Evenimentul, iulie-septembrie 1917 (Anul 25, nr. 139-195)
1917-07-23 / nr. 139
> Anul XXV (Vi*. rwi ?Ki»*w*’**fems*«4» ÄBONÄ^EKTE Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate m . „ 20 Pe trei i»u.i . . .10 te striinăt&ts sa sa ftO U.s »WBíá? V9 Qhi SO fcapi ■ Duminecă ANUNCIURI 33 Iulie 1 IO To«,xu'£mrtit și Andame in pagina la rândul 2 Lei 'io pfigiri* % 2 a rândul 1 Lav r ff I. ffff <9 ff ffa, 3©« Organ al partidului oonsex vato s === REDACȚIA 81 ADMINISTRAȚIA IAȘI TPIA'fA ONISBi O introspecție în vremurile de azi, cinci îngrijorări intră In sufletul nostru, ne poate aduce liniște și mlogiere. In luptă ne stau inteligența și instinctul. Cea d’intăi ne face mai mult și ne scrutăm durerile ; instinctul e însăși porunca de viață a sufletului. Toți cu ghidul la această durere, ea se mărește, și poate lua proporțiile unui dezastru, care se poate exterioriza până la realitate. Intre obsesie a unui gtnd și î ntre realizarea lui nu-i decit un pas. Dacă gtndul e întunecat, și dacă el se ține de noi prin autosugestie, sau prin sugestiea celor intenționați a ne pierde, suntem pe pragul pieirii. Salvatorul ne stă la pildă Insă, instinctul! In el stă ’nchis Întregul trecut al vieții noastre, care luminează In vremuri de primejdie perspectivele Întunecoase ale vieții. In el purtăm, fără să ne dăm seamă, trecutul, și cu el, despicăm, prin intuiție viitorul, înțelepciunea stă tăcută în cutele hainei lui. El nu grăește nici odată, dar făptuește in totdeauna. Nu’și cheltuește energiea In vorbele pe cari le elaborează inteligența, dar aduce la ’ndeplinire judecățile,pline de ’nțelepciune, pe care i le a incrustat experiența în cursul vremurilor. El e bunul simț, care tace și făptuește, e judecata senină și imediată pe care ne-o facem de oameni și fapte ; e intuițiea, acea putere înțelegătoare, lungă care, judecata, elaborare intelectuală înceată, de-abia se zărește. Cu instinctul, încrezători în viața pe care ne-o poartă in spinare pe văile acestea de optsprezece veacuri, să trecem peste grijile de azi, și să privim cu î ncredere viitorul. El nu depinde numai de faptele brutale din afară, dar și de faptele în germini ale instinctului nostru secular. Suferințile stau legate de viața care vine , durerile premerg nașterea. E instinctul care bate cu putere la porțile vieții; instinctul nostru, ai căruia sprijinitori, fără șovăire, s’au făcut suveranii noștri, Marele nostru Rege și buna noastră Regină, a cărei aniversare o serbătorim azi cu ’ntreg poporul. Cu ’ncrederea pe care ne-o dă instinctul vieții noastre naționale, cu lumina ce răsare din grelele împrejurări de azi, nu ne putem opri gândul fără a ni’l purta către Suverana noastră, care ne sprijină în credința mintuirii neamului nostru, și Căreia I dorim atita bine cu bine și cîtă alinare a adus suferinților noastre. i gravele tulburări din Retrograd 0 încă î'Curs nsrsușitâ.»» Ordinul& tritissi^ — ii — Cuvintele acestea au avut elaptul că mulți din sală și-au aruncat pe scenă inelele de aur «punând eá 1e dau cu plăcere pentru împrumutul național. Entuziasmul era indescriptibil. A doua zi toată lumea era curioasă să vadă ce vor publica ziarele maximaliste. „Pravda“ e’a vândut ea duci o data. Dar decepție! Consternarea în rândurile maximaliștilor era atât de mare încât n’au știut ce să publice, ce atitudine să ia, așa încât au apărat cu comunicatul oficial și fără nici un comentariu. Deia la alte ziare în schimb publică amănunte asupra rolului lui Kerenski, al cărui nume era pronunțat acum cu evlavie de toți. Licitații publice s’au organizat pe străzi, în localurile de consumație, la teatre,în folosul familiilor trupelor cari au început ofensiva. Licitațiile erau americane adică cel care oferea mai mult decât precedentul dădea numai deferența așa că se ajungea la sume foarte mari fără ca nimeni să deburseze prea mult și ultimul asupra căruia se adjudeca obiectul licitat îl putea avea cu o rublă sau două, cât era diferența între suma precedantă și aceea oferită de el. Un portret al lui Kereneki s-a licitat până la 5000 de ruble. Kereneki ajunsese salvatorul Rusiei. Legendele au început să se cresze. Se susținea chiar că a fost văzut învestigând un aeroplan liniile inamice. Adevărul este că osuul acesta extraordinar, a făcut minimi ps front. Adevărul este că în timpul ofensivei era încontinuu alături de trupele de atac încurajăndu-le, că ce ingrija de răniți, că nopți și zi» dea rândul, oi om bolnav, n’a părăsit frontul. Discursurile lui, pe care nu la pot reproduce aici au o influență covârșitoare asupra trupelor. Activitatea acestui om extraordinar nu s’ar putea compara decât cu acela a lui Gambeta care și el prin vorba lui caldă, prin patriotismul și prin curajul lui, reușise să înflă ofireze trupele în patri Fetrograd, 6 Iulie. va aceluiaș dușman care se împotrivește astăzi Rusiei revoluționare. Și când în unele puncte ale frontului, Kirenețki întâlnește unități recalcitrante, el nu șovăe nici un moment, dar vine energiei „N’avem nevoie de încrederea lașilor !“ strigă Kerenski cilora cari au cutezat să primească rău pe delegatul Consiliului deputaților uvrienilor și soldaților și cari nu voiau ofensiva. Cuvinte la acestea au fost acoperite de uraiele și aplaaseîs miilor de soldați de față, —„îmi exprim cu voi împreună — continuă Kereneki—disprețul meu pentru acei cari gândindu-se la viața lor neînsemnată sau înapoi pentru a-și construi o prosperitate din singele fraților lor. Eu consider ci este de datoria mea să fiu acolo unde se umrga înainta“. Și apoi adresându-să comandanților de față: — „Comandanții frontului! Vă ordon că «costați din rânduri pe acei cari nu vor să înainteze. Eu voi publica numele lor pentru ca orice cetățean rus sa cunoască pa trădătorii națiune!“. Această rușine eternă le va fi o pedepsă mai mare dacât moartea“. Și înainte de a termina, adresânduse generalului comandant al frontului unde a» găsea spune următoarele: —„Comandant al frontului! Vă ordon să faceți astfel încât în momentul operațiunilor active, tot ce el ©cinstit și poltron, tot țe necinstește armata să fie gonit. Primul act al revoluției rusești a fost ?să desființez pedeapsa cu moarte. Dar, există o parapsă mai rea decât moartea. E rușine«, ncrocis de poltron pe care-l primesc aceia cari sa dsn înapoi, trădători și dezertori ai revoluției și ai frontului", își poate oricine închipui efectele acestor cuvinte rostite de omul care la fiecare pas își riscă viața, de omul cel mai popular din toată Rusia, căruia nu i se poate bănui nici un Interes. Maximaliștii au înțeles numai de , cât noțiune» lui Kersntfel sogtisL ! careasă cu ftrepte covârșitoare, neno j ropitala lor manopera și I ® c*bimoî?- I ț& a« d«sedî# fosul «o*.ti'e minUtra- Ul«i dambei. Padspsilîă ordonata do * Kerenacki sânt «ombătuta ca vrehe- iteeață, discursurile lui sînt socotite I ca antirevoluționarei sî însuși o prazintati ca omul capitaliștilor. Și acum ajung la partea tragică a ultimelor evenimente, cari încă nu Băut definitiv încheiate. Voi fi nevoit insă, Oi înainte să dau câteva explicațiuni asupra motivelor pentru cari guvernul, in prudența lui, n’a voit să întrebuințeza mijloacele energice înpotriva acelora cad continuând sa dedau la provocațiuni, să nesocotească ordinele,si refuse evacuarea unor imobile ocupate cu forța. Guveranul de acordau consiliul deputaților, lucrătorilor, și soldaților a socotit ca e de datorii lui să epuisese toate posibilitățile de înțelegere pscinioțt pentru a evita o vărsare de sânge. Anarhiștii și maximaliștii au interpretat această prudență ca o slăbiciune. Vila Durnova, ocupată de anarhiști, palatul artistei Deduscais, ocupat de Lenin și ai lui, ar fi putut de mult să fie evacuate, dar guvernul a preferat să nu forțeze lucrurile. Vila Darnova a și fost odată evacuată în noaptea de 18 spre 19 iunie. Din aceste două cuiburi porneau toate agitațiile. Duminică tserra, în casa Koeduapal« loaiștii au organizat un așa zis concert. De fapt însă acolo se urzea complotul pentru zilele următoare. O altă întrunire a avut loc la Lenin acasă, la care au participat și redactorii ziarului „Pravda al tranșeelor“, unul din promotorii fraternizării și agentul neamț Müller, liberat din închisoare de meximaliști și de anarhiști cu ocazia manifestației de la 18 luni. Guvernul știe despre aceste comploturi. Situația era farlassa. Totuși , nu se credea că criza va izbucni agarde rapide. □emisiunea Cadeților • în ziua de 2 Iulie, are loc un consiliu de miniștri la Teresenco, care se întorsese bolnav dela Kiev, unde împreună cu Tzereten și Soobelef și cu Kerenski a« tratat cu reprezentanții posibil de a continua să contribua la i unitate nsți viață mai intimă a Uj iranieni?...,* ch iara rimarii» aftenisi, complectând anumite regimente inclusiv cu Ucranieni, Intrucât osemenea măsură va fi considerată de uruiatul de război ca în mod teohtic posibilă și întrucât nu ar aduce spre o știrbire valorei de luptă a armatei. „Actualmente, pentru a atinge acest scop, în mod mai eficace, guvernul consideră posibil de a face să colaboreze la realizarea acestui scop pe militarii uerenieni. Pentru aceasta, de acord cu rada centrală, vor putea fi trimiși delegați speciali ucraniani, cari vor fi atașați la cabinetul ministrului de război, la statul major și pe lângă generalisimul armatelor. »Io os privește comitetele militare ucrainene pe loc, ele își exercită funcțiiunile după regulile generale și activitatea lor trebue să fie pusă de acord cu aceea a celorlalte organizațiuni publice și militare“. Miniștrii care au semnat această înțelegere în numele întregului guvern, o consideră soa un succes și adaugă că situația e mult îmbunătățită în Ucraina, că Ucrainenii așteaptă încrezători Adunarea Constituantei și că conducătorii Radei au înțeles că in ea privește chestiunile militare, cuvântul decisiv aparține guvernului. Miniștrii cădeți însă au considerat că colegii lor și-au depășit atribuțiile, cât încheerea semnată în forma ei este inadmisibilă, întrucât acordă o separațiune teritorială pe care numai Constituanta o poate decide. Ei au cerut o modificare în textul convențional. Miniștrii socialiști la cari s’au asociat și prințul Ilvoff, primul ministru și procurorul Sinodului Ilvoff, au dealsrst off nu pot admite nici o modificare, întrucât convențiea sa 6 definitivă și trebue imediat publicată ucrainenilor. Acest consiliu de miniștri a fost agitat. Miniștrii socialiști și Teresenco, au adus de la Kiev o înțelegere definitivă cu ucrainenii, pe cara cadații au voiau s’o admită la forma în care a fost redactată și este cu o modificare. Iată textul deciziunii semnate cu Rada ucrainenilor : „Sa va numi în calitate de organ suprem de administrație a afacerilor regionale ale Ucrainei, un secretariat și general al cărui membri vor fi numiți de guvern de acord cu rada centrală a Ucrainei, care va fi complectată în mod echitabil cu reprezentanți ai celorlalte naționalități din Ucraina. Toata măsurile privind viața Ucrainei și administrarea ei vor fi realizate de guvern prin organul mai sus menționat. „Considerând ca chestiunea organistatiei naționale politice a Ucraiiei, cât și a mijloacelor de a ați rezolva chs atiunea agrară în limitele legal generic sa trecerd pământului în mâinile soalora cari îl lucrează, trebue să fie rezolvată dl. Adunarea Constituantă, Guvernul Provizoriu este favorabil eliberării, de către Rada centrală, complectată în sensul arătat mai sus, a unui proiect de lege asupra auustiniei naționale-politice a Vorsniei în sensul în care Rada va găsi de util pentru interesele regiunei, precum și a unui proeot asupra proafedeurilor cari vor fi admise peutru rezolvirea chestiunei agrare în acea regiune. Aceste proecte vor fi în urmă supuse Adunărei Constituante, Gal Ivernul provizoriu considerând necesar de a conserva in timpul războiului , unitatea armatei, ooxyidsrä inadaisi Ibile măsurile susceptibile de a desființa această unitate de organizare și de comandament, precum ar fi modificarea planului general al mobilizării prin trecerea imediat la sistemul de compunere teritorială a armatelor sau prin acordarea de drepturi de comandament unor organizațiuni publice. „In acelaș timp guvernul consideră Șc?aU eAvlîo? meserkși ■Din Armen-Aul Ar/Déíü Ia *jurd« 20 August 1917 ora 9 diminuați se ob ține axamen pentru admiterea in Școala Elevilor Meseriași, la Direcția Arsenalului, Școala de Arte și Meserii Copou. Candidații pentru a fi admiși trebuie să îndeplinească și să promite următoarele acte: Act de naștere format conform legei prin care sftea constata că are vârsta de 14 ani împliniți și 17 ani cel mult da la 1 Aprilie. Un act al primăriei in care să se constate că tatăl candidatului este român sau naturalizat român. Actul de vaccin sau o declarație legalizată a unui doctor în medicină, constatând că candidatul a fost vaccinat sau a zăcut de Yărant și că nu «sta atins de vreo afecțiune cronică sau maladie contagioasă. Un certificat al autorităților comunale de bună conduită și moralitate atât a lui cât și a părinților săi. Să posede mai puțin cunoștințele a 4 clese primare după programul țocalelor publice. Părinții aua tutorii, odată cu presantarea copilului și cererea de admisibilitate, va trebui să alături pe lângă celalalte acte și Consimțimântul De a de a intra pe copilul iar a-ți îndeplini atât cei 4 ani de învățătura ca elev și 3 ani da serviciu militar, prevăzut în articolul 7 și nu un complimentar In caz da nerujitft la primul examen pentru diploma Md. B , precum și să consimte a li se aplica srt 5 într’un pas eventual. Cererile de admisibilitate însoțite de actele de mai sus se vor prezenta Direcției Arsenalului (Biuroul Mobilisării) până la 15 August cel mai târziu, după care dată nu se mai primește nici o înscriere. ] j , Ziua onomastică a I. S. Regina Maria - Mosnai it ia Milisaolii - Azi fiind ziua onomastica a M. S. Regina Maria, un tedeum a avut loc la ora 10 jun. dimineață la Mitropolie, in prezența d-lui I. I. C. Brasianu presidantul Consiliului de miniștri împreună cu toți d-nii miniștri, ai casei militare și civile a M. S. Regelui, precum și a înalților funcționari ai Statului. Iau parte la serviciul religios dr. general Czerbacaif incenjurat de întreg statul major Jus, precum și ofițeri ai armatelor aliata. In curtea Mitropoliei se afla un sioaphron din regimentul de escorta regală cu drapel și muzică. Serviciul religios s’a oficiat in pre- Iența intregei asintonțe de către I. P. 8. S. Mitropolitul Pimen incenjurat de intrig ctorul Mitropoliei.Corul a dat răspunsuri!«. ♦ * * După terminarea serviciului religios trupa a prezentat urma pentru onor.) Generalul Herescu comandantul militar al orașului trecând trupa in revistă a rostit cuvintela : Trăiască M. S. Regele la care soldații su răspuns au urale, înalții demnitari au primit in urmă defilsre a trupei. Te- Deumul a luat sfârșit la ora 12 de arădeni la Jasî 9 ■xram»,raia«nMWMivw mt A doua serie de rmnJni ardeleni sosiți în țară pentru a lupta alături de frații lor, la liberarea patriei mame de jugul asupritor al dușmanului cotropitor, au fost sărbatoriți cu un deosebit entusiasm, ori la ora 7 seara, în Piața Unirei. Luptătorii români ardeleni au pornit de pe platoul numit „Moara da Vogt“, unde erau cantonați de la sosirea lor, spre Piața Unirei, parcurgând froceasac până în strada Carol, de unde s’au îndreptat pe str. Lupu§și tinu prii Piața Unirei. M.agina Maria a eșit în balconul reședinii ssk, întâmpinând pe frații noștri eu cuvintele „Bine ați venit“. Corul ofițerilor ardeleni a intonat câtva timp cântece patriotice. Corpul noilor luptători ardeleni aranjați pe companii și având in fruntea lor pe ardelenii sosiți în țară în prima serie, a parcura străzile Carol și Lăpușnetsmi până în Piața Unirei. Trecând prin fața Palatului Regal, românii ardeleni au intonat imnul „Trăiască Regală“. M. S. Regele Ferdinand a eșit la balcon salutând tot timpul pe noii luptători cari necontenit strigau „Trăiască Regele tuturor românilor“, „Trăiască România Mare“. AjflBgînt. Piața Unirei, batalioanele Ardelenilor, sub eommda ofițerilor instructori au format un careu in jurul Statuei Cuza-Vodft, având in mijlocul lor pe frații lor sosiți voioși alături de ei, la lupta librării pământului lor atvâmncșește si înfăptuirea marelil ideeî și românismului. După ce’p prif fuâ vsior arde’stKi a cântat pe . rând „Trăiască RegeU“, „D`ști flptut-t ® Române“ și “Pe ai nostru gre»g“î cu măestria ta oare » stârnit intotdeauna un entusism de nedescrist) ofițerii și soldații sosiți in țară* in pup5 ® serie, au dat mâna celor cotiți proaspeți printre noi încingând Horia Unirei in acordurile muzicei militare." Pentru a doua oară se repeta momentul înălțător al întregirei tuturor românilor. Entusismul creștea necontenit .