Evenimentul, aprilie-iunie 1917 (Anul 25, nr. 49-116)

1917-04-01 / nr. 49

V .ínul XXV 49 IC "ba-xxl ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ S50 Pe trei imn . . .10 in străinătate un au 60 s­i număr vlahi 30 bau» = O x 0; fat. xx etl td a x is x & *u. x "m, x o o xx se x v a t o x REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIREA e­ra atmifib­inaxfint***­■***,.-J >*» «w.- «wr ■mMnvcm' c, Jili» jiept și «ii Sî li»“ Informați — Un cântec din tranșee —i Publicăm astăzi o altă poezie de pe front. Autorul, un voium­ fără teamă, du­pă cum reiese din ea, se gândește și el acasă, dar mult mai puțin de­cât ca­maradul său, ale cărui versuri au apă­rut la „Evenimentul“ de acum câteva zile. Pe el îl interesează în special frontul și încearcă se dea o idee des­pre ea se petrece acolo . Cântec din tranșei Da pe câmpul de onoară Iți scriu, dragă soțioară, Tot Iți scriu și mă opresc Și la voi m­ă gândesc. Astăzi, dragă, sunt departe, De unda scriu această carte, Cu două rânduri mititele Ca dorul inimii mele. Când îi vra să le citești, La mine să tu gândești, Cum eram, cum sunt acum­ Și’n­oa stare ne găsim. Noi suntem prin munți departe Și prin păduri neumblate, Pușca sună, tunul bate Cu ghiulele și granate, De cu zori și pâuft’n noapte. Hoața de mitralieră Bate’ntr’una fără jale, Bate, sună și ucide Și pe noi de vii ne prinde. Și puțini câți rămânem Ținem piept și nu ne dăm. Ne luptăm ca niște lei, Ziua noaptea prin tranșei. Câmpul de luptă este pentru el câmp de onoare. Se gândește mereu acasă la soție, dar stă neclintit la postul său. II impresionează pădurile seculare cu cari a pătruns, păduri pe unde până la regimentul lui n’a străbătut nimeni. Stă neadormit ziua și noap­tea în zgomotul fioros al puștilor, mitralierelor și tunurilor, privește cu grijă cum se sting ai lui și cum se răresc rândurile, dar e mândru că atâți câți­ rămân țin piept și nu se dau­ îndărătul lor țara, câtă a ră­mâs, e în siguranță și poate lucra în liniște la organizarea ofensivei. Are și el o mică rugăminte către soția lui, să se gândească la el. Când îi vra să le citești La mine să te gândești. N’ai grijă, voinicul­. Nu te uită nici ea, nu te uităm nici noi. Iți citim cu drag rândurile plecate din inimă, la aducem și la cunoștin­ța altora. Doar în mâna ta și a vi­tejilor tăi camarazi stă viața și vii­torul nostru. Petre V. Haneș, Iași 21 Martie. * Statele­ Unite ale Americei Intrarea în război a Statelor­ Unite ne silește să dăm pentru ci­titorii noștri o idee despre edifi­ciul colosal intemeet de cătră An­­glo-Saxoni în America de Nor­d în timpul unui veac [UNK] Rândurile de mai jos sunt scoase din vol. 11 a lui Leon Paris­ard : Le probleme social au XX si ele. Poporul adăpostit in acest­e ro­­mâni este astazi cel mai bine în­zestrat din lume cu materii prime, cel mai industrial și cel mai har­nic , de aci concluzia, că va fi tot­deauna și cel mai bogat. In timpul ultimului sfert de veac el a uimit lumea prin o prosperitate ne mai­auzită, care merge tot crescând. El joacă de pe acum în raporturile dintre popoare un rol foarte im­portant, care nu va întârzia sa devină capital, datorită puterii e­­co­no­mice și forței navale. Statele Unite vor ajunge în curând arbi­trul suprem in marile probleme internaționale (această afirmație era făcută de autor în 1907), căci tot­deauna interesele lor directe sunt strâns legate de ele, și prin urmare Statele­ Unite nu vor lasa ca ele să fie rezolvate fără con­cursul lor. Din contra, ele își vor păstra singure controlul exclusiv al afacerilor americane, făcându­­se tot­odată mijlocitorul între sta­tele din acel continent cu toate ce­lelalte state. Această situațiune ar fi o ade­vărată primejdie pentru liniștea și siguranța națiunilor, dacă această influență așa­­ de extra­ordinară ar fi emercitată de un popor a­­vând calupul social al militaris­mului german, și nu ar fi din con­tra cel mai iubitor popor de liber­tate atât pentru el cât și pentru alții. Evident că Statele­ Unite ar putea deveni puterea miitară cea mai mare din lume, dacă ar alu­neca pe povârnișul acesta nenoro­cit. Din fericire Statele­ Unite merg pe altă cale. Ele au crescut prin muncă, și dacă împrejurările le forțează să-și creeze un organism militar puternic, totuși numai munca rămâne adevarata temelie a bogăției și măreției lor. Acest fapt e garanția sigură pentru o îndrumare pacifică a politicei lor. Americanii nu vor utiliza nici­odată războiul în scopul satisfa­cerii ambițiunilor. Când scot sa­bia, o fac cu bună știință și pen­tru motive de ordin practic și de utilitate imediată. Americanii altfel n’au nevoe de război, căci ei știu printr’o acțiu­ne lentă, dar sigură, a afaceri­lor particulare sprijinite pe o di­plomație răbdătoare dar stăruitoa­re să aștepte reușita vederilor lor. Evidența ne arată că ele nu um­blă după cuceriri teritoriale la su­dul lor, ci mai mult să și le asi­mileze prin infiltrarea treptată a oamenilor de afaceri­­ și capitaluri­lor lor, și printr’o înrâurire bine­voitoare­ și proteguitoare. Nici o pedică nu va împedica mersul a­­cesta al lucrurilor . Statele­ Unite atât de puțin militarizate vor ști in scurt timp să creeze o armată necesară pentru a­ nimici pedica. Drept încheere poporul Statelor­ Unite e destinat nu numai să îm­ple teritoriul american cu o rasă superioară înzestrată cu cele mai alese însușiri de libertate și vred­nicie, dar încă să procure și ce­lorlalte națiuni înapoiate sau de­zorganizate din vechile continente conducători sociali, a căror junc­­­țiune va fi de a le reface, îndepli­nind unitatea socială a lumii prin t­ruful desăvârșit al particula­rismului adică al societăței în care fie­care om nu se bizue în lupta pentru trai decât pe sine și de aceia, e nevoit să desvolte maximum de energie și muncă. ------------- -----------­ Ofensiva franco­engleză — Pe frontul e­glez ninge — Londra 31 Martie. Comunicatul oficial Britanic. —Ză­pada cazând cu iubondență și încon­tinuu. In tot timpul zilei, a făcut im­posibilă observațiuni și a impedecat în mare măsură înaintarea noastră; trupele noastre au respins două con­tra­atacuri germane date azi dimi­neață în contra pozițiunilor noastre din vecinătatea localității Mouchy-la- Preux. M. S Regina a binevoit a vizita ori spitalul 265. In acest spital ca­re e transformat în spital de exan­­tematici, se află acum 80 soldați și 10 ofițeri bolnavi de tifos exan­­tematic. M. S. R­gina a împărțit tuturor bolnavilor țigări, și­ bomboane. Apoi a vizitat farmacia acestui spital, rămâind pe deplin mulțumită de ordinea în care se află această far­macie și acest spital Asociațiunea cârcotașilor României, secția Iași, inaugurează, imediat după serbători, o serie de conferințe și cur­suri liceale, la care sunt obligați a asista toți elevii cercetași și necerce­­tași. Prima serie va începe cu lecții de Istoria Românilor, care se vor fa­ce prin vizitarea tuturor monumen­telor istorice din Iași. Cea dintâi prelegere din această serie va vabține Marți 4 Aprilie a. c. Toți elevii din cl. IV—VIII, cercetași sau necercetași, refugiați sau local­­nicii sunt invitați să se adune în a­­ceastă zi, ora 2 d. a., în curtea semi­narului pedagogic, la sediul cerceta­­șilor din Iași (Str Toma Cozma 2), de unde vor porni in­torporu la M­isa Sf. Nicolae Domnesc. După hotărârea Ministerului Instruc­­țiunei, elevii cari nu vor lua parte la toate cursurile de acest fel, nu vor fi admiși la examenul de la sfârșitul a­­nului Există o ordonanță semnată de d. general Herescu, prin care se in­terzice formal de a se opri sătenii să vie cu articole de hrană pentru populația din oraș. Ordonanța pre­vede pedepse grave pentru aceia cari vor opri pe săteni sau vor lua cu de-asila de la dânșii marfa cu care vin în oraș. Cităm un caz spe­cial și -i denunțăm autorităților în drept să dea cuvenitele măsuri a­­supra vinov­ților : ieri dimineață, fata Paulina Potoroacă deloc din Cucuteni, de pe lângă gara Luțca­­ni, a fost oprită lângă bariera, zisă Bddiman, de către jandarmi, luân­­du-i-se cu de­ asila două­ panere cu ouă, smântână ele. Săteanul spe­riată de modul barbar cum i s’au furat lucrurile, a lăsat totul și a fugit. Vinovații merita, cea mai aspră pedeapsă. Mercuri 29 a avut loc întrunirea Cercului medical sub președinția d-lui profesor dr. Cantacuzino. S’a discu­tat asupra mijloacelor de combatere a tifosului e­xantematic. Dr. dr. V. Teodoru a expus rezul­tatul strălucit ce ’l-a obținut la școa­la militară din Botoșani, datorită în­trebuințării palomelului . N’a avut nici un caz mortal, n’a a­­jutsr. «ra i­ur­ul în stare gravă, n’a a­­vut nici o complicație, nici un caz de slăbiciunea cordului. Limba totdeauna umedă, de­și încărc­ată, dar niciodată arsă. Durata 6 - 7 zile de la apariția exam­emului. M. S. Regina Maria ’și-a exprimat dorința de a vizita în ziua N­ de Pești cantina refugiaților din curtea bise­­ricei Barnoschi.­­*£ D-ra Alma Paul, studentă în medi­cină, care fusese bolnavă de tifos e­­xantematic, se află acum pe deplin restabilită. In str. C. Negri No. 66 nu s’a cu­rățit încă depozitul de gunoi, care e­­xalează un miros nesuferit. Am atras atențiunea serviciului sa­nitar că la No. 70 este un bolnav de tifos exantematic intrat în convales­cență și condamnat a respira aerul stricat din gunoaiele dela No. 66 ve­­cinul. Aflăm cu plăcere că dl. C. Muntea­­nu, destoinicul funcționar de la starea civilă, care contractase tifosul exan­­t tematic în exercițiul funcțiunii, a in­­­­trat în convalescență, scăpat fiind de orice primejdia. wvMonnai *«w,v, vmu Sâmbătă 1 Aprilie 1917 ■ £ xme.­ tjUNtote .j­­ ifrvaft iffifte».­ IO Tdsuzxí —0 — A­N U­H 0­I­U­R­l inserții și Assolv îiîți In pagina l­a rândul 2 Lei In pagina a 2-a rândul i L»u­i & a sf­o­ar *«. »o.* Reînvierea Mihai, Voivod viteaz și tu, Ștefan cel Mare, Sculați azi din morminte și mergeți la hotare ! Intindeți mina voastră lui­­ Ferdinand,brav Rege, Și reînviați trecutul, unirea să se’nchege! Unirea, ce de secoli, de neam a fost dorită, Prin jertfe și dreptate să fi­e’n­făptuită. Eroilor din Plevna, Pr­iviți, Războieni, Eroilor din Uz, Eroilor din B­oia, Ne­aj­lov, Calugăreni, Eroi dela O­­ituz, Reînviați curajul Voivozilor—eroi! Reînviați mîndria străbunilor, in noi ! Români, sculați cu toții, intr’un avînt năvalnic, Să treceți iar Carpații drapelul nostru falnic ! Și prin calvarul nostru și eroism sublim Să dăm lumii dovada, cum știm să ne jertfim Pentru adevăr, dreptate, Și sfinta libertate. 1917 Aprilie 1 Victor Trunteanu Mâine Sâmbătă toată ziua sa va vinde carne în piața Sf. Spiridon. Dl. dr. locotenent Al. Daniel și dl. farmacist sub­locot. G. Tulcu, dela spi­talul de campanie No. 5 Crucei Ro­șii la Ruginoasa, care au contractat tifosul exantematic, se gă­sesc acum în convalescență. Sotnia 3 din reg. 2 earapi da Vol­ga, invită publicul ia sau să asiste la reprezentația gratuită da „Djighitow­­ka” (aberciții de equitațî”), pe care le vor da pa platoul da la Copou a treia zi de Paști, se înțeleg­e, dacă timpul va fi frumos. Ieșenii vor avea ocazie să vadă până unde ajunge dibăcia a­­cestor faimoși călăreți. După sărbătorile paștelor repre­­zintatiile de operă vor alterna cu cele de teatru. Vestea este primită cu bucurie de către public. Un lucru numai l’am ruga pe dl. Mavrodi. Să nu acorda sala teatrului Național decât atunci când i se va da lista artiștilor ei vor ținea rolurile principale. Ori­cât de mari cântăreți ar fi artiștii noștri, publicul s’a săturat de duete. Am mai spus’o, avem aici artiști mobilizați pe loc, tocm­­ai pentru că sunt artiști, deci tocmai pentru ca să poată fi la dispoziția direcției ge­nerale a teatrelor ; publicul pretinde să l audă cântând sau sa se renunțe la opera duete și la avantajele mo­bilizând pe loc. Azi la ora 10 dimineața, a avut loc degradarea sub­ofițerului de admini­strație al II-a Butucaru Gh, condam­nat de Curtea Marțială la 5 ani mun­că silnică și degradare, pentru sustra­gere de asta și falsificare de sigilii. Degradarea a avut loc în curtea ba­talionului de jandarmi pedeștri, în fa­ța t­rupei sub comanda d-lui locot. Is­­todia din jandarmii pedeștri. După citirea sentinței i s-au rupt galoanele, sabia, a fost purtat între santinele în fața careului de soldați. De față era dl. comisar re­g.al, căp. Marinescu. Administrația Comunala aduce la cunoștința generală că, începînd de astăzi 30 Martie a. ort. a pus Ia vîn­­zare var nestins provenit din fabri­ca sa, din Comuna Bucium, DEO­CAMDATĂ la depozitele D-lor Pincu Solomon din str. Brătianu No. 110 și Iosob Zalman din str. I. C. Bră­­tianu No. 60. In cursul săptămînei se vor înfiin­ța noni depozite în diferite puncte ale orașului. Pină la noui dispozițiuni este In­terzis vînzătorilor de a vinde mai mult de 10 kgr, unui cap de familie. Cancelaria Adunărei Deputaților s’a mutat din Sanatoriul Șeptilici în str. Toma Cosma 13 (Institutul Asa­­ki) prin Strada Carol. î4 Bugetul județului Iași Bugetul administrației generale or­dinar și extraordinar al județului Iași, votat de consiliul general pen­tru exercițiul 1917-1918, s-a aprobat de ministerul de interne, după cum urmează: La venituri . . lei 40. 155, baui 48 „ cheltueli . . „ 397.840 „ 75 Excedent lei 11.314, baui 73 Tudor Cădea Ion, băiatu lui Miti- Foparind din Slatina, recrut din con­­tigentul 1919 să vie imediat la d l inginer Tocilescu, Gara Iași, unde va găsi mama lui. Mulțumiri anticipate. Pentru familiile ofițerilor din gar­nizoana Iași care nu iau masa la po­potă sau restaurante ce vinde carne pentru sărbători numai in hala ma­re, compertimentul 64-65 Sîmbătă 1 April­ie la ora 8 Dim. 7 seara. Cumpărătorul, va proba identita­tea cu avizul de plată a s­­lotei ofițe­rului. In Iași nu se vorbește de­cît de marele succes al stagiunei care va fi premiera revistei „ La noi la Iași cu Marioara Cinsky, Tănase și Bu­zău. Grăbiți-vă la bilete. Ministerul de finanțe primește plîngeri că perceptorii fac rețineri din ajutoarele familiilor mobilizaților, pentru înlăturarea acestor procede­­­uri nepermise a luat în mediat mă­suri ca plata ajutoarelor la sate să se facă numai în azistența unuia din trei: primar, învățător preot și care va atesta pe lista că a fost martor la plată. „Zile vesele după răsboiu care se va juca a treia zi de Paști la Teatrul Național va atrage desigur tot publicul din Iași. Un ofițer de pe front ne roagă să mulțumim Doamnei Elena General Vasilescu Paraschiv pentru bunăta­tea ce a avut-o de a trimite de Paști soldaților care luptă, 160 pachete conținînd fiecare, o cămașă, o pere­che de pantaloni, o pereche de obie­le, o lumânare de ceară, un cozonac, două ouă roșii, o cutie de chibrituri 40 de țigări, săpun, zahăr, o pun­­guliță contra insectelor. Dintre aces­te pachete 40 sunt destinate ofițeri­lor și au: prafuri de dinți, o perie de dinți, apă de Colonia, trei batiste, opt prăjituri, 20 de țigări, un săpun de glicerină, două ouă roșii, un să­culeț antiparazitor. Voința Doamnei General Vasilescu de a face bine și de a fi de folos soldaților și ofițerilor noștri e admi­rabilă și dacă ar putea avea căt mai multe imitătoare ar fi o binefacere pentru vitejii noștri care ne apără hotarele.

Next