Evenimentul, februarie-martie 1917 (Anul 25, nr. 1-48)
1917-02-02 / nr. 1
Anul XXV JSo. 1 IO "bsura.1 ABONAMENTE Pe un au . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 ba străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani Joui 2 Februarie 1917 IO "bsuxio ~ A NUNCIURI Inserții și Reclame In pagina la rândul 2 Lei In pagina a 2 a rândul I Leu . V St t £ Fa SI Ic. 300 Digst an» «.1 p x x' t, x.sl "xa. X tjl ä. o o ä x -w* 3. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIRE V Șoimii Cnenichi Grigorescu ,Rewmirei Zan am așezat divizia 15-a la hotare pe culmile Carpaților ca să păzească pământul Patriei.. Spre adânca mea mulțumire această streajă a rămas neclintită cu toate atacurile furioase ale dușmanului. Onoare diviziei a 15 ani astfel se exprimă M. S. Regele prin Inaltul Ordin de zi dela 31 Dec. 1916 față de șoimii Generalului Grigorescu, care a comandat această divizie de la începutul răsboiului și până la 4 Ianuarie 1917,când a trecut la un comandament mai superior. Trimeși în Dobrogea în momente foarte critice, șoimii diviziei a 15 a,— formată la început din regimentele din Iași și Vaslui, un batalion din Capitală și Regimentul 25 Artilerie — și au arătat din primul moment vitejia atăcând cu pieptul deschis, în mod năprasnic, pe dușman la baionetă și reușind să 1 respingă și să 1 pironiască pe loc timp de 23 zile, până când mersul operațiunilor a reclamat strămutarea diviziei la hotarele Moldovei. In luptele eroice de la Mulciova — Arabagi (Dobrogea), vitejii soldați ai Iașului și Vasluiului au scris cea d’intăi pagină glorioasă, arătându-se astfel vrednicii urmași ai oștenilor lui Ștefan cel Mare. Ajunși la hotarele Moldovei în momentul când dușmanul pătrunsese 10 km. pe teritorul țarii în interior și amenința să tie corpul țarii în două, vitejii diviziei a XV-a sub priceputa și energică conducere a Generalului Grigorescu au isbutit să oprească pe dușman și după lupte violente, cari au ținut neîntrerupt ziua și noaptea,au reușit să alunge peste graniță. Toate încercările dușmanului, care a atacat cu forțe superioare, s’au isbit de stânca de granit a voinicilor diviziei a 15-a. Vor rămânea neșterse din istorie luptele de pe văile Oituz, Slănic, Cașin, Vârful Cernica, Coama Stănechi, Vărful Bradului, Piatra Runcului și Vârful Clăbuc, căci ele se pot compara cu cele mai îndârjite lupte din răsboiul european. Sectorul Oituz, apărat de Generalul Grigorescu, formează astfel cu drept cuvânt Verdunul nostru. Era prin urmare pe deplin meritată decorarea tuturor diviziilor și a comandantului lor cu cea mai mare decorație de război, ordinul Mihai Viteazul cl. III. Cea mai mare recunoștință vor avea-o vitejii diviziei XV-a dela țară și dela urmași, cari nu vor trebui să uite nici odată că grație lor s’a păstrat neatins steagul țerii. Avem toată încrederea că șoimii Generalului Grigorescu vor trece în curând cu acelaș avânt Carpații și vor trage brazdă la hotarele României Mari. ---------OOO------ Când aglomerația refugiaților din restul țarei a devenit îngrijitoare și lumea a manifestat legitima dorință să treacă în Rusia, Guvernul a făcut tot ce ia stat prin putință ca să obțină facilități de transport pentru călătorii noștri. Guvernul imperial a răspuns favorabil intervenției noastre și cu prețul de a tribura comunicația de călători din părțile vecine ale Rusiei, a înființat trenuri foarte confortabile și încălzite. In Rusia, fiecare vagon are un aparat de încălzire și un om propus la aceasta. Publicul nu a pus graba ca să se folosască de ușurințele căpătate de guvern cu multă trudă. Astfel primul tren din 392 locuri au trecat numai cu 94 ocupate. Al 2 lea tren și mai rău, din 252 locuri nu s’au ocupat decât 64 locuri. Față cu acest refuz al publicului Guvernul Imperial, a comunicat Guvernului nostru că dacă cetățenii noștri nu vor să profite de aceste ușurințe de transport, Guvernul Imperial nu are nimic de obiectal dar le va suprima. Guvernul Imperial adaugă că în cazul nenorocit în care o evacuare ar fi necesară, el își declină orice răspundere căci, în zor, nu se vor putea evacua decât autoritățile guvernamentale și corpul diplomatic. Refugiații din Iași și din celelalte orașe cari au norocul de a avea mijloace suficiente ca să poată evita cea mai mare dintre dureri, acea de a sta sub stăpânirea dușmană, trebue să calculeze bine riscurile pe cari le iau dacă nu profită de actualele ușurințe de transport. In acest moment, mai mult de 40 vagoane de călători, toate confortabile,— căci în Rusia și vagoanele de cl. 3 sunt perfect confortabile— stau neutilizate la Ungheni.Va fi o copilărie să se creadă că vor sta multă vreme. De aseminea se afirage serioasa atenție acelora cari iau inscripții și apoi renunță la ele, că se vor lua măsuri ca să li se refuze alte inscripții ulterioare. Concetățenii noștri să mai știe că în gara din Odesa este un biurou de informații special pentru calătorii români, unde pot lua lămuriri asupra orașelor din Rusia unde sunt locuri suficiente și asupra condițiilor de mai din acele localități. • Ce dovedesc? de dr. Leon G. Cosmovia Axionul cunoscut de toată lumea, spune: „nu este efect fără cauză“. Urmează, că de câte ori observăm ceva, în viața socială, trebue să căutăm cauza. Se mai știe, că țara cea mai producătoare de acid sulfuric, este cea mai industrială , iar localitatea in care prescripțiunile curg cu dronea, este cea mai bolnavă. Sunt apoi doctori, care la fiecare vizită, schimbă ordonanța. Efectele sunt pe spinarea pacientului. Sunt alții ini, care de la cea de întăi cercetare, prescriu tratamentul și regimul și nu mai schimbă ordonanța. Efectele sunt de altă natură. Toate acestea sunt efecte care își au cauzele lor, precum sunt și cauze care au efectele lor și cercetând și pe unele și pe altele, stabilim legi care ne onorează sau ne necinstesc.. Față cu prescripțiile ce zilnic cetim, noi ieșenii suntem datori a ne întreba : Ce dovedesc ele ? Publicul cetitor, desigur că își are părerea făcută. Numai oare a urmat el drumul arătat de sus amintitul axiom ? Așa de industriat sau așa de bolnavă este localitatea noastră, sau.. ? Să nu se creadă, că e jucărie ! Învățatul Cyon spunea : „deducțiunile logice, nu pot pretinde a avea „o absolută dreptate, decât cu condiția ca experiența senzibilă să fi „controlat adevărul“. Ori, pentru așa ceva, să cere o anumită gimnastică intelectuală, ce nu pot desfășura într’un articol de jurnal. Nu e mapuțin adevărat că trecem prin vrei muH de îngrijorare, căci deducțiuni logice, întîlnim numai pa la răspântii. Informații A. S. Regală Principele Carol și d. I. I. Bratianu prim ministru și’au amânat sosirea la Iași, spre a se întâlni la Kiev, cu Marea Ducesă Chiril, care după cum se știa a părăsit orașul nostru ori, plecând într’acolo. Cu numărul nostru de străzi, „ Evenimentul “ Intră în anul al 25-lea. . Din cauza serbătoarei, de mâni Joi, Intimpinarea Domnului, ziarul nostru nu va apărea decât Vineri 3 Februarie, la orele obișnuite. Ouăle de la Manutanță Am protestat dăunăzi contra faptului că Manutanța a rechiziționat ouăle aduse în piață pentru a fi pusi în vânzare populației civile și am arătat că cei care au făcut această rechiziție au asigurat publicul consumator că „ce vor fi bune se va opri pentru manutanță, iar restul se va vinde civililor“. Avem azi satisfacția de a constata că cei de la manutanță s’au ținut de cuvânt. Din cele 50.000 oră rechiziționate, s’au pus în vânz re Luni, în piață 1400 ouă clocite, pe care le vindea un funcționar de la Familia Luptătorilor. Dacă aceste erau într’adevăr ouăle pe care Manutanța făgăduia să le vândă civililor, suntem mulțumiți de selecțiunea făcută. Printre cele 1400 ouă vândute nu s’a strecurat nici un ou bun. Iată adresa pe care Regimentul 8 vinători a inaintat’o Direcțiunei Generale a Poștelor și Telegrafelor. Am onoarea vă informa că această companie a primit prin intermediul dlui șef al serviciului Telegrafo Poștal, zona operațiuni armata II a, 20 perechi ciorapi lină cari conform dorinței și scopului, au fost disribuite chiar de subsemnatul la 20 din cei mai bravi soldați ai companiei a 5-a pe care o comand. Cu această ocazie imi permit a vă ruga să bine-voiți a primi mulțumiri temele și a celor 20 bravi soldați, pentru cari frumosul dar sosit la timp și in momentul cind aci in munți, un frig aspru predomină, a fost cel mai frumos și bine-venit. Vă rog de asemenea in numele celor ce au primit darul, să bine-voiți a fi interpretul meu și mulțumi totodată și funcționarilor pi și cari prin munca și sacrificiul .Acut au ajutat art de mult de a aduce la îndeplinire nobila și patriotica dv. inițiativă. Fie ca acest prim și frumos exemplu, să fie urmat și de alte mari instituții ale țării ușurînd, astel greaua, sarcină, a Statului in aceste timpuri, cîind orice sacrificiu e necesar și bine-venit. Comandantul comp. 5-a Căpitan (ss) Balaban Funcționarii Telegrafe Poștali au mai colectat și au trimis pînă acum 2670 perechi ciorapi de lună, 39 perechi ciorapi și 21 perechi mînecuțe. Consiliul de miniștri a decis următoarele: in ședința sa dela 28 Ianuarie a. c. Declară obiecte de prima necesitate orice fel de stofe, pînzeturi, articole de îmbrăcăminte confecționate sau neconfecționate și incălțăminte. Aducându se la ocolul Primăriei una capră roșie coarnele spre spate se publică aceasta spre știința tuturora pentru ca păgubașul să se prezinte în termen de 15 zile cu semnele ce va fi având spre a și primi capra, iar de la această dată se va vinde prin licitație publică. Călătoria în Rusia Răuvoitori răspândesc fel de fel de svonuri neîntemeiate cu privire la călătoria în imperiul vecin. Ținem să facem cunoscut că aliații noștri au înființat o mulțime de comitete pentru primirea Românilor, așa că nici pentru primirea refugiaților Ruși nu s’au întocmit atâtea comitete ca pentru înlesnirea vieții Românilor adăpostiți peste Prut. Un fost guvernator al unei provincii, a primit sarcina să organizeze în un mod cât se poate mai favorabil călătoria concetățenilor noștri, iar organele administrative și polițienești au primit ordine corespunzătoare. Din întrebările făcute călătorilor români la Ungheni, în una din zilele trecute, rezultă că formalitățile la graniță au fost făcute în chip foarte satisfăcător și toți au rămas încântați de felul cum au fost tratați de funcționarii de la graniță âț Frați Din stâncile munților, Din desișul brazilor, Vorbiți duhuri ale morții! Ce-ați făcut cu frați noștrii ?. N’aud nici glas slab de vânt, N’aud doine, n'aud cint , N’aud jile, nici suspin, Cum de frații se mai țin ?... Ori mormântul le-ați săpat, Nemților, neam blestemat! Ori, nu temniți, i-ați închis, Ori, să tacă, voi le-ați zis ?... Boarea primăverii dulce, Spre voi, când o să apuce, Fraților, cu ea venim !... Ori învingem, ori murim ! 1911 Februarie 1. Victor Munteanu. -- --------------------------------------wmmm----------------------------------------------^a Muannattte rîrtigr’TinSr WbBBjarjf I ***&"* bb£h« mmm csiámré wämmd In aceste momente, din termometrul cade pină la 20 grade sub zero, soldații noștri se află in tranșeele de la hotarul țărei, datoria noastră, celor cari ne aflăm după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe cine este cu putință, cumplitul lor traiu. De aceia, rugăm ca fiecare familie din Iași, să ne trimeată, la adresa Doamnei Lucia D. Grecianu, strada Carol, este o camașă de flxnea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trimete scumpilor noștri ostași. Jockey Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10,000 lei. D-na Bocu (Tekir-Ghiol), una vestă, 1 p. mănușe, 1 fișu, 1 p., manșete. D-na Th. Crivets, 2 cămeși de barchet alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lînă D-na general Perlicarî, 6 flanele de lână D-na Th. Motăș, 4 flanele lână, 6 p. ciorapi, 1 păr. mănuși lână D-na D. Xenopol, 8 păr. colțuni, 8 flanele, D-na Hurmuzescu, 3 cămeși bumbac D-na G. Văleanu, 3 flanele de lînă Anonim 1 părethe ciorapi lână Colonel Minovici 8 păr. ciorapi lână, 8 măricuțe D na Elisa Căuș 1 flanelă, 3 părechi obiele D-na dr. Negel 2 cămeși flanelă de bumbac, D-na Natalia P. Culianu 1 cămeșa bumbac,1 eșarpă împletită delîpă D-na Virginia Barbu 2 flanele. Funcționarii superiori ai Ministerului Lucrărilor Publice, 14 părechi ciorapi , D-na Pulcheria colonel 1. isvoranu 3 flanele lână,_^ D na maior Bacaloglu 3 fl. lînă, D-na și d. Henry Latargi, mare mareșal al Curții 400 lei Funcționarii superiori ai Ministerului Asor. Publice, in memoria inginer, șef Paul Cantunisin 361 lei. Croitoria Cristian 6 flanele D-na Jean Rossetos 3 flanele D-na Hurmuzescu 2 flanele D-na inginer Stricescu 1 flanelă, 1 p. mănuși, 3 p. manșete, 1 căciulă, D na deputat Maxim 6 p. ciorapi, 2 flanele groase, D-na Maria Leatris 5 flanele groase, 4 p. ciorapi lână, 2 perechi măricuțe, D na Ecaterina Golescu 8 flanele, 6 par. pante flanele, D-na Strasberg 1 p. ciorapi, 1 p. manșete, 1 p. obiele, D-na Căpitan Constandachi 1 vestă tricot de lână, 1 veston tonat, 1 p. pantaloni flanelă, 1 capilor cu flanelă, 3 p. ciorapi lână, 2 p. obiele, D na Maria C. Ghika 2 cămeși de bumbac, D-na Netty dr. Racovitză 200 lei D-na Eugenia Baldovin tO0 lei D-na Elisa P. Missir 60 lei D na Marioara Dimitrie Vizanti 3 cămeși de flanelă D na Iordăchescu, 2 flanele de bumbac tricotat, 2 flanele de bumbac Socot. Bertea din aviație, 1 pereche ciorapi lână D-na Anna Conta-Kerenbach, 2 flanele bumbac maron D. Alex. Filial, 1 cămașă de flanelă D-na Colonel Vasilescu, 2 flanele, 2 perechi ciorapi, 1 p. mănuși D-na Angela dr. Zaharia, 1 flanelă, 2 păreche ciorapi D-na Cornelia M. Cappelleanu, 1 flanelă, 2 perechi ciorapi D-na Gemma Mezzetti. 5 perechi ciorapi D-na G. Fințescu, 1 flanelă bumbac, 1 părechi ciorapi de lină D-na E., 1 flanelă bumbac D-na Bomba, 1 flanelă bumbac D na E. B., 1 flanelă bumbac D-na Adela Urșiariu, 40 lei. D-na A. Alexandridi 100 lei. Prințul Gr. Sturdza 2000 lei D na Jeanne Eug. Ghica Comănești 1000 lei Prințul Const. Brincoveanu 1000 lei A. Smirnov 5 flanele D na C. Friotl 10 pâr. ciorapi lînă D na Z. N. Ștetaniseu 3 pâr. mănuși, 5 părechi ciorapi Prin d-na Iordăchescu și d. Chr. Mariassovici : La Paradis Moscovici, 3 flanele Cristian croitor, 6 flanele Magazinul lașilor, 20 lei Magazinul Brociner, 20 lei Magazinul Englz, 3 flanele Pomul de Aur, 2 flanele Julietta, 6 firnele D-na Friedman, 20 lei Diamant, 40 lei Ea doi porumbei, 2 păr, ciorapi Marele magazin Kahana,8 flanele La Vultur, 6 flanele Betti Rosenfeld, 2 tricouri Roskca Sternberg (berăria Azuga) 100 lei Creditul Urban 100 lei Librăria Socec 20 lei Samuil Weinstein Globul Verde 20 lei. Frații Hirchensohn, 20 lei I. Beiner, 20 lei Cocoșnl de aur, 60 lei Frații Follingher, 20 lei Leon Mayer bijutier 20 lei N. Albrecht, 20 lei A. J. Miloac 20 lei Glanzstein Finkelștei* 20 lei Michel Dörnfeld, 20 lei Lupu Herman 20 lei Marcovici & Galațanu 50 lei o