Evenimentul, iulie-septembrie 1917 (Anul 25, nr. 139-195)

1917-08-05 / nr. 150

4 T" V Anul XXV No• 150 IO Tdsuxxí # * — ABONARIEfc* TE Pe un .ars . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 I» str&IMtat« an m 60 U» suiââr vdpiit 80 bani Organ ©-1 pastidu 1 /va. i con serva t© REDACȚIA m ADMINISTIAȚU IAȘI PIAȚA UNIRE.» ____ Sâmbătă 5 August 1917 IO bscasti ftNUNC I ü Rimmîn și Hecism ® in pagina 1-a rândul 2 le în pagina a t-a rândul I le» t K l &r o m mo. sau •*gș» rr.v.rr;- ~ r __ Hăplrca Tot ,ce-i suflet de român adevărat, iea parte azi la lupta națională. De pe oriunde s-a răspîndit Dumnezeu, în cursul vremurilor, de pe Moina și Tisa, Cogîlnic și Nistru, de pe Criș și Mureș, cu toții s’au sculat, ca un singur om cu deplină conștiință de ce-au luat armele și stau pază primejdiei de la hotare, veghind să nu piară ca o nălucă ce-a fost al nostru pân’acum, și să nu se zădărnicească visul sufletului nostru. Tragediea neamului nostru, acum se dezvăluie ca o uriașă vedenie. Știeam că suntem înconjurați numai de dușmani, dar nu știeam că se zace atîta ară ’n suflet. Știeam c’o să ne socotim cîndva cu ei, dar nu glndiam că ne va fi dat, să ne luptăm cu toți deodată. Știeam c’aveam dușmani înlăuntru, dușmanii sufletului nostru, cari au trăit cu noi și s’au încălzit, la acelaș soare binefăcătorii știeam că nu ne iubesc, dar nu credeam că orice bucurie a noastră îi îndurerează orice durere a noastră și bucuriră. Știeam... știeam multe... dar niciodată unii romîni nu ne au apărut mai vinovați ca acum și unii străini, cari stau de mult cu noi, așa de criminali ca astăzi, învățătura-i grea... dar învățătura temeinică ne va rămânea. Vom ști pe viitor, să ne păzim. Românii adevărați au început a-și dea seamă și de greșelile unora din ei, și de prieteniea străinilor dinlăuntru, și acum, de pe unde s-a răspîndit Dumnezeu, în cursul vremurilor, stau cu deplină conștiință de pază la hotarele țărișoarii noastre. Bănățeanul Dragalina, cel întâi, în valea Jiului, le-a arătat celor cari veneau să ne pedepsească că e o santinelă in culmile Carpaților Munteniei , iar Neajovul,făr’o ticăloșie fără seamăn a unui inconștient, și acela de origine străină, era să se prefacă într’un dezastru pentru oștile altor dușmani. La acea luptă au luat parte toți romînii regatului liber. Pe frontul moldovenesc, băsărăbeanul Averescu, duce lupta eroică de azi, care ne-a înviorat și care a înscris în cartea neamului poate pe cele mai glorioase lupte pe cari le-au dat rominii. Iar de-acum înainte, alături de noi toți, în rîndurile oștirilor noastre, vor lupta și Ardelenii și Bucovinenii și Basărăbenii. Cu toți, cu pieptul la hotare, vor face să cadă, dintre cei cari vin cu ordin ca pân’ la S-ta Marțea să cuprindă și Moldova, atiția Sncii, oștilor, pe cari vor să le facă a intra triumdatoare In vechea noastră Capitală, le vor fi rușine de rușinea lor și s’ar simp umilite fată de bătrînii și copiii pe cari vor veni să-i schingiue și să-i stăpinească. De așa victorie ar ioși însăși roșeața, dacă i-ar fi cu putință, dar ei vor trîmbița-o ca pe-un fapt de arme strălucit, cînd știut va fi de toată lumea că se fi trît pe brînci pân' la noi, vor la Moldova. Sunt attea dealuri, atitea ridicături, atitea ape... atitea păduri, aticea ascunzători, toate cetâți naturale. Ne-om apăra cu ce mai avem din muniții, din tunuri și din puști, dar cînd ne vor lipsi... bolovanii le-or cădea pe capete ; ghioagele ii vor strivi; apaie s’or revărsa și vor ținea minte neam de neamul lor ce-au văzut și pățit pa la noi pe la Moldova. La noi sînt cîmpuri frumoase, pământ bogat; dar la noi mai e și un eres... eresul neamului păstrat din străbuni. Să fim buni, cu tip, chiar cu străinii,... doar sântem creștini adevărați... dar să sfărîmăm capul năpîrcit cînd vrea să ne muște. «'Korniifoff Distinsul nostru confrate, d. Brechko-Brachkovski, consacră noului generalisim, în Gazeta Bursei, un greu frumos articol, în urma impresiilor sra personale și trăite: Lavr Gheorghievici Kornitoff, generalisim la 46 ani. E un fapt unic în istoria contemporană, — dacă sa exceptează pe regele Albert al Belgiei și pe principele Alexandru al Bărbiei. Generalul Kornstoff nu’și datorește decit sisigi cariera sa, cu adevăr extraordinară. Și’a fâcut’o fără nici o protecție, fără ploconeli umilitoare. Fiul unui simplu cazac, și’a petrecut prima sa copilăria ducând caii la păscut și de ab,ia când împlinise 13 ani se puse el singur să înveri sa cetească. Și totuși, Korniloff este astăzi unul din oamenii cei mai instruiți care se pot întâlni, vorbind cincisprezece limbi, din para zece orientale. Vorbește curent chinezeasca, japoneza și orice indigen din Turkestan poate înțeles de către Kornitoff în idiomul său. Regimentul turkinezilor — acești eroici cavaleri cu câdurile uriașe — ara pentru voânsul un sentiment de admirațiune care mișcă până în venerație. Astfel a ținut să înc injure pe șeful iubit, cu o gardă de onoare de djiguiți îndrăzneți. „Fie că e la Kolomya, mutatul său major al armatei, fie si e la Kamenetz, în statul său major pe front, se vede totdeauna la poarta iopelului, pe care o ocupă, puternica și pitoreasca statură de bronz, a sentinelelor sale exotice. Fotografiile nu dau cum tribue trăsăturile lui Kornitoff. E cu totul altul, in viață. Fotografia e neputincioasă sa reproducă privirea inteligentă și scrutătoare a ochilor săi lungi inguști, a tipului mongol. E subțire, mlădios, desigur de o mare putere fizică. Dureroasele răni și suferințele captivităței n’au alterat da nie fața sa de o paloare mată, nici statura ea majestoasă. Cine nu cunoaște evadarea generalului Kornitoff din temnițele austriacilor , Gar«cari amănunte din aceasta evadare, caracterează voința aproape titanică a generalului. Era supraveghiskS de către austriaci, într’un mod cu totul special, cu o atențiune crescândă, pe c iare nu o aveau față de alții. Un labirint complicat de fire de fer, păzit de către duzini de santinele, faces să renunța la orice gând de evadare. Korniloff Își zice că cel mai bun mijloc de fuga, era să’și facă loc într’um spital, unde supravegherea ar fi necesar puțin mai riguroasă. Ori, pentru a fi admis la spital, trebuia să fii bolnav ..... cincisprazece zile la rând, el refuză orice hrană și luptă contra somnului. Foamea și insomnia produseră efectul lor. Kornitoff nu e decit un schelet, o fantomă.... Medicii chemați în consiliu declară că mult și scopul , atins, nu mai are tatăl la spital. Hrana și îngrijirile relative cari i s’au dat, nu ,rămăseseră fără rezultat; de abea revenit din istovirea sa. Kornitoff fugi. ■ammcacK CTSttMBM Se deghiză în soldat austriac, ajutat de un soldat ceh, care fu arestat în urmă și Impufott. Kornitoff a reușit să scape grație simplei sale, niciodată neascuzăndu-se, dimpotrivă făcănd față pericolului, când cu trimiterea detașamentelor, în urmărirea sa. Generalul Kornitoff nu ține să se amintească de trecerea sa la comandamentul circumscripției militare la Petrograd și nu ,vorbește despre aceasta de cit cu o tristeță, acoperită de amărăciune. Criza psihologică pe care o traversă cănd au audiența sa la ex împărăteasa Alexandra Fedorovna, este într’adevăr interesantă. Generalul venise la Tzarskoe Selo pentru a notifica împărătesei, voința noului guvern provizoor. .........„Am observat figura trufașă și răuvoitoare a împărătesei și deodată îmi amintii cum, întoarsă din Austria, am fost primit de dânsa in acelaș palat. Ii descrisese, atunci, fir cu fir, groaznicele suferinți ale prizonierilor noștri de război, o imploram să le dea apărarea, să intarvie pentru dânșii și am avut durerea sa văd trăsăturile ei conturămdu se într’o expresie de crudă neîncredere. Audiența mea fu scurtă, am fost concedias fără bunăvoință, repede. Nu m’aai supărat — nu mi’am făcut dacît datoria. Nu-am întâlnit din nou. Cum ceream ukizul guvernului, Alexandra Fedorona, mă opri, poroneindu’mi să tac. Două sentimente contradictorii luptau în mine: mila față de o biată femee și o alta cu totul diferită, fără de marina germană, inaccesibilă și rece, care nu vroise să audă nimic de torturile suferite de o armată de 3 milioane oameni, supușii ei, prizonierii noștri de război...........luptam, dar cel tic pe armă sentiment a fost cel mai tare — am silit’o să audă totul pănă la sfârșit.... Generalul Kornileff lucrează 18 ore pe zi. Veghiază o noapte întreagă cănd e angajată o luptă. Cănd e a plecat spre hărți, în cabinetul său, cînd visitează tranșeele. Ore întregi noul generalisim urmărește luptele, imobilizat în vre'un punct da observație, își pune visuia în pericol viața, expunăndu se loviturilor de foc. Gând este rugat că nu’și piardă viața, evitând pericolul, generalul Kornitoff răspunde glumind : — N’aveți teamă — sunt fatalist: nu e oare soarta care a protejat evadarea, mea? Informații Bancă Naționalâ a României a decis sa dea sa șansi pe tuturor fucționarilor lăsați pe loc, și sa’arul până la sfârșitul anului funcționarilor ce vor fi eventual evacuați Această măsură și altele la fel ca ca ea, ne explică pentru ca acolo să slujește cu devotament. Dăm informația cu speranța, că instituțiile noastre publice vor lua, exemplu, mai ales în momentele prin care trecem. Se conferă medalia „Virtutea Militară“ clasa I de pace a șostrei Teresa O’Neill, infirmieră (de naționalitate engleză) dela spitalul „Regina Elisabeta“ din Iași. En conferă următorilor ofițeri înferieri precum și gradelor inferioare de soraține de răsboi astfel după cum urmează : Ordinul „Coroana României“ cu spade în gradul de Cavaler, administratorului- sublocotenent Hololoi I. Florea, din regimentul 58 ,infanteria partea sedentară. Medalia „Virtutea Militară“ de răsboi clasa 1 a sergentului Cornea Dumitru, din regimentul 1 călărași sergentului Păun V. Dumitru, din regimenul 53 infanterie, sergentului Dabija Anton, din regimentul 53 infanteria, sergentului Arhidcesei loan, din regimentul 53 infanterie, Trădătorul Mmn condamnat la m Curiea marțială a armatei a li-a a pronunțat azi sentința în procesul de înaltă trădare intentat lui Verzea și complicilor săi. Deliberările au durat două ore. Trudătorul Verzea a fost condamnat la moarte și degradare militară. Complicele său Tî. Flechtenmacher a fost de asemenea condamnat la rcusarte. Cărei yidic a fost condamnat la 2 luni închisoare pentru contravenții la legea telegrafo-poștală. D-na Criahveanu și UlInescu au fost achitați. Se dizolvă consiliul comunei urbane Vaslui și se institue o comisiune interimară care să gireze afacerile comunale până la alegerea și instalarea unui nou consiliu, compusă din d-mi Eduard Motaș, președinte; profesorul Tomida, vice-președinte; Gh. Stoenașcu, Diaconul Gh. Chitic și Iancu Petrușeanu, membrii. Prin decretul regal cu No. 823 din 1917 d. doctor Ion Nițulescu, medicul orașului Bârlad, se pune la retragere din oficiu, după carerea sa, pe ziua de 1 Octomvrie 1917, pentru a și regula drepturile la pensiune, în conformitate și cu procesul-verbal al comisiunei administrative și de disciplină No. 2 din ședința de la 29 iulie 1917. Prin deciziunea d-lui ministru de interna cu No. 38553 din 1 August 1917, d-ra Aspazia Despot este numită in funcțiunea de ajutoare telefonistă în centrala telefonică a prefecturei de Suceava, pe ziua de 1 August 1917, în locul d-șoarei Marioara Filipescu, demisionată, Ioana Rusu, actual agent sanitar la cercul Bălăbănești din județul Tutova, se transferă, după cerere, pe ziua de 1 August 1917, în postul vacant de agent sanitar la cercul Necșeni, din județul Botoșani. Ministerul Instrucțiunii a hotărât ca dela 15 August a. c. să se țină examena de porigență pentru elevii școalelor secundare, de la 16 ani în sus, pentru complectarea situației. Exameina integrale nu se admit, de asemenea nici pentru eleve. Acestea vor da examene in sesiunea ordinară din Septembre a. c. Pentru examenul de porigență elevii statului nu vor plăti nici o taxă, elevii particulari vor plăti o taxă de 25 lei, prezentând recepția ori ordinul de scutire de la Casa Școalelor. Nu vor fi primi la examen elevii, cari nu vor putea dovedi vârsta prin act de naștere. Cei fără acte de naștere vor cere de la Minister aprobarea să dea examen, înscrierile se fac la Direcțiunile școalelor unde elevii au trecut examenul integral în Iunie. Aflăm cu părere de rău că Sâmbătă 29 Iulie a. o. a avut loc înmormântarea în orașul Bârlad a distinsului avocat și fost prim-procuror șjudecător Const. N. Măldărescu. Defunctei era membru marcant și un soldat devotat al partidului conservator. Publicist ales, elaborase la revista de studii a partidului conservator la înființarea ei pe timpul când avea ca președinte pe d. C. Argeteyaim senator. Defunctul era un fervent apărător al întregirei neamului, murind cu nestrămutata convingere a realizării sale într’un ’ iitor spropiat!.... Baroul de Ilfov și magistratura încearcă o pierdere simțită. Transmitem din partea colegilor săi condoleanțe familiei Ündurerate, d-lui dr. colonul I. Maldărescu și inginer Gr. Măldarescu. Luni 7 August orele 4 jun. precis va avea loc la Teatrul Național concertul maestrului Nicu Buică, cu prețiosul concurs al d-lor Niculescu-Bazu si Costescu Duca. Acompaniamentul la piano va fi ținut de maestrul Pesarini, Biletele și programul, se găsesc la librăria Inescu, Se aduce la cunoștința generală a scutiților, reformaților și dispensaților medical că revizuirea se 3 va urma după itinerariul publicat cu modificările următoare: Cu începere de la 7—ÎS August inclusiv S3 vor prezintă comunele care erau stabilite în itinerariul anterior; de la 14—20 August, orașul Iași, iar de la 21—26 August inclusiv. Comunele care trebuiau să se prezinte în zilele de la 1—6 August inclusiv. Revizuirea va avea loc la Cercul de Recrutare Iași, Liv. Bucșinescu No. 7. Jurământul noului Prim Peședinte a Curței de apel Iași 5 c. I. al d-lui V. G. Tataru Astăzi Joi 3 August a. o. înaintea d lui M. Ionescu Ghinea Consilier al Curței de Apel Iași și Președinte secțiunea de vacanție. D. V. G. Tataru a dispus jurământul de Prim Președinte al acestei Curți, în Jocul d-lui @. Sturdza ©șii la pensia, D. M. Ghinea l-a felicitat din parte?. Gurței, și regretă că n’a știut când va veni pentru prestarea jurământului, fiindcă ar fi convocat pe toți colegii care sunt în vacanțe ca să ia parte la această solemnitate. D. S. Filat Procuror general a Gurții, l-a felicitat din partea Parchetului, spunându- că in curând meritele d sade se vor râdica la altă treaptă mai înaltă. Apoi iea cuvântul d. Tataru mulțumind atât d-lui M. Ghinea Ionescu, cât și d lui Pilat pentru felicitările aduce, adăogând că a primit această numire cu mulțumită fiind ea deși locul natal nu’i este aici, totuși și’a făcut studiile primare, secundare și universitare în acest oraș, de care îl leagă multe amintiri frumoase, și cătră fuuncționari le-a spus sâ-și îndeplinească In mod corect, atribuțiunile fia cârma, a vorbi cu multă urbanitate față de împricinați. La depunerea jurământului eraH de față pe lângă d-nii Consilieri P. N. Parăianu și C. M. Climescu, care formează secția Curței de vacanție, dinpreună cu d. G. Vartic griftor al Curței și d-nii Consilieri D. N. Busdugan, D. Volonachi, V. Erbiceanu, M. D. Patron, precum și mai mulți avocați. In urmă d. V. G. Tatara însoțit de d. M. Ghinea Ionescu, Președinte al secției Curței de vacanță, asistat și de d. G. Vartic grefierul Curții de Apel din Iași, a făcut cunoștință tuturor funcționarilor presanți a ambiilor Curți, inspectând în acelaș timp Arhivăle și spitalul Curței. Prin finista insultare a d-lui V. Titara din Președinte al Curței de Apel din Galați secția II ca Prim Președinta al Curții de Apel din Iași in jocul d-lui Gh. Siurdza, un distins și apreciat magistrat in cercul magistraților și a Corpului de Avocați, eșiți la pensie trebue să aducem felicitările noastre d-lui M. Cantcuzino Ministru da Justiția, pentru buna achiziție, făcută în persoana d-lui Tatar». Tribunalul 8. 111, a confirmat eri mandatele deținuților Victor Filotti și Basarabescu. Au pledat pentru arestați, d-nii avocați B. Sadoveanu, Filotti fratele lui V. Filoti și O. Teodoruamt. rrirnnn iiriiiTirnmiin nnerinm ni Tmiinnnmnirrr nTnriini iüWiriînmiiși «WSWiil Doamna Eliphi Hovsepian mulțumește tuturor celor ce au luat parte la înmormântarea prea iubitului ei soț Mihai Hovsepian.