Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)

1916-11-25 / nr. 240

­anul XXIV Tip. 240­5 "le ©.».! ABONAMENTE Pe I an in țară Lei 20 in streinătate „ 30 Un număr vechi 30 bani Í dȘ! —Organ al partidului conservator Wacfia­­­ Administrația IAȘI.— Piața Unirea ANUNCIURI In pagina 1-a 2 Lei rândul In pagina 2-a 1 Lei rândul TELEFON No. 305 • ’ .­­ • “ in marele ziar „Times“ din 25 Oc­tombrie, într’un­ articol de fond inti­tulat „Verdun și Constanța“, găsim următoarea consl­nziune: Amenințarea asupra Români­ei privește pe toți aliații in chip vital, căci dacă germanii pot să pună mâna pe proviziile româ­nești, de grâu, carne și petrol, o nouă prelungire a războiului este inevitabilă. Rusia mai ales este interesată, căci invazia României amenință ca întoarcere flancul ei stâng. Deci națiunea română trebue să fie sigură că exigențele inte­resului propriu, nu mai puțin de­cît adinca simpatie cu dreap­ta cauză a României forțează pe aliați să încordeze totul pen­tru a-i veni în ajutor. Suntem convinși că, în ceasul primejdiei, poporul românesc va fi credincios marelui destin care îl așteaptă în răsăritul Europei și că va întâmpina miza de azi cu bărbăție și cu un curaj ne­clintit. Soarta lui este pusă la o grea încercare, dar tenacitatea și cu­rajul o va­ face să treacă prin clipa fioroasei încercări. Răs­punderea stă în special asupra claselor conducătoare din țară, care astăzi simt chemate să joa­ce un rol în proporție cu privi­legiile de care s'au bucurat. O­­chii omenirei întregi stau asupra Românilor, în această luptă în­verșunată. Vâltoarea­ războiului nu va putea, să-i dea la fund, căci națiunile aliate care deja sunt pe drumul victoriei finale sunt angajate să asigure aspira­țiile românilor. Românii se află de partea cne­sora care vor învinge. Mihai Viteazu și Ștefan cel Mare s'au bătut în războaie singuratice, dar românii de astăzi nu mai atâr­nă numai de inimile lor mari și de brațele lor puternice. Cele­­ mai puternice națiuni ale Euro­pei stau pentru prima oară în istorie, alături de români. Alia­ț­i au încredere ca romanii voi fi statornici“1. Joso-Barbarsi ■ IV Ertați-mă, neobosite aliate ale Franței că nu v’am recunoscut toată importan­ța în gigantica luptă. Bartă-mă, sfintă, dumneziască Belgia, care, întocmai ca­ și Hristos, te-ai de­votat pentru salvarea omenirei! Bartă-mă, marmorească Serbie, care ai ținut piept vulturului cu două ca­pete, care l’ai făcut nemuritor pe Po­­tiorek și n’ai căzut, momentan, de­căt sub pumnalul unui asasin! Bartă-mă, micul Muntenegru, semeț sfidător al Statelor mari ! Bartă-mă, formidabilă Anglie, care n’ai scos sabia de­căt pentru apărarea demnităței iscăliturei tale și care, prin serviciul militar obligator, cea mai ma­re și cea mai liniștită revoluție din is­toria sa, vei dovedi că poți să fiui tot atît de puternică pe uscat căt și pe apă! Bartă-mă formidabilă Rusie, nesecat isvor de soldați, care te ridici înapoi mai amenințătoare, gata pentru noi vic­torii ! Bartă-mă, o Portugalie, mică la te­ritorii, mare la îndrăzneală ! Ertați-mă o Italie și mai ales tu, o Românie, care v’ați lăsat de tovarăși cum ați văzut că ei nu sunt de­cât niște tâlhari, și v’ați întors pe urmă chiar în contra lor­, ca să vă scapați copii de sub cisma asupritorului, ca să vă reluați bunul vostru, din ghiarele hoțului încă puternic ! Ertați-mă toate, căci fie­care din voi a făcut, face și va mai face mai mult de­cât îi va fi cu putință, pentru ca să-i vedeți pe Neo Barbarii renunțând nu numai, la pacea germană, cu care vă amenințau la început, dar și la pa­cea onorabilă pe care o mai cer și a­­cuma și mulțămindu-sa cu pacea u­­mană, care îi va lăsa să trăiască și ei într’adevăr, dar fără ghiare și fără dinți, ca și urșii ursarilor noștri. • Așa să fie! —~——­­HK Și așa va fi A. Patrognet i of­or­mații Publicul ieftn­ este rugat, față cu împrejurările prin­t­re trecem, să nu pretindă prețuri exagerate d­e la per­soanele străine d­e oraș, care vor să închirieze camere . Se aduce la cunoștința familiilor ofi­țerilor și gradelor inferioare mobilizate, Sari domiciliază în București și primeau drepturile lăsate de soți, frați sau pă­rinți de la Intendența Stabilimentelor Centrale, Corpul 2 de armată, str. Știr­­bey Vodă No. 31, că plata acestor drep­turi se va face cu­ începere de la 25 Noembrie 1916 de Intendența Stabili­mentelor Centrale în orașul Iași, loca­lul Universității, strada Carol I. Școala, militară de Artilerie care urma să funcționeze la Huși pe 1 Decembrie, va funcționa tot în Iași în localul Batalionului 4 Vânători. De la Consiliul Comunal.­ Eri după amiază la orele 4 p. m., s’a­ întrunit Consiliul Comunal, sub preșidenția d-lui primar Gh. Gh. Mârzescu. D. Mârzescu luând cuvântul, spune că față de nevoile din ce în ce mai mari ale acestui oraș, propune să se desti­­neze dobânda pentru a doua oată la îm­prumutul comunal, care urmează să se achite pe exercițiul anului viitor, pen­tru nevoile prezente. Această sumă va servi pentru apro­vizionarea orașului. Consiliul aprobând propunerea, s’a decis deschiderea creditului de 42.000 lei pentru nevoile aprovizionărei ora­șului. Publicul ieșan ne roagă să interve­nim la d. primar, ca să dea zahărul spre desfacere, pe la băcănii. Nici una din băcăniile din oraș, n’are zahăr. Cererea fiind dreaptă, o supunem d-lui primar Mârzescu. D. I. G. Duca, ministrul de culte și instrucție publică,,a convocat pentru ori la orele 4 p. m., pe membrii cenzurei locale, de la poștă și telegraf. Toate D-nele institutoare și învă­țătoare precum și toți institutorii și învățătorii, refugiați în Iași, din alte părți ale țarei, conform dispozițiunelor Ministerului de Instrucție, sunt invi­tați a sa prezenta­ț imediat revigoratului școlar, pentru a le da serviciu la spi­tale etc. Prefectura de județ a făcut cunoscut proprietarilor, că moara din Păcurari, primește ori­ce cantitate de grăun de măcinat, plătindu-se atăt grăul, cât și caratul după prețurile maximale. In oraș a sosit o cantitate de gaz ne­cesară pentru populație. Gazul s’a distribuit la toate depozi­tele pentru a se pune în consumație. D ra Chirica Arghira a fost numită învățătoare suplinitoare la Sculeni — Cârpiți în locul D-rei Popovici. D-ra Ana Dr. Vrănceanu învățătoare în Ungheni a obținut concediu pentru caz de boală. Ministerul de Război (Direcția Su­perioară a Școlilor militare) aduce la cunoștința generală că, Școala militară pregătitoare de ofițeri de Artilerie ce s’a anunțat că va func­ționa la Huși, rămâne să funcțio­neze tot în garnizoana Iași in lo­calul Batalionului 4 vînători. LISTA de ofrande bănești și o­­biecte casnice strânse de la lo­cuitorii din Comuna Cotnari. IV Vasile Beșleagă 1 șervet, Ioan Beș­leagă 1 șervet, Gh. Scutariu 1 șervet, Petrache V. Chelariu 1 șervet, Vasile Roșu 2 șervete, Vasile Custac 1 șter­gar, Petrache Chelariu 4 coți pânză cî­­nepă, Gh. Ciutac 1 ștergar, D. Z. Un­­gureanu 2 lei 2 jum. coți pânză câne­pă, Gh. Z. Ungureanu 1 ștergar, V. D. Z. Ungureanu 2 ștergare, Gh. N. Aba­rici 50 bani, P. Urzică 1 ștergar, V .Ur­zică 1 leu, Dimitrie Budeanu 1 ștergar D. Zaharia 20 bani, Maria I. J Dob­escu 30 bani, Const. I. Budeanu 50 bani, Gh. Varzage 1 ștergar, D. Andriescu 6 coți pânză cânepă, N. Filip 50 bani, Tudo­ra N. Filip 1 ștergar, Vasile a Floroaei 1 ștergar, Const. N. Isac 1 leu și 4 coți pânză bumbac, Maria Gh. Simion 1 ștergar, D. Ferestrauianu 1 ștergar, I. Loghin 30 bani și 1 ștergar, I. Iaac 1 ștergar, Natalia C. Tinea 1 ștergar,­­ N. Lupuca 1 ștergar­, Ilie Gh. Ungurea­nu 50 bani și 1 ștergar, I. Luca 1 șter­gar, Gh. P. Ungureanu 50 bani, Gh. D Zaharia 1 ștergar, Ancuță L. Ungurea­nu 1 ștergar, Vasile Minciună 1 șter­gar, Catinca Săuzianu 1 ștergar, Gh. I­epure 1 ștergar, V. P. Anăstăsoaei 4 coți pânză, cânepă, Pavel Anăstăsoaei 4 coți pânză de cânepă, Agripina Al. Bu­deanu 1 ștergar, D. Podorâșnicu 1 șter­gar, Elena C. Ciobanu 30 bani, loan M. Epure 1 leu și 3 coți pânză de câ­nepă, Ecaterina lonescu 2 lei, Marga­reta Cerneț 1 leu, Catinca I. Ghinu 1 leu, Theodor Pătrașcu 1 leu, Dumitru Lumină 1 leu, loan Chiulicescu 30 bani Gh. a Elenei 30 bani, loan A. Roscnei 30 bani, Gh. Chipăruș 20 bani, loan Clinicu 1 șervet, Elena N. Budeanu 1 șervet, Anica Țurcanu 1 șervet, Dumi­tru Chipăruș 1 șervet­ ,V. St. Chircu 1 coți pînză bumbac, Iosub Codoș 1 șer­vet, Ana I. Cineiu 10 lei, Elena Terenț­ 10 lei, loan I. Manóle 2 lei, Lucia Ti­­țiia 1 leu 50 bani, Sandu Budulică 1­1 Catinca V. Balinschi 1 șervet, Vasile Vorcicu 1 șervet 5 coți pînză de bum­bac, I. Ursache 1 șervet 5 coți pînzî de bumbac, Alex. Hecu 1 șervet, Gh Nistor 1 șervet, Theodor A. Sarei 1 șervet, Dumitru Gh. Tătaru 4 coți pin­za cânepă, Gh. Gh. Pricop 3 coți pân­ză bumbac, D. Gh. Pricope 2­­ jum. coț pânză de bumbac, C. Hatmann 2 tei Maria P. Bulău 8 șervete, Panaite Gh Bulău Preot 5 lei. Vineri 25 Tecembrie 1916— Pentru­ D-i ministru al Instrucțiunei Publice Mai mulți părinți ai elevilor liceelor statului din București, curs superior roagă de D l ministru al Instrucțiunei Publice, să clarifice situația școlară a fiilor lor cari au rămas la finele anului școlar corijenți și care din cauza eve­nimentelor nu au putut încă trece exa­menele de corijenții. Mulți dintre fii lor urmând ca în 1 Decembrie să fie încorporați la școa­­lele militare și neavănd examenele de corijență date pănă la 1 Decembrie si­tuația lor militară este neclarificată, D-l Ministru este rugat ca să dea lă­muriri asupra acestei chestiuni înainte de data încorporărei lor. Mai mulți părinți ai elevilor curs superior din București. Succesele Sârbilor Paris 21 Noemb. Frontul sârbesc și frontal român des­fășură acum o deosebită activitate. Se pare că Aliații caută să răspingă pe dușman cât mai iute posibil. In direcția Prilep, sârbii își continuă înaintarea în mod metodic, spre coti­tura Cernei și spre marele m­asiv a Do­­bropoli. La centru, trupele franco-sârbo-ru­­sești resping cu vigoare pe dușman, aș­teptând momentul când aripa dreaptă sârbească va începe să înpingă liniile dușmane. Pe de altă parte trupele italiene pro­gresează la vest de Monastir, în acelaș timp cu trupele franceze, care își ur­mează înaintarea pe țărmul occidental a lacului Presba, unde încearcă, la a­­ripa stângă, o mișcare în acelaș sens. Haudaux, sărbătoritul în „Figaro“, lu­area Monastirului, lăudând perseverența d-lui Briand, cere ca Puterile aliate să dea generalului Sarrail toate mijloacele cu care să continue în mod victorios campania începută. (Agenția Havas). Comentările presei franceze a­­supra acțiunei României Paris 21 Noemb. „Le Gauvois“ scrie : „E cert că Ru­sia e decisă de a întrebuința toate mij­loacele pentru a nu lăsa România prada unei invaziuni definitive. Dacă Rusia socotește de a tăcea, să nu fim surprinși, nici îngrijorați. Să ne amintim că ea și-a preparat ofensiva din Galiția în aceleași condițiuni. Să avem încredere în ce­i cari sa o­­cupă acolo, pentru a restabili echilibrul unor forțe, pentru moment scrumcinat. „Le Journal“ consideră că planurile Germaniei sunt mult mai impresionante pe hârtie. Dispunând de un număr mare de forțe ele ar putea reuși, dar astăzi ea nu mai­ poate lua de pe celelalte fronturi niște forțe care să-i dea un re­zultat satisfăcător. Falkenhayn pe un front de 400 km, ea dispune deeit de 20 de divizii; el a reușit să străbată România într-un punct dar trupele române vor putea să ma­nevreze mai ușor în fața inamicului care se va prezenta în coloane izolate.

Next