Evenimentul, februarie-martie 1917 (Anul 25, nr. 1-48)

1917-02-02 / nr. 1

Anul XXV JSo. 1 IO "bsura.1 ABONAMENTE Pe un au . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 ba străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani Joui 2 Februarie 1917 IO "bsuxi­­­­o ~ A N­U­N­C­I­U­R­I Inserții și Reclame In pagina l­a rândul 2 Lei In pagina a 2 a rândul I Leu . V St t £ F­a SI Ic. 300 Digst an» «.1 p x x' t, x.sl "xa. X tjl ä. o o ä x -w* 3. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIRE V Șoimii Cnenich­i Grigorescu ,Rewm­irei Zan am așezat divizia 15-a la hotare pe culmile Carpa­­ților ca să păzească pământul Pa­triei.. Spre adânca mea mulțumi­re această streajă a rămas neclin­tită cu toate atacurile furioase ale dușmanului. Onoare diviziei a 15 ani astfel se exprimă M. S. Regele prin Inaltul Ordin de zi del­a 31 Dec. 1916 față de șoimii Genera­lului Grigorescu, care a comandat a­­ceastă divizie de la începutul răsbo­­iului și până la 4 Ianuarie 1917,când a trecut la un comandament mai su­perior. Trimeși în Dobrogea în momente foarte critice, șoimii diviziei a 15 a,— formată la început din regimentele din Iași și Vaslui, un batalion din Capitală și Regimentul 25 Artilerie — și au arătat din primul moment vite­jia atăcând cu pieptul deschis, în mod năprasnic, pe dușman la baio­netă și reușind să 1 respingă și să 1 pironiască pe loc timp de 23 zile, până când mersul operațiunilor a re­clamat strămutarea diviziei la hota­rele Moldovei. In luptele eroice de la Mulciova — Arabagi (Dobrogea), vitejii soldați ai Iașului și Vasluiului au scris cea d’in­­tăi pagină glorioasă, arătându-se ast­fel vrednici­i urmași ai oștenilor lui Ștefan cel Mare. Ajunși la hotarele Moldovei în mo­mentul când dușmanul pătrunsese 10 km. pe teritorul țarii în interior și a­­menința să tie corpul țarii în două, vitejii diviziei a XV-a sub priceputa și energică conducere a Generalului Grigorescu au isbutit să oprească pe dușman și după lupte violente, cari au ținut neîntrerupt ziua și noaptea,­­au reușit să­­ alunge peste graniță. Toate încercările dușmanului, care a atacat cu forțe superioare, s’au isbit de stânca de granit a voinicilor di­viziei a 15-a. Vor rămânea neșterse din istorie luptele de pe văile Oituz, Slănic, Cașin, Vârful Cernica, Coama Stănechi, Vărful Bradului, Piatra Runcului și Vârful Clăbuc, căci ele se pot compara cu cele mai îndârjite lupte din răsboiul european. Secto­rul Oituz, apărat de Generalul Gri­gorescu, formează astfel cu drept cu­vânt Verdunul nostru. Era prin urmare pe deplin meri­tată decorarea tutur­or diviziilor și a comandantului lor cu cea mai mare decorație de război, ordinul Mihai Viteazul cl. III. Cea mai mare recunoștință vor avea-o vitejii diviziei XV-a dela­­ țară și dela urmași, cari nu vor trebui să uite nici odată că grație lor s’a păstrat neatins steagul țerii. Avem toată încrederea că șoimii Generalu­lui Grigorescu vor trece în curând cu acelaș avânt Carpații și vor tra­ge brazdă la hotarele României Mari. ---------OOO-­-----­ Când aglomerația refugiaților din restul țarei a devenit îngriji­toare și lumea a manifestat legiti­ma dorință să treacă în Rusia, Guvernul a făcut tot ce ia stat prin putință ca să obțină facili­tăți de transport pentru călătorii noștri. Guvernul imperial a răspuns favorabil intervenției noastre și cu prețul de a tribura comunicația de călători din părțile vecine ale Rusiei, a înființat trenuri foarte confortabile și încălzite. In Rusia, fie­care vagon are un aparat de încălzire și un om pro­pus la aceasta. Publicul nu a pus graba ca să se folosască de ușu­rințele căpătate de guvern cu mul­tă trudă. Astfel primul tren din 392 locuri au trecat numai cu 94 ocupate. Al 2 lea tren și mai rău, din 252 locuri nu s’au ocupat de­cât 64 locuri. Față cu acest refuz al publicu­lui Guvernul Imperial, a comuni­cat Guvernului nostru că dac­ă ce­tățenii noștri nu vor să profite de aceste ușurințe de transport, Gu­vernul Imperial nu­ are nimic de o­­biectal dar le va suprima. Guver­nul Imperial adaugă că în cazul nenorocit în care o evacuare ar fi necesară, el își declină ori­ce răs­pundere căci, în zor, nu se vor putea evacua de­cât autoritățile guvernamentale și corpul diplo­matic. Refugiații din Iași și din cele­lalte orașe cari au norocul de a avea mijloace suficiente ca să poa­tă evita cea mai mare dintre du­reri, acea de a sta sub stăpânirea dușmană, trebue să calculeze bine riscurile pe cari le iau dacă nu profită de actualele ușurințe de transport. In acest moment, mai mult de 40 vagoane de călători, toate confor­­tabile,— căci în Rusia și vagoanele de cl. 3 sunt perfect confortabile— stau neutilizate la Ungheni.­­Va fi o copilărie să se creadă că vor sta multă vreme. De aseminea se a­­firage serioasa atenție acelora cari iau inscripții și apoi renunță la ele, că se vor lua măsuri ca să li se refuze alte inscripții ulterioare. Concetățenii noștri să mai știe că în gara din Odesa este un biurou de informații special pentru cală­torii români, unde pot lua lămu­riri asupra orașelor­ din Rusia unde sunt locuri suficiente și a­­supra condițiilor de m­­ai din acele localități. • Ce dovedesc? de dr. Leon G. Cosmovia Axionul cunoscut de toată lumea, spune: „nu este efect fără cauză“. Urmează, că de câte ori observăm ceva, în viața socială, trebue să cău­tăm cauza. Se mai știe, că țara cea mai pro­ducătoare de acid sulfuric, este cea mai industrială , iar localitatea in care prescripțiunile curg cu dronea, este cea mai bolnavă. Sunt apoi doctori, care la fiecare vizită, schimbă ordonanța. Efectele sunt pe spinarea pacientului. Sunt alții in­i, care de la cea de întăi cercetare, prescriu tratamentul și regimul și nu mai schimbă ord­o­nanța. Efectele sunt de altă natură. Toa­te acestea sunt efecte care își au cauzele lor, precum sunt și cau­ze care au efectele lor și cercetând și pe unele și pe altele, stabilim legi care ne onorează sau ne necinstesc.. Față cu prescripțiile ce zilnic ce­tim, noi ieșenii suntem datori a ne întreba : Ce dovedesc ele ? Publicul cetitor, desigur că își are părerea făcută. Numai oare a urmat el drumul arătat de sus amintitul axiom ? Așa de i­ndustria­t sau așa de bolnavă este localitatea noastră, sau.. ? Să nu se creadă, că e ju­cărie ! Învățatul Cyon spune­a : „deducțiu­­­nile logice, nu pot pretinde a avea „o absolută dreptate, decât cu con­­­diția ca experiența senzibilă să fi „controlat adevărul“. Ori, pentru așa ceva, să cere o anumită gimnasti­că intelectuală, ce nu pot desfășura într’un articol de jurnal. Nu e ma­­puțin adevărat că trecem prin vrei muH de îngrijorare, căci deducțiuni logice, întîlnim numai pa la răspântii. Informații A. S. Regală Principele Carol și d. I. I. Bratianu prim ministru și’au amânat sosirea la Iași, spre a se întâlni la Kiev, cu Marea Ducesă Chiril, care după cum se știa a pă­răsit orașul nostru ori, plecând în­­tr’acolo. Cu numărul nostru de străzi, „ Evenimentul “ Intră în anul al 25-lea. . Din cauza serbătoarei, de mâni Joi, Intimpinarea Domnului, ziarul nostru nu va apărea de­cât Vineri 3 Februarie, la orele obiș­nuite. Ouăle de la Manutanță Am protestat dăunăzi contra faptu­lui că Manutanța a rechiziționat ouăle aduse în piață pentru a fi pusi în vânzare populației civile și am ară­tat că cei care au făcut această re­­chiziție au asigurat publicul consu­mator că „ce vor fi bune se va opri pentru manutanță, iar restul se va vinde civililor“. Avem azi satisfacția de a constata că cei de la manutanță s’au ținut de cuvânt. Din cele 50.000 oră rechizi­ționate, s’au pus în vânz re Luni, în piață 1400 ouă clocite, pe care le vin­­dea un funcționar de la Familia Lup­tătorilor. Dacă aceste erau într’adevăr ouăle pe care Manutanța făgăduia să le vân­dă civililor, suntem mulțumiți de se­­lecțiunea făcută. Printre cele 1400 ouă vândute nu s’a strecurat nici un ou bun. Iată adresa pe care Regimentul 8 vinători a inaintat’o Direcțiunei Gene­rale a Poștelor și Telegrafelor. Am onoare­a vă informa că această companie a primit prin intermediul d­lui șef al serviciului Telegrafo Poș­tal, zona operațiuni armata II a, 20 perechi ciorapi lină cari conform do­rinței și scopului, au fost disribuite chiar de subsemnatul la 20 din cei mai bravi soldați ai companiei a 5-a pe care o comand. Cu această ocazie imi permit a vă ruga să bine-voiți a primi mulțu­miri te­mele și a celor 20 bravi soldați, pentru cari frumosul dar sosit la timp și in momentul cind aci in munți, un frig aspru pre­domină, a fost cel mai frumos și bine-venit. Vă rog de asemenea in numele ce­lor ce au primit darul, să bine-voiți a fi interpretul meu și mulțumi tot­odată și funcționar­ilor pi ș­­i cari prin munca și sacrificiul .Acut au ajutat ar­t de mult de a aduce la îndeplinire nobila și patriotica dv. inițiativă. Fie ca acest prim și frumos exem­plu, să fie urmat și de alte mari instituții ale țării ușurînd, ast­el greaua, sarcină, a Statului in a­­ceste timpuri, cîind orice sacrificiu e necesar și bine-venit. Comandantul comp. 5-a Căpitan (ss) Balaban Funcționarii Telegrafe Poștali au mai colectat și au trimis pînă acum 2670 perechi ciorapi de lună, 39 pe­­rechi ciorapi și 21 perechi mînecuțe. Consiliul de miniștri a decis ur­mătoarele: in ședința sa dela 28 Ia­nuarie a. c. Declară obiecte de prima necesi­tate orice fel de stofe, pînzeturi, ar­ticole de îmbrăcăminte confecționate sau neconfecționate și incălțăminte. Aducându se la ocolul Primăriei una capră roșie coarnele spre spate se publică aceasta spre știința tutu­rora pentru ca păgubașul să­­ se pre­zinte în termen de 15 zile cu sem­nele ce va fi având spre a și primi capra, iar de la această dată se va vinde prin licitație publică. Călătoria în Rusia Rău­voitori răspândesc fel de fel de svonuri neîntemeiate cu privire la călătoria în imperiul vecin. Ținem să facem cunoscut că aliații noștri au înființat o mulțime de co­mitete pentru primirea Românilor, așa că nici pentru primirea refugia­ților Ruși nu s’au întocmit atâtea co­mitete ca pentru înlesnirea vieții Ro­mânilor adăpostiți peste Prut. Un fost guvernator al unei prov­incii, a primit sarcina să organizeze în un mod cât se poate mai favorabil călătoria con­cetățenilor noștri, iar organele admi­nistrative și polițienești au primit or­dine corespunzătoare. Din întrebările făcute călătorilor români la Ungheni, în una din zilele trecute, rezultă că formalitățile la graniță au fost făcute în chip foarte satisfăcător și toți au rămas încântați de felul cum au fost tratați de funcționarii de la graniță âț Frați Din stâncile munților, Din desișul brazilor, Vorbiți duhuri ale morții! Ce-ați făcut cu fraț­i noștrii ?. N’aud nici glas slab de vânt, N’aud doine, n'aud cint , N’aud jile, nici suspin, Cum de frații se mai țin ?... Ori mormântul le-ați săpat, Nemților, neam blestemat! Ori, nu temn­iți, i-ați închis, Ori, să tacă, voi le-ați zis ?... Boarea primăverii dulce, Spre voi, când o să apuce, Fraților, cu ea venim !... Ori învingem, ori murim ! 1911 Februarie 1. Victor Munteanu. -- --------------------------------------wmmm----------------------------------------------­^a Muannattte­ rîrtigr’Tin­Sr Wb­BBjar­jf­ I ***&"* bb£h« mmm csiámré wämmd In aceste momente, d­in termometrul cade pină la 20 grade sub zero, sold­ații noștri se află in tranșeele de la ho­tarul țărei, datoria noastră, celor cari ne aflăm după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe c­i­ne este cu putință, cumplitul lor traiu. De aceia, rugăm ca fiecare familie din Iași, să ne trimeată, la adresa Doamnei Lucia D. Grecianu, strada Carol, este o camașă de flxnea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trimete sc­umpilor noștri ostași. Jockey Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10,000 lei. D-na Bocu (Tekir-Ghiol), una ves­tă, 1 p. mănușe, 1 fișu, 1 p., manșete. D-na Th. Cri­vets, 2 cămeși de barchet alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lînă D-na general Perlicarî, 6 flanele de lână D-na Th. Motăș, 4 flanele lână, 6 p. ciorapi, 1 păr. mănuși lână D-na D. Xeno­pol, 8 păr. colțuni, 8 flanele, D-na Hurmuzescu, 3 cămeși bumbac D-na G. Văleanu, 3 flanele de lînă Anonim 1 părethe ciorapi lână Colonel Minovici 8 păr. ciorapi lână, 8 măricuțe D na Elisa Căuș 1 flanelă, 3 pă­rechi obiele D-na dr. Negel 2 cămeși flanelă de bumbac, D-na Natalia P. Culianu 1 că­meșa bumbac,1 eșarpă împletită delîpă D-na Virginia Barbu 2 flanele. Funcționarii superiori ai Mi­nisterului Lucrărilor Publice, 14 părechi ciorapi , D-na Pulcheria colonel 1. isvo­ranu 3 flanele lână,_^ D na maior Bacaloglu 3 fl. lînă, D-na și d. Henry Latargi, mare mareșal al Curții 400 lei Funcționarii superiori ai Minis­terului Asor. Publice, in memoria inginer, șef Paul Cantunisin 361 lei. Croitoria Cristian 6 flanele D-na Jean Rossetos 3 flanele D-na Hurmuzescu 2 flanele D-na inginer Stricescu 1 flanelă, 1 p. mănuși, 3 p. manșete, 1 căciulă, D na deputat Maxim 6 p. cio­rapi, 2 flanele groase, D-na Maria Leatris 5 flanele groase, 4 p. ciorapi lână, 2 perechi măricuțe, D na Ecaterina Golescu 8 flanele, 6 par. pante flanele, D-na Strasberg 1 p. ciorapi, 1 p. manșete, 1 p. obiele, D-na Căpitan Constandachi 1 vestă tricot de lână, 1 veston tonat, 1 p. pantaloni flanelă, 1 capi­lor cu flanelă, 3 p. ciorapi lână, 2 p. obiele, D na Maria C. Ghika 2 cămeși de bumbac, D-na Netty dr. Racovitză 200 lei D-na Eugenia Baldovin tO0 lei D-na Elisa P. Missir 60 lei D na Marioara Dimitrie Vizanti 3 cămeși de flanelă D na Iordăchescu, 2 flanele de bumbac tricotat, 2 flanele de bumbac Socot. Bertea din aviație, 1 pe­­reche ciorapi lână D-na Anna Conta-Kerenbach, 2 flanele bumbac maron D. Alex. Filial, 1 cămașă de flanelă D-na Colonel Vasilescu, 2 flane­le, 2 perechi ciorapi, 1 p. mănuși D-na Angela dr. Zaharia, 1 fla­nelă, 2 păreche ciorapi D-na Cornelia M. Cappelleanu, 1 flanelă, 2 perechi ciorapi D-na Gemma Mezzetti. 5 perechi ciorapi D-na G. Fințescu, 1 flanelă bum­bac, 1 părechi ciorapi de lină D-na E­­., 1 flanelă bumbac D-na Bom­­ba, 1 flanelă bumbac D na E. B., 1 flanelă bumbac D-na Adela Urșiariu, 40 lei. D-na A. Alexandridi 100 lei. Prințul Gr. Sturd­za 2000 lei D na Jeanne Eug. Ghica Comă­­nești 1000 lei Prințul Const. Brincoveanu 1000 lei A. Smirnov 5 flanele D na C. Friotl 10 pâr. ciorapi lînă D na Z. N. Șt­etani­seu 3 pâr. mănuși, 5 părechi ciorapi Prin d-na Iordăchescu și d. Chr. Mariassovici : La Paradis Moscovici, 3 flanele Cristian croitor, 6 flanele Magazinul lașilor, 20 lei Magazinul Brociner, 20 lei Magazinul Engl­z, 3 flanele Pomul de Aur, 2 flanele Julietta, 6 fir­nele D-na Friedman, 20 lei Diamant, 40 lei Ea doi porumbei, 2 păr, ciorapi Marele magazin Kahana,8 flanele La Vultur, 6 flanele Betti Rosenfeld, 2 tricouri Roskca Sternberg (berăria Azuga) 100 lei Creditul Urban 100 lei Librăria Socec 20 lei Samuil Weinstein Globul Verde 20 lei. Frații Hirchensohn, 20 lei I. Beiner, 20 lei Cocoșnl de aur, 60 lei Frații Follingher, 20 lei Leon Mayer bijutier 20 lei N. Albrecht, 20 lei A. J. Miloac 20 lei Glanzstein Finkelștei* 20 lei Michel Dörnfeld, 20 lei Lupu Herman 20 lei Marcovici & Galațanu 50 lei o

Next