală, va fi și va trebui să fie a aliaților. Fără aceasta omenirea nu poate avea liniște și Româniea nu va lăsa armele. gâBran LISTA NEAGRA Colportor?? de știri.­..­­intiinfăiîn această rubrică des în­­­ lista colportorilor de știri alar­mante și fantastice. in lista neagră vor fi trecuți toți acei cari răpândesc știri menite a alarma publicul. Ori­cine ar fi ei, din ori­ce cla­să socială, domni sate doamne, col­portorii de știri, vor fi incepți li­nse în această rubrică, pentru ca lumea să știa de cine să se fe­rească și pentru ca autoritățile să știe împotriva cui să aplice măsu­rile impuse de starea de răsboi. Cu Iranul de­ astăzi dimineață au­ plecat în Capitală d-na și d. Dimitrie Grecianu. II i Trenul de București a sosit din Capitală astăzi dim­neață la orele 7 jumătate. Atragem atenția d-lui Prefect de poliție că la­­ restaurantul gărei sunt înșelați la schimbul rublelor ospeții noștri ruși într’un mod mai mult de­cât nepermis. De aceea îl rugăm cu stăruință să impună restaurantului să afi­șeze un restaurant o tabelă mare, cu prețuri a alimentelor, aratate în lei și ruble, pentru a împedica abuzurile intolerabile. Ar fi bine a se interveni la­ C. F. E. ca aceeași măsură să fie lu­ată în toate restaurantele gărilor, spre a servi ca normă de prețuri a articolelor de hrană. A­tfel ne vom recomenda rău a­­micilor noștri ruși, ceea ce nu poa­te fi în interesul nostru. Cea mai mare aten­ție asupra vrășmașilor care trăesc în mijlocul nostru. Soexeisiio ® De*țt»tf»s­ă iti3țî&* maie Saprîm laș! aduce viite sale mulțumiri următoarelor instituții și porcoane cari au bine-voit a contri­bui la fondul de întreținere a Orfe­linatului „Regina Maria“ înființat in localul școalei de Menaj „Principesa Maria“ din estrada Asachii ce ia fost pus la dispoziție de Majestatea Sa Regina. Primăria Iași din subscripțiile fă­cute in ace­st scop Lei 10465, Prima Societate de Economie (Palat) 1000, Banca Iașilor 1000, Banca Moldova 600, Creditul Urban Iași 300, Socie­tatea­ Tramvaielor 200, Fabrica Tex­tilă 300, d­na Maria Climescu 100, d. Victor Costin directorul fabricei de tutun 100, dna Capitanovici 100, d na. Victorina Hurmuzescu 110, Ban­ca Grosswald 100, Părintele Ză­hares­­cu 30, Banca Jurist 40, d. D. iteiniche 20, Părintele Stupcanu 10, d na Eca­­terina Momuleanu 5, d-na Ella­­ Jiu­­rea 2 jachete, 2 rochițe flanelă, 1 pereche pantaloni, 4 tricouri de ață,, 3 pesteliuțe, 3 câmășuice, 1 pereche pantalonași, 2 pălăriuțe, d na Cathe­rine Lucinschi a doenat 2 proșu­ri, 2 fețe de perină mari și 2 mici și 2 șervete, d-na Puca Gavrilaș 1 palto­­nuș de iarnă, 3 rochițe de lână, 1 pe­rei­ie~ ghete, 1 pereche galoși, 12 pe­rechi ciorapi, 1 bonetă . D na Teișa Mezincescu 4 fețe de perină, 1 pernă 4 tricouri de ața, 2 peptare de pi­chet, 8 peptare de indiană, 3 fustițe cu peptar, 1 rochiță d­e pichet, 1 ro­chiță de olandă, 7 rămeș mici, 1 pe­reche mănuși, 7 perechi pantalonași, șorț, 2 căciuli de fiare, 1 pereche haine de tricou, 4 tricouri, d-na Gheor­­ghiu Păușești largă Podu­lioaie, 2 șervete, d-na Misir perie și brânză da vaci, d-na Natalia Sftteș un cri­vat complect. De la d. Gh. Amanci mecanic C. F. E. lași, primim următoarele rânduri: Demîîtiîe Redactor. Alaltă­ eri dimineață, în localul pi­timei Avram Islarț dim­ piața Halei, copilul meu a fost bătut în mod bes­tial de către un oare­care Iancu Herșcovici din stradela Sf. Andrei M­o. 3. Numitul purtă­ d uniforma Gimnaziului din Turcea a dat cu a­­ceasta ocazie dovadă că posedă bustură nemțască pe care o pune in practică față de copii. Dau această publicităței, pe lângă că’l voi chema și înaintea instanțelor judecătorești. Gh­. Amanci, mecanic C. F. R. Iași Sâmbătă î Octombrie 1916 decătorului un termen de grație“, a­­decă plata chiriei mai târziu și ju­decata ținînd seamă de împrejurările de azi, va aceasta, în acorda ter­menul de grație, (vezi art. 16 din legea măs. excep.) ca să plătească după 3, 6 luni, sau chiar mai mult, după apreciere“. In privința mobilizaților scrie : „Că mobilizații nu pot fi nici măcar dați în judecată, (vezi art. 2, al. 6). Ca atare ei nu vor fi nevoiți să so­licite termen de grație, căci ori­ce acțiune a proprietarului, va fi res­pinsă, ca ne­avînd ființă“. De­oare ce se apropie sf. Dumitru, unii din proprietari, vor să interpre­teze legea cum le convine. Dar chi­riașii fie mobilizabili, sau nu s­ă nu dea crezare unor informații fie ver­bale, sau în presă, căci de astă dată, legea e cu ei. 0 sabie de onoire cdaneMm Emast Bmie.mu Țara întreagă admira vitejia bra­vului nostru concetățan, colonel Ernest B­r­oștea­nu. E de datoria noastră, a ieșeni­lor, sa’s dovedim nemărginita noas­tră dragoste și admirație, printr’un samn văzut. Acest semn, nu posti» să fie da cit o sabie de onoare,, pentru care redacția ziarului nostru deschide o listă de subscripții, ru­gă dJ in acelaș timp și celelalte re­dacții din Iași, sä dosch­idă ci­ mai grabnic asemeni lists. Să trăiască eroul Iașului, colo­nel Broșjteanu. (Sumele se vor adresa la ziarul nostru, care va publica imediat nu­mele și sumele subscrise). Comitetul pentru strângerea sume­lor se compune din d-nii: loan V. Puija, loan Paul, dr. Emil Seve­rin și Rudolf Suțu. S’a subscris până în prezent, pe lista deschisă de ziarul nostru urmă­toarele lumi : Bum a discr­i­s­ mă 4-94-1 §£§ 65 hani Au mai subscris: D. Gheorghe Bratu 5 lei, subscrip­ția ziarului Iașul 8 lei (pe lângă 330 lei deja dați). Subscripția se închide defini­tiv Sâmbătă seara î Octombrie. De alaltă­ ori s’a stabilit la Iași, d. prof. N. Iorga deputat, cu toată fa­milia , stă în ga­zdă la părintele Bo­­b Klésen. Dasspra­­ssnik­ ®» — In ziarul „Opinia“ de ori seară, este o infor­mație in ce privește suspendarea le­gei asupra drepturilor proprietarilor, în care zice: „Numai mobilizații sunt păsuiți cu plata chiriilor ; cei nemo­bilizați sunt­­ datori a plăti chiria ca și în trecut, ei beneficiind numai de suspendarea legei proprietarilor, a­­decă nu pot fi condamnați a evacua imobilul chiar a doua zi de 26 Oct. în caz când nu achită­ chiria, „pot fi însă sechestrați și averea lor mobi­lă vîndută pentru îndestularea pro­prietarului“. Turnura acestei informații, de­si­gur că e dată de un proprietar hap­sân și care nu vrea să înțeleagă spi­ritul acestei legi. Ziarul „Viitorul“ monitorul parti­dului liberal, a publicat un articol judicios asupra acestei legi, în ziua de 22 Sept. a. c. in care face rezu­matul astfel: „Publicând proeotul de decret cu privire la suspendarea legei asupra drepturilor proprietari­lor, cum și raportul d lui ministru de justiție către M. S. Regele, „reesă clar că, in urma măsurilor luate prin acest decret, în primul rând benefi­ciază atât mobilizații cât și nemobili­zații,­numai in valoarea stabilită în decret și al doilea rínd în ce pri­vește piața chiriei, ea va fi achitată proprietar­ului, nu însă, conform con­tractului încheiat între chiriaș și proprietar, adică plata chiriei, pen­tru cei nemobilizați, să se facă cu o lună înainte, pe trei lu­ni, sau șase luni; ci după cum fie­care are posi­bilitatea să plătească“. Afară de asta în „Dimineața“ de ori, in articolul de fond, tratează a­­ceeași chestie. Cităm rezumate din acel articol:... „Dacă s’a suspendat legea asupra drepturilor proprietarilor, dânșii nu mai pot pretinde acum chirie? Ba, da“. („E vorba aici de acei cari nu sunt mobilizați"). Proprietarul are dreptul s’o reclame numai conform dreptului comun. (Codul și procedu­ra civilă). „Aceasta însemnează că el are o acțiune care nu se mai bucu­ră de avantajele legii proprietar­ilor, arătate mai sus. Termenul de jude­cată este lung, cu drept de opoziție, termen de apel lung. „Pînă să poată obține hotărârea poate să treacă un an și mai mult“. „Hotărârea primei instanțe nu mai cuprinde în sine și execuția provizorie“. (Ce zice „Opi­nia“). Chiriașul are dreptul, fiind chemat în judecată, „să soliciti?® tu­„­Preparatorul absolvenților școa­­lei primare“ pentru concursuri la școalele normale, seminarii, licee, școli de meserii etc., este o lucrare didactică foarte necesară familiilor. In 30 secțiuni, absolvenții se pot pregăti ei singuri fără prepara­tori, pentru concursuri la toate școa­lele secundare și speciale cu această sistematică lucrare alcătuită de d-nii institutori din Iași Victor Muntea­nu și C. Zaharia. Un mic număr de exemplare se mai găsesc la editori: P.­­ D. Ilies­­cu, librari Iași cu prețul reduc 2,25 lei exemplarul. Cotizațiile personalului ds îa Klanuf iotâra da Tutun din lași C). Lucrători și lucrătoare ('Urmare) Ropot,oi Mana 1 leu, Gazaeu Olga 50 bani, Vasiliu Maria 1 leu, Geosia­­uu Zoe 50 bani, Bostană Domnica 50 bani, Gherasim Maria 20, Pâjvu El­vira 20 bani, Dăscălescu Soltana 40 bani, Vasiliu Gh. Maria 50 bani, Ră­­ducanu Maria 50 bani, Munteanu E- lisabeta 50 bani, Pârvu Zoița 20, Du­­mitrașcu Eca'erina 50 bard, Gârneață Maria 1 leu, Socia Smaranda 50 bani, Doroftei Elena 50 bani, Kioki Natalia 50 bani, Boi âr-g Tasia 50 bard, Ata­­nasiu Eleouora 50 hani, Petria Elena 50 bani, Parfene Gatinca 20 bani, Po­pa Ecateriua 20 bani, Lăzăreseu E- lena 50 kmi, Lupa Elisabeta 10 bani, Sandu Maria 30 bani, Mălăescu Elena 50 bani, Gheorghiu N. Maria 20 bani, Morarii Elena 50 bani, Dim trașcu Maria 50 bani, Maehidon Zamfira 50 bani, Timofri Agiaia 50 bani, Goges­­eu Marghioala 50 bani, Goringu Ma­ria 10 bani, Tăutu Paraschiva 50 ban?, Găvan M. Adriana 50 bani, Popee.cu Elena 20 bani, Darie Maria 20 bani, Tăbușcă Eoatorina 40 bani, Ttrat Ma­ria 10 bard, Talmaciu Elena 50 bani, Opria Savastița 30 bani, Alexandras cu Paraschiva 50 bani, Sorocianu Ma­ria 50 bani, Cheli er Fioricn 50 bani, Bogonos Maria 80 bani, Cuoi'leț Srna­­randa 50 ban4, Tinou Se vast ița 10 bani, Jincu Paraschiva 20 bani, Cin­­poi Paraschiva 20 bagi, Âmanciu Ma­ria 10 bani, lob,nu Tim a 20 ban!, Bo­­gonos Elena 20 bani, Ciornei Mari­­cica 50 bani, Pricop Antoneta 20 ban:, Poposcu Maria 20 bani, Costajidache Flena 50 bani, Sârbulescn Elena 20 bani, Geminsche Paraschiva 20 baiți, Dimitriu Gh. Tinea 20 bani, Bal at o v Elena 30 bani, Uașcu Elena 20 bani, Abuni Tasia 20 bani, Sofian Ținea 20 bani, Popa Natalia 10 bani, Popa A. Elena 20 bani, Otelescu Elisabeta 20 bani, Petrgchescu Frosa 20 bani, Ra­du Maria 20 bani, Fotacfie Ținea 20 bani, Atanasiu Savastița 20 bani, Di­mitriu G. Marja 20 hani, Morarii Ma­ria 20 barii, Atanasiu Maria 10 bini, Hegeu Natalia 40 bani, Tan apă Maria 30 bani, Mironescu Ținea 40 bani, Strat Ținea 50 bani, Budjanu Tie ea 50 bani, Bel.cesc-u Sol tan a 20 bani, Frodaus Ticna 50 bani, Ungureanu Elisabeta 20 bani, Goțu Elina 20 bani, Viziten Elisabeta 50 bani, Ștefănesou Elena 40 bani, Opsitar Aurora 50 bani. Viiru Agiaia 50 bani, Grădinn­­ru Elisabeta 30 bani, Mihail E!ena 20 bani, Ungureanu Elena 50 bírni, Ciobetaru Țuica 50 bani, Stoica Ma­ria 1 leu, Dumisn Maria 1 ieu, Șala­­ru Maria 50 bani, Prodan Tasia 20 bani, Mihalaclie Smartuida 20 bani, Iacob Domnica 20 bam. (Va urma). L-iptels dia Dobrogsa, Rușii au­­ luat 800­0 prizonieri O notă on­amiă din Petrograd zice că luptele din ultim­ele zi la care s’au dat pe frontul rus de la suli­ves­, au fost hotărâta prin dorința de a da ajutor trupelor române. O­­perația din ultima săptămână a re­ușit in mod strălucit. Rușii fioari «1 3000 de prizonieri. (Agonoe RuHo). mm Versuri profetice a­­e lui V, ^exând n Intr’un moment de inspirație divi­nă, anem­eni vechilor profeți­­­­ geniu­lui nostru, poet V, Alexandri a com­pus poezia „ Cântecul gintei latine“, pe care o reproducem aici, spre a reîmprospăta cetãț­oiilor noștri, mai ales astăzi, când­ ee dă lupta între ginta latină și cea teutonică. Cântaca­ gintei latina Latina gintă e regină Inimaie Înmoi ginte mari. Ea poartă ’n frunte o stea divină, Lucind prin timp­i seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sai. Ea merge ’n capul altor ginta Vărsând lumină ’n urma ei. Latina gintă e o virgină Cu farmec dulce, răpitor, Streini ’n care-i se înclină Și pe gijfer unchiî cade eu dor.­­Frumos sa, vie, Zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald Ea sa oglindă în splendid soare, Sa scaldă ’n marc de smarald. Latina gintă are parte De-ale pământului comori, Și mult vo’os oa­re împarte Cu cele­lalte a ei surori , Dar Q teribilă ’n mâniă, , Când brațul ei iib­­rator Lovește ’n cruda tira­nă, Și luptă pentru al ei onor. In ziua «ca de judecată, Cînd față ’« cer eu Domnul Sfînt, Latina gintă a fi ’nt­rebată : „Ce­i făcut pe-acest pământ ?“ Ea va răspunde sus și tare : „O Doamne, în lume cât am stat, „In ochii sei plini de admirare, „Fe Tir­a te-­am reprezentat“. Unele versuri din această poezie au ceva din misticismul vechilor profeți, cuprind profeții care și găsesc astăzi realizarea pe de-a întregul. Cetiți mai ales partea din urmă a strofei a treia: „Dar e teribilă ama­­niă“.... etc. și par­că vedeți lupta te­ribilă ce o duc acum popoarele lati­ne, Francezii, Italienii, Romanii For­­tugești (și în curând, credem, și Spa­nioli,) contra crudei tiranii germa­ne și pe­nt­ru onoarea gintei latine. Observați apoi finalul ultimei stro­fe, cum ginta latină va răspunde Dom­nului Sfânt, în ziua cea de judecată : „Ce-ai făcut pe acest pământ? Eu va răspunde... In lume ori­ am stat... Fe Tine te-am reprezentat“ — adic­ă, s’a luptat (cum se luptă acum) pentru i­deile ce reprezintă divinitatea..a­dică pentru ideile de adevăr, bani, , dreptate, frumos, libertate, mizeri­cordie, umanitate etc. Ezech­il, —----< O © O —iTM — Institutul de Demnipare „ C­h­a­mp­a­r­b­e­r­t- H @­r © va­rus ‘‘ — Str. Rărboi 19 — Curs primar după programul sta­tului ; limbele franceză și germană. Curs secundar ca programe pro­prie : limba franceză și germană, lu­cru de mână, pictura, piano, etc. înscrierile încep la 2b August, cur­surile la 9 Sept. Direcțiunea

Next