Evenimentul, iulie-septembrie 1917 (Anul 25, nr. 139-195)
1917-09-19 / nr. 185
Anni XXV No* 185 IO ThougiL —•#—■ ABONAMENTE Pe un an . . . Let 40 Pa jumătata m . „ §0 Pe trei Ian! . . „ 10 m ftbr&ia&tato ne a» 60 Uß «■■fr weh! 30 feasi «vi ai fäß gSüffi pwa áö& -Olgas- al partidului ooassrvatoi KEDACTÍA m ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UN1BÎ3A i.9 Septembrie 1917 IO Ibaai —o— A H U N C 1 U R I îsgerp șl Reolsm In pagina le rândul $ Ls în p*pan ® 2» rândul I La« 1 m L &p ; • m&• »ai» mn^i^twamwmvrwviPiwani'i^ew.Rxw^MKîmmiwwtaMKSîRi Miezul chestiunii Din toate tribulațiunile politica ale Germaniei, in chestiea păcii, reiese un singur lucru clasi: Ea nu rumai că nu vrea pacea fără anexiuni și fără contribuții, dar din contra fina cu orice preț la opusul acestei formule. Ultimile manifestări ne-o arată. A ținut-o In circulație cit timp a avut nevoe sa ’nîvețe o anumită stare de spirit la adversarul ei din Orient pentru a ’i putea mai bine reducă. Acum cînd ofensiva ei in această direcție a avut efectul știut, și-a schimbat formula și vrea să’și dea fructul ostenelilor vitezelor ei armate. Am zis o altă dată, și-o repetăm și acum: condițiile ei de pice evoluează după starea de pe fronturi. Au armatele Kaizertihii— oarecari—succese, nu datorită puterii lor de-acum, dar frammnturilor interne din marele stat aliat, formula de pace de la Berlin se transformă intr-un Imperativ de cucerire, fără care pace onorabilă nu se poate încep aceleași armate a fi respinse, bătute și puse pe goană, temerarii păgîni de la Berlin devin creștini pur singe și îndată pun pe vr’un intermediar să facă vr’o nouă propunere de pace, din îndemnul lor bine ’nțeles. Discuțiile reîncep, la acest timp, armatele I- 88 refac. Reiau ofensiva. Dacă reușesc, schimbă formula imediat. Și jocul se repetă. Din toate acestea însă reiese grnda și adevărat, asupra căruia toată lumimea e ficsată. Ei nu vor decit pace germană, pace onorabilă (sic), cum o numesc ei, adîcă anexiuni teritoriale și despăgubiri—pentru pierderile încercate. Germania pare î nevinovată ca un înger, cu tot documentul Gérard, care probează păn’ la evidență că Wilhelm al 11-lea e provocatorul măcelului mondial, treble, pentru motivul c’a fost tîrîtă un război și i s’a adus atîtea pagobe, ca toată lumea să sa grăbească a o despăgubi și să lasa la paca pe poporul ales al lui Dumnezeu să’și continua opera de civilizație și de binefacere, pe care a 'nceput-o mai de mult pentru binele și fericirea generali. Toate acestea acum se știu. Ele s’au învechit. Metodul german e bine cunoscut. El nu mai poate 'așeza pe nimeni, bă evidentă că aliați sunt Ca o properfect de bine clarificați asupra intențiilor germane, e ca toate guvernele aliaților nici nu mai stau de vorbă acum asupra condițiilor păcii pe care-o propun germanii. Pacea trebue, pentru cinstea și ambiției lumii întregi, să se dicteze Germaniei, cum a spus-o Marele Englez, și cusîs ds surind a afirmat-o Wilson. Numai astfel să poate obține a c pwa în care lumea să se poată pe ea însăși guverna, fără să se mai gîndească a’și ireal și pe viitor munca la cheltueli enorme pentru alte războaie. Germanica acest lucru nu vrea săi înțeleagă; și lumea Întreagă nu ’nțelege sa se va putea altfel. Aici stă miezul chestiunii. Lumea ’intreagă nu poate primi propunerile germane; dar Germand treime să nu supună la imperativele lumii întregi... Nu va voi. nu-i rămine discit sa lupte păn’ la urmi. Va învingi ea, va supuni ea. Va învinge lumea, Germania se va supune. Altă alternativă nu-i. Să fin mândri Acesta este titlul fond din „Cuvântul articolului de Moldovenesc“, Septembrie 12. Reproducându-1 cu caractere latine, atragem atențiunea cititorilor noștri asupra cuprinsului său, din care transpiră mândria fraților noștri Basarabeni și încrederea lor in ursita neamului. Orice comentariu este de prisos, fiind așa de limpede gândul celui oo **«după o întreagă stare sufletească. Noi nu dorim decât să sefie îngăduit Bornănilor de pretutindeni, de a-și exprima sentimentele cu aceeași libertate și curaj, contribuind cu toții la realizarea aspirațiunilor și la împlinirea misiunii noastre istorice. Iată textul articolului în chestiune: „Mai sitele trecute, craiul englezesc, prezidentul franțuzesc, ministrul nostru Kerenschii și alții au felicitat pe craiul românesc,Ferdinand, pentru vitejia oștilor românești. O mână de oameni, uniți in cuget și-n simțiri, hotărâți să-și apere țara ori să moară, se luptă cu leii, se împotrivesc unei puteri așa de mari, căreia nu s’a putut împotrivi o oaste mult mai mare — cea rusească. Iată ce însamnă adevărata iubire de țară. Auziem și cetiam înainte vreme multe laude Belgiei și Serbiei, care fiind grele mici și slabe au arătat atâta tărie sufletească și vitejie. Pentru Români, în vremea aceea, era numai un fel de dispreț. „Numele de „muzicanți“. 1). spus cu batjocură la adresa Românilor. I a ursaj din gura multora. 1), probabil, in loc io țigani E adevărat eft .Românii din firea lor sunt poeți și muzicanți, dar poate tocmai această fire Si gî Îndeamnă acuma la fapte eroice. Dar nici atunci când Românii erau judecați și luați in râs, obijduitori n’aveau dreptate. Și Setă dece, flămânzi, goi, înghețați, fără arme, soldații români își făceau datoria; aceasta o pot spune acei cari au văzut căruțe încărcate cu soldați români Înghețați și spitalele pline cu răniți, răci și degerați. Ariei ce fug de la datoria lor și s-ascund n-ajurg in astfel de stare. Românul este totdeauna treaz și viteaz, aceasta n o știu și n-au vrut s-o știe numai cei prea încrezuți în sine. Românul s’a înălțat până la înțelegerea împrejurărilor clipei. El simțind neajunsurile stăpânirii sale totuși nu s’a chiat după îndemnările bolșevismului (maximalismuld) cu toate că revoluția rusască a trecut pe dinaintea ochilor lui. Cu mintea lui limpede, Româna a înțeles că îndemnurile acestea nu s la locul lor. Iubirea de țară și vitejia a înăbușit toate celelalte simțuri. Și pentru aceasta trebui să fim și noi mândri, fiindcă le sfințem frați, fiindcă nn noi curge aceleș sânge românesc. Să fim smândri gi pentru noi, fiindcă e știut că soldații moldoveni in timpul de față ar putea să fie pildă și pentru soldații de alte neamuri din partea rusască. Purtarea ostașilor noștri este cea mai vrednică de laudă. Și ,văzănd una oi, asta, oare nu ne-ar fi rușine să ne lăsăm povățuiți de alțiii ce sunt mult mai prejos de noi ? Moldoveni, sus capetele voastre ! Des ?wft7r ® r!«csí«era»f kshw»#*?- Qss'jTĂzaniițpjwn . ____*_ — JL—~|||Miiiiiuwi wiw ii I wiiwmww iiiwMiinn mi n [UNK] [UNK] ■ --- --------------------------NI »»^gga|A iiiMi—i—u—i tul am fost batjocurîți de toate batjocurile lumii! Să fim mândri de noi, că avem pentru na fi mândri“. Nu putem încheia decât răspunzăndu-le fraților Basarabeni, că și noi suntem mândri de mândria lor și că nu vom înceta, până ce nu vom ajunge, că toți Românii să poată vorbi și scrie astfel. I. C. «formații D. Taks Ionescu a plecat pentru 4 zile la Odessa, de unde se va reîntoarce la Iași. Distinsul nostru amic d. dr. colonel Const. Bacaloglu care «fusese bolnav de febră tifoidă, se află pe deplin restabilit. Toți patronii croitori pentru haine bărbătești și de damă, din Iași, sunt invitați să se prezinte mânetarii la ora 8 p. m. la Ministerul de Industrie și Comerț, Strada Cuza Vodă, localul Camerei de Comerț. Se înființează la ministerul industriei și comerțului un serviciu denumit „Serviciul îmbrăcămintei și încălțămintei", având următoarele atribuțiuni: Să organizeze cismăriile și croitoriile după normele ca se vor hotărî spre a lucra în condițiunile cele mai avantagioase ; Să studieze și să propună mijloacele cele mai practice pentru procurarea materialelor prima necesare pentru confecționarea de îmbrăcăminte ; Să organizeze fabricele de postav, țesătoriile, tricotaje, de comun acord cu ministerul de răsboi, pentru ca să lucreze și pentru populația civila. Se deleagă ca șef al acestui serviciu de inspector industrial Cr. Muresleanu, cu titlul de dirsotor. D-sa va primi acelas salariu și indemnizațiuni de pănă acum. Se deleagă d. Pavel Negreanu, mare industriaș, ca inspector pe lângă acest serviciu.’D-sa va funcționa in mod onorific. In ziua de 1 Octomvrie se vor deschide cursurile cu solemnitatea potrivită vremurilor. La această solemnitate vor participa fără escepție toți profesorii din localitate, iar unul dintr’Sași’ va ținea o cuvântare in legătură cu împrejurările. In lipsă de pălimai serbarea va putea avea încăpătoare, loc inta’o biserică. înscrierile vor ținea dela 1—-10 (zece) Octombre, iar In ziua de 16 Octombre cursurile vor Începe in mod efectiv. Ministerul de Răsboiu (Direcția grupul Școlilor Militare) aduse la cunoștința celor interesați, că, incorporarea tinerilor din conting. 1919 a dat amânată pănâ la la o nouă dată hotărâtă de Marele Stat Major. Această amânare insă nu privește pe tinerii din acelaș contingent care intră in prevederile ord. dre. No. 6 din 18 I VIII 1917. Prin urmare tinerii din cont. 1910 care sa află in condițiunile din legea de recrutare sau art. 52 care au cel puțin de clase secundare, precum și acei din celelalte contindente prevăzute in ordinul circ. No. 6 din 18 I VIII 1617, ce vor prezenta in mod obligatoriu pe ziua de 1 Octombrie a. c. la școala pregătitoare de ofițeri. Listă de subscripție pentru cei cinci copii ai soldatului Turca Biven (Banii îi vom trimete noi, după ce se va aduna o sumă mai mare, copiilor care locuesc in str. Mlaștinei 82, la școală, In dosul farmaciei Flach). Inginer Călătorescu 40 lei Un anonim 25 „ locof. farmec. Gh. Bessie 50 „ Vasile falagbiasu 5 „ ...... ............— -...................................yf —»LUmiMBU Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecianu, face un apel către toți acei cari î și dau samă de suferințele ce vor avea de îndurat soldații noștri în tranșeele de pe front, atunci când iarna îî va prinde din nou neclintiți la hotarul țărei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se vor subscrie, șoșoane de pâslă, menite a se așeza peste bocănii și care s’au oferit in Rusia cu preț de 4 ruble părechea. Restul rămas da la subscripția pentru ofimași .... Lei 1053 — D-na Lucia D. Grecianu ................................. 1000 — D-na Constanța Gr. Eremia ................................. 100 — Clubul Conservator ............................. 5000■JD. Ion V. Praja ______ ...............................■ 600 — Dnele artista lirice Alexandra Ferari, domiciliată in corn. Tîrzii, și Codrescu, domiciliată la Galați, sînt rugate, de Direcțiunea Generală Teatrelor, să le prezinte acestei direcțiuni avînd a li se face comunicări importante in vederea stagiunei de operă." Pentru d-l Ministru al Școalelor. Părinții care au copile urmând școala profesională, sa plâng că pentru elevele școalei profesionale nu s’a admis o sesiune de examen, așa ca să nu se perdă un an. Părinții spun că dacă s’a admis o sesiune de examen pentru elevele școalei normale, cu atât mai mult trebuia să se admită pentru școalele profesionale. In adevăr, in tot cursul anului elevele dsla profesionala au lucrat deosebite efecte pentru armată. Unele din eleve nu sunt din ei dala țară, așa că plătesc gazdă oraș și foc masi cheltneli. Nu se cade și pentru elevele școalei profesionale să se acorde o sesiune de examen ? Lipsa de trăsuri continuă a fi in orașul nostru. Nu s8 găsește absolut nici o trăsură, când nevoile sunt mai mari, când de pildă, are cineva nevoe de un medic etc. Nu s’ar putea lua oare măsuri de îndreptare ? Ni se atrage atențiunea că sătenii sunt opriți iarăși de către jandarmi, să intre in oraș cu articole de hrană, pe care să le desfacă in piețele noastre. Cei in drept ar trebui să cerceteze cazul. Din Roșia Sosind Lenin la Petrograd, ministrul de interne Nikitin, a luat toate măsurile pentru paza lui. Korenecki s’a adresat la personalitățile marcante din Moscova și Petrograd, pentru a pune bazele unei noi organizații a guvernului provizor. Printre persoanele invitate sunt: Budșkin, Kirsohin, Konovalov, Malantovici, Tetriskof și Smirnov. * Comitetul central executiv din Basarabia a hotărât înființarea unui regiment de infanterie din cei născuți in Basarabia. Pentru apărarea lui Korniloff, s’au înscris Maklakoff, Testenilo și alții. * Curtea superioară de justiție n’a găsit can de urmărire contra lui Puriskisvici. (Din „Odeski Novosti* 16 Sept), împrumutul Libertăței pănă acum a atins cifra de 8 miliarde. Cea mai mare parte dintre subscriitorii acestui împrumut, sunt marii industriași și fabricanți. . Se urmează tratativele intre Japonia și Statele Unite pentru cooperarea «» comun în contra Germaniei. La 12 cor. Generalul Korniloff, Luvanschi și Resanovschi, dimpreună cu alți 18 ofițeri, au fost aduși de la cartierul general in orașul Băkov și puși sub pază.(Din „Ruskoeslovo) Eroii de pe front și conducătorii din lăuntru După marea noastră victorie de la Mârfișești, care a fost cel mai strălucit prilej de vitejie pentru armatele noastre reorganizate, guvernul a primit nenumărate telegrame de felicitare atât din partea puterilor aliate, căt și de la admiratori din țările neutre. In toate aceste mesagii se vede sincerile sentimente de admirație ale intregei lumi civilizate, pentru măna de eroi de la gurile Dunărei, care prin minune de sacrificii săvârșite, a știut să înfrângă puterea de năvălire a unei hoarde mult mai numeroasă, ridicănd acolo, la cămp liber, zăgaz de nestrăbătut din mormanele de leșuri ale prea cutezătorilor agresori. Alături de mândria triumfului, admirația lumei Întregi venea să aline durerea celor victorioși, căci nu se poate izbândă mare fără sacrificii mari. Apele Siretului au dus și sânge curat românesc, dovada jertfei supreme a unui mic dar nobil regal condus de cel mai nobil dintre șefi în luptă cu degenerata civilizație a unui imperiu de nevrozați sub comanda celui mai bolnav dintre dânșii. Dar mărturiile de admirație pentru noi nu au incetat odată cu ultima telegramă de felicitare. Astăzzi ne vine o nouă și strălucită dovadă. In declarațiile noului guvern francez către poporul său, situația pe fronturile de luptă e astfel rezumată: „In ce privește fronturile noastre de luptă și ale aliaților noștri, pa Carso, pe Siret, pe Cerna, in Artore, de luni de zile, mari lucruri s’au produs, a căror rezultate se vor manifesta curând prin urmările lor.“ Mărturisim ca citind aceste câteva rânduri, astfel cum ne-au fost aduse de telegraf trunchiate desigur am simțit cea mai adâncă și duioasă emoție. . . Victoria noastră de pe Siret, pusă alături de marele victorii ale aliaților pe Carso, pe Cerna și in Attai»! De astă dată nu mai este vorba de un simplu compliment, care poate fi și banal chiar și in reporturile internaționale, dar de arătarea celui mai curat adevăr pe cere guvernul marei noastre aliate îl aduce la cunoștința poporului francez. m Ne-am activat în sfârșit la infulțimea acelora cere isi varsă fără cruțare sfinge de generos, luptând in numele civilizației pentru principiul naționalităților atât de scump nouă. Nu trebue insă să uităm că succesul îl datorim in cea mai mare parte eroilor fără număr care și-au jertfit, viața lor trecătoare dar sauur pfi, pentru gloria eternă a unui neam întreg. Zic in cea mai mare parte, pentru ca in sentimentele noastre de admirație trebue să cuprindem și pe acei bărbați de stat, care in marea lor drăgoste pentru neamul din care fac parte, i au ințeles menirea și daparte de a-i precupeți viitorul, i-au arăttat calea ce duce la suprema onoare un popor relativ tănar, cu miel cu sururi materiale, dar cu cele ma mari calități sufletești. Vouă, eroilor de pe front și conducătorilor din lă[untru, noua Românie mare și bună vă va datori toată recunoștința iar »rinele voștri? va trece in J*t|