Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1916-10-01 / nr. 195
V * Anul XXIV No. 195 S B A N Pe un an . . . Pe un maiale an . Pe trei luni . In străinătate un an Lei 20 » io „ 5 cu Un număr vechi 30 bani S-ÎX9ăpmitiZk(n&*t —————— •ui ț'.. .*•).. 5 sp> I « a H tstTUI A111 SAsUssVe etóM* - ~ .........1—r ~---i—rrT- in~mnrrt — —THTTiTr-înmTmTt—ii—mrrrr-......—ni—rTrrrmrmirr iBtrmiiiitniw Hffl wmrnwT«nrmrtrr~iiiiMwi > it |ig«>^Trrrtrlingi'Bn,g Ox » ev aa. al s " u.v. ta* p «w Kxs. o. na .1, uu a. soas @3? Redacța, și Administrația Iași-Piața Unirea ««© © wisisc.. r fcB Ag ! If Ști filată! In pagina a 2-a randul 11. In pagina a 3 a rândul 50 In pagina a 4-a rândul 30 ig iiuf & » iW«9« •*e>Krirwovnri*tc* „Doamne, Doamne, caută din Ceriu și vezi și cercetează România Mere, pe care o va sădi dreapta Ta“* Victoria finală Germanii și-au perdut camportul. Infrlnți pe frontul occidental, unde vor fi nevoiți să se retragă sub presiunea armatelor anglofranceze,, în neputință de a relua ofensiva în contra lui Busikov, pe frontul oriental, căruia sunt nevoiți să-i cedeze în fiecare zi , strînși ca ’ntr’un clește în Balcani, între armatele lui Sarrail și Averescu, și*au concentrat ultimile și cele mai mari sforțări, îngrămădind armate imense în contra noastră. Aici vor să dea o ultimă lovitură. Pentru acest sfîrșit nobil și cu adevărat teutonic, au încercat Întâi în Dobrogea, punînd în fruntea armatelor lor pe acel Mackensen, care e cel dintâr german, care a simțit și înțeles că in „die wilde Walache”se poate găsi un om care să pun în respect pe barbarul și furiosul teuton. Oprit în loc ca de un zid in Dobrogea, unde Averescu îi tot împinge la vale în brațele gallice ale lui Sarrail, își încearcă sub comanda înfrîntului Falkenheim o reînviere în Transilvania, unde, natural, armatele noastre ca să nu “Uit cadă ’n cursă, se retrag, în chip strategic, în locuri de mai înainte știute pentru ai putea face pe nemți să ’nțeleagă odată ce caută vor găsi. Planul că ceia lor în contra noastră le-a fost atacul pe două fronturi. Gel din Dobrogea le-a scăpat! Acum nu le mai ramîne decît frontul carpatin ! Aici și-au grămădit forțe imense. Noi, ne-am retras, firește. Nu puteam sta, în locuri deschise, cu o armată mult mai puțin numeroasă, în fața tuturor forțelor lor. Aceasta însă numai de-ocamdată. Fie sigur nemții însă că ceia ce-i al nostru, al nostru va rămâne, în ciuda tigrilor lui Karoly și ’n potriva poftei abjecte și criminale a germanilor, cari ar voi să le rămânem înainte sclavi și lor și ungurilor ! Nu. Aceasta nu se poate ! Sfirșitul acestui război noi l’am grăbit prin intervențiea noastră, și victoria finală, va fi și va trebui să fie a aliaților. Fără aceasta omenirea nu poate avea liniște și Româniea nu va lăsa armele. gâBran LISTA NEAGRA Colportor?? de știri...intiinfăiîn această rubrică des în lista colportorilor de știri alarmante și fantastice. in lista neagră vor fi trecuți toți acei cari răpândesc știri menite a alarma publicul. Oricine ar fi ei, din orice clasă socială, domni sate doamne, colportorii de știri, vor fi incepți linse în această rubrică, pentru ca lumea să știa de cine să se ferească și pentru ca autoritățile să știe împotriva cui să aplice măsurile impuse de starea de răsboi. Cu Iranul de astăzi dimineață au plecat în Capitală d-na și d. Dimitrie Grecianu. II i Trenul de București a sosit din Capitală astăzi dimneață la orele 7 jumătate. Atragem atenția d-lui Prefect de poliție că la restaurantul gărei sunt înșelați la schimbul rublelor ospeții noștri ruși într’un mod mai mult decât nepermis. De aceea îl rugăm cu stăruință să impună restaurantului să afișeze un restaurant o tabelă mare, cu prețuri a alimentelor, aratate în lei și ruble, pentru a împedica abuzurile intolerabile. Ar fi bine a se interveni la C. F. E. ca aceeași măsură să fie luată în toate restaurantele gărilor, spre a servi ca normă de prețuri a articolelor de hrană. Atfel ne vom recomenda rău amicilor noștri ruși, ceea ce nu poate fi în interesul nostru. Cea mai mare atenție asupra vrășmașilor care trăesc în mijlocul nostru. Soexeisiio ® De*țt»tf»să iti3țî&* maie Saprîm laș! aduce viite sale mulțumiri următoarelor instituții și porcoane cari au bine-voit a contribui la fondul de întreținere a Orfelinatului „Regina Maria“ înființat in localul școalei de Menaj „Principesa Maria“ din estrada Asachii ce ia fost pus la dispoziție de Majestatea Sa Regina. Primăria Iași din subscripțiile făcute in acest scop Lei 10465, Prima Societate de Economie (Palat) 1000, Banca Iașilor 1000, Banca Moldova 600, Creditul Urban Iași 300, Societatea Tramvaielor 200, Fabrica Textilă 300, dna Maria Climescu 100, d. Victor Costin directorul fabricei de tutun 100, dna Capitanovici 100, d na. Victorina Hurmuzescu 110, Banca Grosswald 100, Părintele Zăharescu 30, Banca Jurist 40, d. D. iteiniche 20, Părintele Stupcanu 10, d na Ecaterina Momuleanu 5, d-na Ella Jiurea 2 jachete, 2 rochițe flanelă, 1 pereche pantaloni, 4 tricouri de ață,, 3 pesteliuțe, 3 câmășuice, 1 pereche pantalonași, 2 pălăriuțe, d na Catherine Lucinschi a doenat 2 proșuri, 2 fețe de perină mari și 2 mici și 2 șervete, d-na Puca Gavrilaș 1 paltonuș de iarnă, 3 rochițe de lână, 1 pereiie~ ghete, 1 pereche galoși, 12 perechi ciorapi, 1 bonetă . D na Teișa Mezincescu 4 fețe de perină, 1 pernă 4 tricouri de ața, 2 peptare de pichet, 8 peptare de indiană, 3 fustițe cu peptar, 1 rochiță de pichet, 1 rochiță de olandă, 7 rămeș mici, 1 pereche mănuși, 7 perechi pantalonași, șorț, 2 căciuli de fiare, 1 pereche haine de tricou, 4 tricouri, d-na Gheorghiu Păușești largă Podulioaie, 2 șervete, d-na Misir perie și brânză da vaci, d-na Natalia Sftteș un crivat complect. De la d. Gh. Amanci mecanic C. F. E. lași, primim următoarele rânduri: Demîîtiîe Redactor. Alaltă eri dimineață, în localul pitimei Avram Islarț dim piața Halei, copilul meu a fost bătut în mod bestial de către un oarecare Iancu Herșcovici din stradela Sf. Andrei Mo. 3. Numitul purtă d uniforma Gimnaziului din Turcea a dat cu aceasta ocazie dovadă că posedă bustură nemțască pe care o pune in practică față de copii. Dau această publicităței, pe lângă că’l voi chema și înaintea instanțelor judecătorești. Gh. Amanci, mecanic C. F. R. Iași Sâmbătă î Octombrie 1916 decătorului un termen de grație“, adecă plata chiriei mai târziu și judecata ținînd seamă de împrejurările de azi, va aceasta, în acorda termenul de grație, (vezi art. 16 din legea măs. excep.) ca să plătească după 3, 6 luni, sau chiar mai mult, după apreciere“. In privința mobilizaților scrie : „Că mobilizații nu pot fi nici măcar dați în judecată, (vezi art. 2, al. 6). Ca atare ei nu vor fi nevoiți să solicite termen de grație, căci orice acțiune a proprietarului, va fi respinsă, ca neavînd ființă“. Deoare ce se apropie sf. Dumitru, unii din proprietari, vor să interpreteze legea cum le convine. Dar chiriașii fie mobilizabili, sau nu să nu dea crezare unor informații fie verbale, sau în presă, căci de astă dată, legea e cu ei. 0 sabie de onoire cdaneMm Emast Bmie.mu Țara întreagă admira vitejia bravului nostru concetățan, colonel Ernest Broșteanu. E de datoria noastră, a ieșenilor, sa’s dovedim nemărginita noastră dragoste și admirație, printr’un samn văzut. Acest semn, nu posti» să fie da cit o sabie de onoare,, pentru care redacția ziarului nostru deschide o listă de subscripții, rugă dJ in acelaș timp și celelalte redacții din Iași, sä doschidă ci mai grabnic asemeni lists. Să trăiască eroul Iașului, colonel Broșjteanu. (Sumele se vor adresa la ziarul nostru, care va publica imediat numele și sumele subscrise). Comitetul pentru strângerea sumelor se compune din d-nii: loan V. Puija, loan Paul, dr. Emil Severin și Rudolf Suțu. S’a subscris până în prezent, pe lista deschisă de ziarul nostru următoarele lumi : Bum a discris mă 4-94-1 §£§ 65 hani Au mai subscris: D. Gheorghe Bratu 5 lei, subscripția ziarului Iașul 8 lei (pe lângă 330 lei deja dați). Subscripția se închide definitiv Sâmbătă seara î Octombrie. De alaltă ori s’a stabilit la Iași, d. prof. N. Iorga deputat, cu toată familia , stă în gazdă la părintele Bob Klésen. Dassprassnik ®» — In ziarul „Opinia“ de ori seară, este o informație in ce privește suspendarea legei asupra drepturilor proprietarilor, în care zice: „Numai mobilizații sunt păsuiți cu plata chiriilor ; cei nemobilizați sunt datori a plăti chiria ca și în trecut, ei beneficiind numai de suspendarea legei proprietarilor, adecă nu pot fi condamnați a evacua imobilul chiar a doua zi de 26 Oct. în caz când nu achită chiria, „pot fi însă sechestrați și averea lor mobilă vîndută pentru îndestularea proprietarului“. Turnura acestei informații, desigur că e dată de un proprietar hapsân și care nu vrea să înțeleagă spiritul acestei legi. Ziarul „Viitorul“ monitorul partidului liberal, a publicat un articol judicios asupra acestei legi, în ziua de 22 Sept. a. c. in care face rezumatul astfel: „Publicând proeotul de decret cu privire la suspendarea legei asupra drepturilor proprietarilor, cum și raportul d lui ministru de justiție către M. S. Regele, „reesă clar că, in urma măsurilor luate prin acest decret, în primul rând beneficiază atât mobilizații cât și nemobilizații,numai in valoarea stabilită în decret și al doilea rínd în ce privește piața chiriei, ea va fi achitată proprietarului, nu însă, conform contractului încheiat între chiriaș și proprietar, adică plata chiriei, pentru cei nemobilizați, să se facă cu o lună înainte, pe trei luni, sau șase luni; ci după cum fiecare are posibilitatea să plătească“. Afară de asta în „Dimineața“ de ori, in articolul de fond, tratează aceeași chestie. Cităm rezumate din acel articol:... „Dacă s’a suspendat legea asupra drepturilor proprietarilor, dânșii nu mai pot pretinde acum chirie? Ba, da“. („E vorba aici de acei cari nu sunt mobilizați"). Proprietarul are dreptul s’o reclame numai conform dreptului comun. (Codul și procedura civilă). „Aceasta însemnează că el are o acțiune care nu se mai bucură de avantajele legii proprietarilor, arătate mai sus. Termenul de judecată este lung, cu drept de opoziție, termen de apel lung. „Pînă să poată obține hotărârea poate să treacă un an și mai mult“. „Hotărârea primei instanțe nu mai cuprinde în sine și execuția provizorie“. (Ce zice „Opinia“). Chiriașul are dreptul, fiind chemat în judecată, „să soliciti?® tu„Preparatorul absolvenților școalei primare“ pentru concursuri la școalele normale, seminarii, licee, școli de meserii etc., este o lucrare didactică foarte necesară familiilor. In 30 secțiuni, absolvenții se pot pregăti ei singuri fără preparatori, pentru concursuri la toate școalele secundare și speciale cu această sistematică lucrare alcătuită de d-nii institutori din Iași Victor Munteanu și C. Zaharia. Un mic număr de exemplare se mai găsesc la editori: P. D. Iliescu, librari Iași cu prețul reduc 2,25 lei exemplarul. Cotizațiile personalului ds îa Klanuf iotâra da Tutun din lași C). Lucrători și lucrătoare ('Urmare) Ropot,oi Mana 1 leu, Gazaeu Olga 50 bani, Vasiliu Maria 1 leu, Geosiauu Zoe 50 bani, Bostană Domnica 50 bani, Gherasim Maria 20, Pâjvu Elvira 20 bani, Dăscălescu Soltana 40 bani, Vasiliu Gh. Maria 50 bani, Răducanu Maria 50 bani, Munteanu E- lisabeta 50 bani, Pârvu Zoița 20, Dumitrașcu Eca'erina 50 bard, Gârneață Maria 1 leu, Socia Smaranda 50 bani, Doroftei Elena 50 bani, Kioki Natalia 50 bani, Boi âr-g Tasia 50 bard, Atanasiu Eleouora 50 hani, Petria Elena 50 bani, Parfene Gatinca 20 bani, Popa Ecateriua 20 bani, Lăzăreseu E- lena 50 kmi, Lupa Elisabeta 10 bani, Sandu Maria 30 bani, Mălăescu Elena 50 bani, Gheorghiu N. Maria 20 bani, Morarii Elena 50 bani, Dim trașcu Maria 50 bani, Maehidon Zamfira 50 bani, Timofri Agiaia 50 bani, Gogeseu Marghioala 50 bani, Goringu Maria 10 bani, Tăutu Paraschiva 50 ban?, Găvan M. Adriana 50 bani, Popee.cu Elena 20 bani, Darie Maria 20 bani, Tăbușcă Eoatorina 40 bani, Ttrat Maria 10 bard, Talmaciu Elena 50 bani, Opria Savastița 30 bani, Alexandras cu Paraschiva 50 bani, Sorocianu Maria 50 bani, Cheli er Fioricn 50 bani, Bogonos Maria 80 bani, Cuoi'leț Srnaranda 50 ban4, Tinou Se vast ița 10 bani, Jincu Paraschiva 20 bani, Cinpoi Paraschiva 20 bagi, Âmanciu Maria 10 bani, lob,nu Tim a 20 ban!, Bogonos Elena 20 bani, Ciornei Maricica 50 bani, Pricop Antoneta 20 ban:, Poposcu Maria 20 bani, Costajidache Flena 50 bani, Sârbulescn Elena 20 bani, Geminsche Paraschiva 20 baiți, Dimitriu Gh. Tinea 20 bani, Bal at o v Elena 30 bani, Uașcu Elena 20 bani, Abuni Tasia 20 bani, Sofian Ținea 20 bani, Popa Natalia 10 bani, Popa A. Elena 20 bani, Otelescu Elisabeta 20 bani, Petrgchescu Frosa 20 bani, Radu Maria 20 bani, Fotacfie Ținea 20 bani, Atanasiu Savastița 20 bani, Dimitriu G. Marja 20 hani, Morarii Maria 20 barii, Atanasiu Maria 10 bini, Hegeu Natalia 40 bani, Tan apă Maria 30 bani, Mironescu Ținea 40 bani, Strat Ținea 50 bani, Budjanu Tie ea 50 bani, Bel.cesc-u Sol tan a 20 bani, Frodaus Ticna 50 bani, Ungureanu Elisabeta 20 bani, Goțu Elina 20 bani, Viziten Elisabeta 50 bani, Ștefănesou Elena 40 bani, Opsitar Aurora 50 bani. Viiru Agiaia 50 bani, Grădinnru Elisabeta 30 bani, Mihail E!ena 20 bani, Ungureanu Elena 50 bírni, Ciobetaru Țuica 50 bani, Stoica Maria 1 leu, Dumisn Maria 1 ieu, Șalaru Maria 50 bani, Prodan Tasia 20 bani, Mihalaclie Smartuida 20 bani, Iacob Domnica 20 bam. (Va urma). L-iptels dia Dobrogsa, Rușii au luat 8000 prizonieri O notă onamiă din Petrograd zice că luptele din ultimele zi la care s’au dat pe frontul rus de la sulives, au fost hotărâta prin dorința de a da ajutor trupelor române. Operația din ultima săptămână a reușit in mod strălucit. Rușii fioari «1 3000 de prizonieri. (Agonoe RuHo). mm Versuri profetice ae lui V, ^exând n Intr’un moment de inspirație divină, anemeni vechilor profeți geniului nostru, poet V, Alexandri a compus poezia „ Cântecul gintei latine“, pe care o reproducem aici, spre a reîmprospăta cetãțoiilor noștri, mai ales astăzi, când ee dă lupta între ginta latină și cea teutonică. Cântaca gintei latina Latina gintă e regină Inimaie Înmoi ginte mari. Ea poartă ’n frunte o stea divină, Lucind prin timpi seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sai. Ea merge ’n capul altor ginta Vărsând lumină ’n urma ei. Latina gintă e o virgină Cu farmec dulce, răpitor, Streini ’n care-i se înclină Și pe gijfer unchiî cade eu dor.Frumos sa, vie, Zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald Ea sa oglindă în splendid soare, Sa scaldă ’n marc de smarald. Latina gintă are parte De-ale pământului comori, Și mult vo’os oare împarte Cu celelalte a ei surori , Dar Q teribilă ’n mâniă, , Când brațul ei iibrator Lovește ’n cruda tirană, Și luptă pentru al ei onor. In ziua «ca de judecată, Cînd față ’« cer eu Domnul Sfînt, Latina gintă a fi ’ntrebată : „Cei făcut pe-acest pământ ?“ Ea va răspunde sus și tare : „O Doamne, în lume cât am stat, „In ochii sei plini de admirare, „Fe Tira te-am reprezentat“. Unele versuri din această poezie au ceva din misticismul vechilor profeți, cuprind profeții care și găsesc astăzi realizarea pe de-a întregul. Cetiți mai ales partea din urmă a strofei a treia: „Dar e teribilă amaniă“.... etc. și parcă vedeți lupta teribilă ce o duc acum popoarele latine, Francezii, Italienii, Romanii Fortugești (și în curând, credem, și Spanioli,) contra crudei tiranii germane și pentru onoarea gintei latine. Observați apoi finalul ultimei strofe, cum ginta latină va răspunde Domnului Sfânt, în ziua cea de judecată : „Ce-ai făcut pe acest pământ? Eu va răspunde... In lume ori am stat... Fe Tine te-am reprezentat“ — adică, s’a luptat (cum se luptă acum) pentru ideile ce reprezintă divinitatea..adică pentru ideile de adevăr, bani, , dreptate, frumos, libertate, mizericordie, umanitate etc. Ezechil, —----< O © O —iTM — Institutul de Demnipare „ Champarbert- H @r © varus ‘‘ — Str. Rărboi 19 — Curs primar după programul statului ; limbele franceză și germană. Curs secundar ca programe proprie : limba franceză și germană, lucru de mână, pictura, piano, etc. înscrierile încep la 2b August, cursurile la 9 Sept. Direcțiunea