Evenimentul, iulie-septembrie 1917 (Anul 25, nr. 139-195)

1917-08-05 / nr. 150

4 T" V Anul XXV No• 150 IO Tdsuxxí # * — ABONARIEfc* TE Pe un .ars . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 I» str&IMtat« an m 60 U» suiââr vdpiit 80 bani Organ ©-1 pastidu 1 /va. i con serva t© REDACȚIA m ADMINISTIAȚU IAȘI PIAȚA UNIRE.» ____ Sâmbătă 5 August 1917 IO­­ bscasti ftNUN­C I ü Ri­­mmîn și Hecism ® in pagina 1-a rândul 2 le în pagina a t-a rândul I le» t K l &r o m mo. sau •*gș» rr.v.rr;- ~ r __ Hăplrca Tot ,ce-i suflet de român ade­vărat, iea parte azi la lupta na­țională. De pe ori­unde s-a răs­­pîndit Dumnezeu, în cursul vre­murilor, de pe Moina și Tisa, Co­­gîlnic și Nistru, de pe Criș și Mu­reș, cu toții s’au sculat, ca un singur om cu deplină conștiință de ce-au luat armele și stau pază primejdiei de la hotare, veghind să nu piară ca o nălucă ce-a fost al nostru pân’acum, și să nu se zădărnicească visul sufletului nostru. Tragediea neamului nostru, a­­cum se dezvăluie ca o uriașă ve­denie. Știeam că suntem înconju­rați numai de dușmani, dar nu știeam că se zace atîta ar­ă ’n suflet. Știeam c’o să ne socotim cînd­va cu ei, dar nu glndiam că ne­ va fi dat, să ne luptă­m cu toți de­­odată. Știeam c’aveam dușmani înlăuntru, dușmanii sufletului nostru, cari au trăit cu noi și s’au încălzit, la acelaș soare bine­făcător­­­ii știeam că nu ne iubesc, dar nu credeam că ori­ce bucu­rie a noastră îi îndurerează ori­ce durere a noastră și bucu­ri­ră. Știeam... știeam multe... dar nici­odată unii romîni nu ne au apărut mai vinovați ca acum și unii străini, cari stau de mult cu noi, așa de criminali ca astăzi, învățătura-i grea... dar învățătu­ra temeinică ne va rămânea. Vom ști pe viitor, să ne păzim. Ro­­mânii adevărați au început a-și dea seamă și de greșelile unora din ei, și de prieteniea străinilor dinlăuntru, și acum, de pe unde s-a răspîndit Dumnezeu, în cursul vremurilor, stau cu deplină con­știință de pază la hotarele ță­ri­­șoarii noastre. Bănățeanul Dra­­galina, cel întâi, în valea Jiu­lui, le-a arătat celor cari ve­neau să ne pedepsească că e o santinelă in culmile Carpaților Munteniei , iar Neaj­ovul,făr’o tică­loșie fără seamăn a unui incon­știent, și acela de origine străină, era să se prefacă într’un dezas­tru pentru oștile a­ltor dușmani. La acea luptă au luat parte toți romînii regatului liber. Pe frontul moldovenesc, băsă­­răbeanul Averescu, duce lupta eroică de azi, care ne-a înviorat și care a înscris în cartea nea­mului poate pe cele mai glorioa­se lupte pe cari le-au dat romi­­nii. Iar de-acum înainte, alături de noi toți, în rîndurile oștirilor noastre, vor lupta și Ardelenii și Bucovinenii și Basărăbenii. Cu toți, cu pieptul la hotare, vor fa­ce să cadă, dintre cei cari vin cu ordin ca pân’ la S-ta Marțea să cuprindă și Moldova, atiția Sn­cii, oștilor, pe cari vor să le facă a intra trium­datoare In vechea noas­tră Capitală, le vor fi rușine de rușinea lor și s’ar simp umi­lite fată de bătrînii și copiii pe cari vor veni să-i schingiue și să-i stăpinească. De așa victorie ar ioși însăși roșeața, dacă i-ar fi cu putință, dar ei vor trîmbița-o ca pe-un fapt de arme strălucit, cînd știut va fi de toată lumea că se fi t­rît pe brînci pân' la noi, vor la Moldova. Sunt at­tea dealuri, atitea ridi­­cături, atitea ape... atitea păduri, aticea ascunzători, toate cetâți na­turale. Ne-om apăra cu ce mai avem din muniții, din tunuri și din puști, dar cînd ne vor lipsi... bolovanii le-or cădea pe capete ; ghioagele ii vor strivi; ap­aie s’or revărsa și vor ținea minte neam de neamul lor ce-au văzut și pă­țit pa la noi pe la Moldova. La noi sînt cîmpuri frumoase, pământ bogat; dar la noi mai e și un eres... eresul neamului păstrat din străbuni. Să fim buni, cu tip­­, chiar cu străinii,... doar sântem creștini adevărați... dar să sfărîmăm capul năpîrcit cînd vrea să ne muște. «'Korniifoff Distinsul nostru confrate, d. Bre­­chko-Brachkovski, consacră noului generalisim, în Gazeta Bursei, un greu frumos articol, în urma impre­siilor sr­a personale și trăite: Lavr Gheorghievici Kornitoff, ge­neralisim la 46 ani. E un fapt unic în istoria contemporană, — dacă sa exceptează pe regele Albert al Bel­giei și pe principele Alexandru al Bărbiei. Generalul Kornstoff nu’și datoreș­­te decit sisigi cariera sa, cu adevăr extraordinară. Și’a fâcut’o fără nici o protecție, fără ploconeli umilitoa­re. Fiul unui simplu cazac, și’a pe­trecut prima sa copilăria ducând ca­ii la păscut și de ab,ia când împli­nise 13 ani se puse el singur să în­veri sa cetească. Și totuși, Korniloff este astăzi unul din oamenii cei mai instruiți care se pot întâlni, vorbind cincisprezece limbi, din para zece orientale. Vorbește curent chine­zeasca, japoneza și orice indigen din Turkestan poate­­ înțeles de către Kornitoff în idiomul său. Regimentul turkinezilor — acești eroici cavaleri cu câd­urile uriașe —­ ara pentru voânsul un sentiment de admirațiune care mișcă până în venerație. Astfel a ținut să înc in­­jure pe șeful iubit, cu o gardă de onoare de djiguiți îndrăzneți. „Fie că e la Kolomya, m­utatul său major al armatei, fie s­i e la Ka­­menetz, în statul său major pe front, se vede totdeauna la poarta iopelu­­lui, pe care o ocupă, puternica și pi­toreasca statură de bronz,­­ a sen­tinelelor sale exotice. Fotografiile nu dau cum tribue trăsăturile lui Kornitoff. E cu totul altul, in viață. Fotografia e neputin­cioasă sa reproducă privirea inteli­gentă și scrutătoare a ochilor săi lungi inguști, a tipului mongol. E subțire, mlădios, desigur de o mare putere fizică. Dureroasele răni și su­ferințele captivităței n’au alterat da nie fața sa de o paloare mată, nici statura ea majestoasă. Cine nu cunoaște evadarea gene­ralului Kornitoff din temnițele aus­­triacilor , Gar«cari amănunte din a­­ceasta evadare, caractere­ază voința aproape titanică a generalului. Era supraveghiskS de către austri­aci, într’un mod cu totul special, cu o atențiune crescândă, pe c iare nu o aveau față de alții. Un labirint com­plicat de fire de fer, păzit de către duzini de santinele, faces să renun­ța la ori­ce gând de evadare. Kor­­niloff Își zice că cel mai bun mijloc de fuga, era s­ă’și facă loc într’um spital, unde supravegherea ar fi ne­cesar puțin mai riguroasă. Ori, pentru a fi admis la spital, trebuia să fii bolnav ..... cinci­spra­zece zile la rând, el refuză orice hra­nă și luptă contra somnului. Foamea și insomnia produseră efec­tul lor. Kornitoff nu e decit un sche­let, o fantomă.... Medicii chemați în consiliu declară că mult și scopul , atins, nu mai are tată­l la spital. Hrana și îngrijirile relative cari i s’au dat, nu ,rămăseseră fără rezultat; de abea revenit din istovirea sa. Kornitoff fugi. ■ammcacK CTStt­MBM Se deghiză în soldat austriac, aju­tat de un soldat ceh, care fu arestat în urmă și Impufott. Kornitoff a re­ușit să scape grație simplei sale, ni­ci­odată neascu­zăndu-se, dimpotri­vă făcănd față pericolului, când cu trimiterea detașamentelor, în urmă­rirea sa. Generalul Kornitoff nu ține să se amintească de trecerea sa la comanda­mentul circumscripției militare la Petrograd și nu ,vorbește despre a­­ceasta de cit cu o tristeță, acoperită de amărăciune. Criza psihologică pe care o tra­versă cănd au audiența sa la ex îm­părăteasa Alexandra Fedorovna, este într’adevăr interesantă. Generalul ve­nise la Tzarskoe­ Selo pentru a no­tifica împărătesei, voința noului gu­vern provizoor. .........„Am observat figura trufașă și rău­voitoare a împărătesei și de­odată îmi amintii cum, întoarsă din Austria, am fost primit de dânsa in acelaș palat. Ii descrisese, atunci, fir cu fir, groaznicele suferinți ale prizonierilor noștri de război, o im­ploram să le dea apărarea, să intar­­vie pentru dânșii și am avut dure­rea sa văd trăsăturile ei conturăm­­du se într’o expresie de crudă neîn­credere. Audiența mea fu scurtă, am fost concedias fără bună­voință, re­pede. Nu m’aai supărat — nu mi’am făcut dacît datoria. Nu-am întâlnit din nou. Cum ce­ream ukizul guvernului, Alexandra Fedorona, mă opri, poroneindu’mi să tac. Două sentimente contradictorii luptau în mine: mila față de o biată femee și o alta cu totul diferită, fă­ră de marina­ germană, inaccesibilă și rece, care nu vroise să audă nimic de torturile suferite de o armată de 3 milioane oameni, supușii ei, prizo­nierii noștri de război...........luptam, dar cel tic pe armă sentiment a fost cel mai tare — am silit’o să audă totul pănă la sfârșit.... Generalul Kornileff lucrează 18 ore pe zi. Veghiază o noapte în­treagă cănd e angajată o luptă. Cănd e a plecat spre hărți, în cabinetul său, cînd visitează tranșeele. Ore întregi noul generalisim urmărește luptele, imobilizat în vre'un punct da­­ obser­vație, își pune visuia în pericol via­ța, expunăndu se loviturilor de foc. Gând este rugat că nu’și piardă via­ța, evitând pericolul, generalul Kor­nitoff răspunde glumind : — N’aveți teamă — sunt fatalist: nu e oare soarta care a protejat e­­vadarea, mea? Informații Bancă Naționalâ a României a decis sa dea sa șansi pe­­ tuturor fucționarilor lăsați pe loc, și sa’arul până la sfâr­șitul anului funcționarilor ce vor fi eventual evacuați­ Aceas­tă măsură și altele la fel ca ca ea, ne explică pentru ca acolo să slujește cu devotament. Dăm informația cu speranța, că instituțiile noastre publice vor lua, exemplu, ma­i ales în momentele prin care trecem. Se conferă medalia „Virtutea Mili­tară“ clasa I de pace a șostrei Tere­sa O’Neill, infirmieră (de naționalita­te engleză) dela spitalul „Regina E­­lisabeta“ din Iași. En conferă următorilor ofițeri în­­ferieri precum și gradelor inferioare de sorațin­e de răsboi astfel după cum urmează : Ordinul „Coroana României“ cu spade în gradul de Cavaler, admini­stratorului- sublocotenent Hololoi I. Florea, din regimentul 58 ,infanteria partea sedentară. Medalia „Virtutea Militară“ de răs­­boi clasa 1 a sergentului­ Cornea Du­mitru, din regim­entul­ 1 călărași ser­gentului Păun V. Dumitru, din regi­­m­enul 53 infanterie, sergentului Da­­bija Anton, din regimentul 53 infan­teria, sergentului Arhid­cesei loan, din regimentul 53 infanterie, Trădătorul Mmn condamnat la m Curiea marțială a armatei a li-a a pronunțat azi sentința în procesul de înaltă trădare intentat lui Verzea și complicilor săi. Deliberările au durat două ore. Trudătorul­­ Verzea a fost condamnat la moarte și degra­dare militară. Complicele său Tî. Flechtenmacher a fost de asemenea condamnat la rcusarte. Cărei yidic a fost condamnat la 2 luni închisoare pentru contravenții la legea telegrafo-poștală. D-na Criahveanu și U­lInescu­ au fost achitați. Se dizolvă consiliul comunei urba­ne Vaslui și se institue o comisiune interimară care să gireze afacerile comunale până la alegerea și insta­larea unui nou consiliu, compusă din d-mi Eduard Motaș, președinte; pro­fesorul Tomida, vice-președinte; Gh. Stoenașcu, Diaconul Gh. Chitic și Ian­­cu Petrușeanu, membrii. Prin decretul regal cu No. 823 din 1917 d. doctor Ion Nițulescu, medi­cul orașului Bârlad, se pune la retra­gere din oficiu, după carerea sa, pe ziua de 1 Octom­vrie 1917, pentru a și regula drepturile la pensiune, în con­formitate și cu procesul-verbal al co­­misiunei administrative și de disci­plină No. 2 din ședința­­ de la 29 iu­lie 1917. Prin deciziunea d-lui ministru de interna cu No. 38­553 din 1 August 1917, d-ra Aspazia Despot este numi­tă in funcțiunea de ajutoare telefo­nistă în centrala telefon­ică a prefec­turei de Suceava, pe ziua de 1 Au­gust 1917, în locul d-șoarei Marioara Filipescu, demisionată, Ioana Rusu, ac­tual agent sanitar la cercul Bălăbă­nești din județul Tutova, se transfe­ră, după cerere, pe ziua de 1 August 1917, în postul vacant de agent sa­nitar la cercul Necșeni, din județul Botoșani. Ministerul Instrucțiunii a hotărât ca dela 15 August a. c. să se țină e­­xamena de porigență pentru elevii școalelor secundare, de la 16 ani în sus, pentru complectarea situației. E­­xameina integrale nu se admit, de a­­semenea nici pentru eleve. Acestea vor da examene in sesiunea ordinară din Septembre a. c. Pentru examenul de porigență ele­vii statului nu vor plăti nici o taxă, elevii particulari vor plăti o taxă de 25 lei, prezentând recepția ori ordi­nul de scutire de la Casa Școalelor. Nu vor­ fi primi la examen elevii, cari nu vor putea dovedi vârsta prin act de naștere. Cei fără acte de naștere vor cere de la Minister aprobarea să dea e­­xamen, înscrierile se fac la Direcțiunile școalelor unde elevii au trecut exa­menul integral în Iunie. Aflăm cu părere de rău că Sâmbăt­­ă 29 Iulie a. o. a avut loc înmor­mântarea în orașul Bârlad a distin­sului avocat și fost prim-proc­uror ș­­judecător Const. N. Măldărescu. Defunctei era membru marcant și un soldat devotat al partidului con­servator. Publicist ales, elaborase la revista de studii a partidului con­­servator la înființarea ei pe timpul când avea ca președinte pe d. C. Ar­­geteyaim senator. Defunctul era un fervent apărător al întregirei neamului, murind cu ne­strămutata convingere a realizării sa­le într’un ’ iitor spropiat!.... Baroul de Ilfov și magistratura în­cearcă o pierdere simțită. Transmitem din partea colegilor săi condoleanțe familiei Ündurerate, d-lui dr. colonul I. Maldărescu și inginer Gr. Măldarescu. Luni 7 August orele 4 jun. precis va avea loc la Teatrul Național con­certul maestrului Nicu Buică, cu pre­țiosul concurs al d-lor Niculescu-Ba­­zu si Costescu Duca. Acompaniamentul la piano va fi ți­­nut de maestrul Pesarini, Biletele și programul, se găsesc la librăria In­escu, Se aduce la cunoștința generală a scutiților, reformaților și dis­pensaților medical că revizuirea se 3 va urma după itinerariul pu­blicat cu­ modificările următoare: Cu începere de la 7—ÎS Au­gust inclusiv S3 vor prezintă co­munele care erau stabilite în iti­nerariul anterior; de la 14—20 August, orașul Iași, iar de la 21—26 August inclusiv. Comunele care trebuiau să se prezinte în zi­lele de la 1—6 August inclusiv. Revizuirea va avea loc la Cer­cul de Recrutare Iași, Liv. Bucși­­nescu No. 7. Jurământul noului Prim Peșe­­dinte a Curței de apel Iași 5 c. I. al d-lui V. G. Tataru Astăzi Joi 3 August a. o. înaintea d lui M. Ionescu Ghinea Consilier al Curței de Apel Iași și Președinte sec­țiunea de vacanție. D. V. G. Tataru a dispus jurământul de Prim Președin­te al acestei Curți, în Jocul d-lui @. Sturdza ©șii la pensia, D. M. Ghinea l-a felicitat din par­te?. Gurței, și regretă că n’a știut când va veni pentru prestarea jurământu­lui, fiind­că ar fi convocat pe toți colegii care sunt în vacanțe ca să ia parte la această solemnitate. D. S. Filat Procuror general a Gurții, l-a felicitat din partea Par­chetului, spunându- că in curând meritele d sade se vor râdica la altă treaptă mai înaltă. Apoi iea cuvântul d. Tataru mul­țumind atât d-lui M. Ghinea Ionescu, cât și d lui Pilat pentru felicitările aduce, adăogând c­ă a primit această numire cu mulțumită fiind­ ea de­și locul natal nu’i este aici, totuși și’a făcut studiile primare, secundare și universitare în acest oraș, de care îl leagă multe amintiri frumoase, și că­­tră fuuncționari le-a spus sâ-și înde­plinească In mod corect, atribuțiuni­­le fia­ cârm­a, a vorbi cu multă urba­nitate față de împricinați. La depunerea jurământului eraH de față pe lângă d-nii Consilieri P. N. Parăianu și C. M. Clim­escu, care for­mează secția Curței de vacanție, din­­preună cu d. G. Vartic griftor al Curței și d-nii Consilieri D. N. Bus­­dugan, D. Volonachi, V. Erbiceanu, M. D. Patron, precum și mai mulți avocați. In urmă d. V. G. Tatara însoțit de d. M. Ghinea Ionescu, Președinte al secției Curței de vacanță, asistat și de d. G. Vartic grefierul Curții de Apel din Iași, a făcut cunoștință tu­turor funcționarilor presanți a am­­biilor Curți, inspectând în acelaș timp Arhivăle și spitalul Curței. Prin­­ fin­ista insultare a d-lui V. Titara din Președinte al Curței de Apel din Galați secția II ca Prim Președinta al Curții de Apel din Iași in jocul d-lui Gh. Siurdza, un distins și apreciat magistrat in cercul magis­traților și a Corpului de Avocați, e­­șiți la pensie trebue să aducem feli­citările noastre d-lui M. Cantcuzino Ministru da Justiția, pentru buna a­­chiziție, făcută în persoana d-lui Ta­tar». Tribunalul 8. 111, a confirmat eri mandatele deținuților Victor Filotti și Basarabescu. Au pledat pentru arestați, d-nii avocați B. Sadoveanu, Filotti fra­tele lui V. Filoti și O. Teodoruamt. rrirnnn iiriiiTirnmiin nnerinm ni Tmiinnnmnirrr nTnriini iüWiriînmiiși «WSWiil Doamna Eliphi Hovsepian mulțu­mește tuturor celor ce au luat parte la înmormântarea prea iubitului ei soț Mihai Hovsepian.

Next