Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1917-11-26 / nr. 240

Anul XIV No* 240 IO B^NI Rerfâcfh ș! fis'mfnlstra/fa mmș i Piața Unirea Un număr vechi 30 bani TC TigTOOnSHC ORGA 11 AL PARTIDUULUI C0 K­S2KVATOR Măsuri de înlăturat Starea de rsm­boi necesite sză firește­­ cete mai mari jertfe. Ca aceste jertfe să fie suportate cu­­ resemnare, dacă nu au bucurie, ele­­ trebuie a fi privească pe toți membrii societății, și să nu fie nici privilegiați, nici năpăstuiți. Sunt astăzi la noi insă căteva mă­suri, luate de către reprezenta­nții Sta­tului, de­sigur cu bune intențiuni, cari păcătuiesc foarte mult contra a­­cestei regale. Între acestea, se prenumără legile excepționale in favoarea chiriașilor. In scopul de a se isbi câțiva aca­paratori și speculanți nerușinați din București, s’a alcătuit legea din 5 A­prilie 1916, care dispune la general pe proprietari de toate drepturile și acordă cale mai revoltătoare privile­gii tuturor chiriașilor. Iar alte legi de excepție posteri­oare, mai ales acea a moratorului general, au inrft dtitțit și mai mult si­tuația proprietarilor urbani. Du­pă legislația in ființă, un pro­prietar nu poate face nimica ca să-și încaseze chiriile, nici să se scape de un chiriaș rău, nici macar să și asi­gura drepturile pentru viitor. Chiriile nu se pot spori; contractele­ sunt pre­lungite de la lege până după un an de la Încetarea războiului; nici o ac­țiune de acest fel nu se poate intenta înaintea justiției, nici chiar sechestru asigurător nu se poate înființa, așa că chiriașul ii răde­an nas proprie­tarului, și el poate să părăsească imo­bilul oricănd, fără nici o piedică sau garanție pentru plata chiriei sau pen­tru degradările cauzate imobilului. Această năpăstuire a proprietarilor urbani este cu totul criticabilă. Ea a­­pare și mai evidentă, ofind toate ce­lelalte clase sociale, earn produs sau revănd căte ceva, sunt lăsate, fățiș, sau ps­asiuni, să realizeze câștiguri fabuicane. Producătorii agricoli, industriașii mari și mici, dar mai ales comerci­anții și intermediarii de tot felul, câștigă nesupărați sută ba chiar mii la sută, iar la unele articole chiar și mai mult, pe cănd proprietarilor de imobile urbane nu li se permite nici măcar să-și realizeze modestele lor venituri de 5, 6 cel mult 10 la sută. Căci incă odată, să nu se piardă din vedere că, afară de București, și poate in food trecător și acum la Ia­și, incolo nicăiri in țară veniturile imobilelor urbane nu se urcă la mai mult de 10 la sută. Bună­oară la noi in Galați, primul port al țărei, și au viața extrem de scumpă astăzi, deși au suprapopula­re eprespe Întreită, chiriile sunt des­tul de eftine și nu produc proprieta­rilor de­cat cel mult 8 la sută. Mai ales refugiații așezați in Galați n’au a se plănge in această privire, chi­riile ce plătesc sunt minime, și in multe cazuri stau chiar degeaba. Nu este clar nici un motiv ca pro­prietarii să fie oropsiți, iar chiriașii privilegiați. Mai cu seamă cănd chiriile sunt singurele mijloace de existență, și proprietățile sfeotate de ipoteci, cum sunt cele mai multe, atunci nedrep­tatea devine și mai apăsătoare pen­tru bieții proprietari. Să nu uităm incă că Statul, de­și legea moratorului se întinde și asu­pra impozitelor, urmărește nu toate rigorile împlinirea dărilor. De unde să le plătească insă proprietarii, cănd nu pot incasa căștiurile imobilelor ? Ceva mai tipic : beneficiază de le­gile excepționale [și așa zișii mobili­zați pe loc, ba chiar și funcționarii fără întrebuințare plătiți cu lofuri grase și chiar cu indemnizații de ip orință! Tra să zică an­i destulă favoarea mobilizaților pe loc de a nu fi tri­­miși la front; ei se mai bucură și de privilegiul de a sta in case străine fără a plăti chirie. Cât pentru cei se primase indem­nizații de chirii, dar refuză a le plăti proprietarilor, aceștia ating culmea cinismului in asemenea materie. Nu credem că fi trecut vre o­dată prin mintea legiuitorului ideea de a ncuraja asemenea inichități mons­truoase. Nu credem iarăși să fi fost la mijloc vr’o pornire dușmănoasă­­ contra proprietarilor urbani in ge­­­neral. De regulă, istr’o stsra firească da | lucruri, clasa proprietarilor este cea­­ mai simpatică și mai vrednică de o eretire, ea formând temelia cea mai solidă a avuției Statului, ea furnizănd cele mai sigure venituri pentru te­zaurul public, ea in fine constituind elementul social cel mai statornic și mai băștinaș al unei țări. Și paza­ nici­odată mai mult ca in timp de războia, nu este mai mare nevoie de a domni dreptatea și ar­monia intre clasele sociale și intre cetățenii unui stat, este absolută ne­voie ca răul semnalat da noi să sa remedieze neîntârziat, modificăndu-se legile apăsătoare pentru proprietari. M. N. Pacu fost senator. Deschiderea școalei moldovenești din satul Suriu­ce­ni in ziua de 9 Noemvrie fiind de fa­ță comitetul din satul Suruceni ținu­tul Chișinău, preotul Vasile Cernita și părintele igumeu Dionisie, starețul mănăstirii Suruceni. Învățătoarea A­­rm Tonu mai inainte de a incepe învățătura copiilor in limba moldo­venească a spus copiilor următoarea cuvântare : Dragi copii ! Fericită eate soarta voastră, că voi sunteți cei dintru­ copii pe cari, du­pă ce in leagăn mama v’a dezmier­dat și dra­gostit in limba noastră ro­mânească sau moldovenească, acum cu mila lui Dumnezeu voi veți ince­­pe a vă lumina in aceiași limbă mol­dovenească, și veți fi începători ai unui șir de oameni deștepți, și lumi­nați in toate științele, ce școala no­uă vitectă. Voi întăi dragilor copii, veți primi și veți căpăta cele mai scumpe simțuri pe care vi le a des­coperit vouă istoria frumoasă a nea­mului nostru. Cred că dacă părinții voștri și frații noștri moldoveni până acum se rușinau de numele ce­­ purtau ca niște moldoveni, voi nu numai nu vă veși rușina, dar cu mare fală, și mândrie veți povesti tuturor, că sun­­tiți Romăni—ramuri din slăvită ră­dăcină romană. Dragi copii ! Mă simt foarte feri­cită, că am ajuns la acea vreme, de care mult doreau luptătorii pentru fe­ricirea neamului nostru, și că la deș­teptarea și luminarea lui sunt che­mată și eu, ca să lucrez după pute­rea mea. Dragi copii! După cum ve­deți eu sunt tânără , numai ce am sfârșit gimnazia, și din școală fil­sm abătut drept la voi in școală, și­­ i mare dorință ca științele căpătate de mine in școală să le impart cu voi. Eu sunt moldovancă și voi sun­teți moldoveni, de un neam suntem și de un sânge. Eu vă poftesc, dacă vei adevărat voiți știință și învățătu­ră, să fiți cuminți, să fiți liniștiți să nu faceți larmă, da să luați aminte toți la cuvintele mele, pentru ca să nu zic eu de multe ori pe un loc. Dacă iți fi cuminți, eu vă voi avea pe voi cei mai diaproape priteni, și am să vă iubesc așa cum m’a iubit și pe mine acel­ea m’au invâțat. Co­piilor­­ să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute, ca Învățătura, ce o În­cepem să ne fie cu sportu și de fo­los ! Dumnezeu să ne ajute ! Cetim in „Monitorul Oficial No. 178 din 28 Octombrie a. o. Asupra raportului ministrului nostru de stat la „ Departamentul Lucrărilor Publice, sub No. 14588 am decretat și regretăm“. Ale cui sunt regretele ? Ne plac s a crede că ale zețarului care a cules informația. I­I <.»jtMane«iiis £ 4a KMs&ess Inf­or­mații Imbalzanla de la brutării, goana după pine a populațio­­nai, dau loc zilnic la numrniS* rate Incidente. Pană poate lua cineva o pine, e mare lucru. Ar trebui ca autoritățile In drept să fie cuvenitele măsuri înființând noi localuri unde să se desfacă pinea. înaintea com­isiunei pentru re­vizuirea scutiților și reformaților, s’a prezentat și tânărul ministru de culte și instrucțiune publică d. I. G. Duca, care a fost găsit bun pentru infanterie. Se aduce la cunoștința tuturor că birourile consilierului agricol al ju­dețului Iași și comandamentului mi­litar al județului Iași s’a mutat in strada Ștefan cel Mare No. 21 (loca­lul ocupat de societatea generală de asigurare) unde se va adresa ori­ce corespondență san­gerari verbale. „Societatea ortodoxă națională a femeilor române“ a organizat un concert in folos al orfanilor din răz­­boiu ce va avea 103 in ziua da 27 0, orele 16­1­­­2. Pentru organise­rea «sneuraului, a dat un prețios ajutor de căpitan de Gladan. Concursul sa dă cu binevoi­torul concurs al maestrului George Enescu, al d-rei Lili N. Fopp și a artiștilor ruși d-nii căpitani Ignitoff și Panoff, locotenent Andreieff și soldatul Schwertz. In „ Monitorul Oficial“ de astăzi, au apărut listele de pierderi No. 187 și 188 din 27 și 28 Februarie. Și astăzi dimineață am avut o temperatură de minus 8 grade. O mașină ce manevra lăngă stația Nicelina a ucis ori pe caporalul Va­­sile Balan din regimentul 5 vânători. Un incendiu s-a declarat eri, la casa cu Bo. 1 din str Seutescu. Sosind pompierii focul a fost lo­calizat. Uprava Zemstvei guberniei, a Ba­sarabiei, aduce prin aceasta la cunoș­tința profesorilor romăni refugiați din Trans­l­vania, Bucovina și Romă­nia, că la școlile de mijloc (secunda­re) din Basarabia, ce deschid cate­­dre de limba română. Doritorii de a ocupa astfel de catedre, sunt poftiți să-și înainteze cererile lor pe nume­le Upravei Zemstvei guberniile a Basarabiei, Chișinău. Cu multă părere de rău aflăm că astă no­u«­e la spitalul de izolare a încetat din viață tânărul locotenent Eugen Al. Ianculeacu în urma unei anghine scarlatinoase. Duminică 26 Noembrie 1917 10 BANI * ANUNOURI INSERTII ȘI mCLAME In pagina l-a sandtul 2 Ld la Et« sâodul 1 Len care se va indica dacă reparațiunea se poate face in atelierele Z. I., sau urmează a se face in atelierele ce depind de direcțiunea fabricațiunei. 2. Pentru lucrările ce urmează a se efectua In atelierele Z. I., maș­in împreună cu buletinul sa va trimite prin îngrijirea serviciului automobi­lelor 7. I. atelierului pe acest servi­ciu a hotărât. 3. Pentru mașinale ce urmează intra in reparație la atelierele Nico­­a­lina sau arsenal, buletinul se va tri­mite direcției fabricației care cunos­când situația atelierelor (și o va co­munica serviciului automobilelor) va destina stabilimentul unda mașina trebue să fia predată. 4. Se va avea in vedere că capaci­tatea atelierelor in chestiune se sta­bilește astfel: Serviciul automobilelor 7. I. =­ 16 mașini. Direcțiunea fabricației — 80 ma­șini. In total prin urmare nu se vor pu­tea afla in ateliere un număr de ma­șini mai mare de 46 și in consecință serviciul automobilelor Z. I. și direc­țiunea fabricației nu va primi in a­­teliere la lor mai multa mașini. 5. Un tabel de răndul intrărei ma­gmelor la reparație sa va ține da către serviciul automobilelor Z. I. și direcțiunea fabricațiunei care va fi obligatoriu, afară de cazurile stabi­lite printr-o hotărăre ministerială. 6. Piesele de schimb de care ser­viciul automobilelor are nevoie se vor lucra in scrie in diferite ateliere și stabilimente și pentru care ecop ser­viciul automobilelor va prezenta di­recției fabricației tabelul de numărul Și felul pieselor in chestiune pentru a lua măsuri de confecționare. In tabel se va arăta și ordinea in care ele urmează a se confecționa din punct de vedere al urgenței. 7. Toate lucrările efectuate pentru mașinele aparținând armatei (operații și 7. I) se vor dezcompta tiitul de război de 1.400.000 din cre­ier des­chhis prin inaltul decret No. 717 | 915, 1116 I 916, 863 917 și jurnalul con­siliului de miniștri No. 1.116 | 916 și 1­031 I 916. 8. Lucrările executate pentru dife­rite autorități care nu intră in ordi­nea de bâtne­­ a armatei (afară de a­­cele ale misiunilor militare străine) se vor foca in schimbul costului, care se va achita in conformitate cu re­gulamentele stabilimentelor respec­tive sau a ordinelor ministeriala care hotărăște modul de administrare al atelierului respectiv. D. C. C. Dluioel, actual impiegat clasa I, și Valeriu Niculescu, licențiat in drept, se­mimes­», pe ziua de 16 Noembrie 1917, in serviciul exterior general al finanțelor, primul in baza art. 66 din legea pentru organizarea administrațiunii generale a finanțelor Statului, in funcțiunea de culeget de­ 1 secție, in locul d-lui I. R. Ploeșteanu, numit șef de s­ecție, iar cel de al doilea in funcțiunea de impiegat­ol. II in locul devenit vacant prin nu­mirea d-lui C. C. Dănical in funcțiu­nea de subșef de secție. Puliți­c ministerială. Secisiunea ministerială No. 101 din 21 Noe­mbre 1917 relativă la­ reparația automob.­in a­­atelier. Statului pendinte de minist­­riat. de război. 1. Toate cererile de repreț­ațiuni de automobile (trăsuri, camioane, etc.), aparținând armatei de operațiuni, zo­nei interioare, diferite autorități și cari urmează a fi reparate in atelie­rele ca depind de ministerul materia­lului de război și anume : a) Atelierele serviciului automobi­lelor Z. I. pendinte de serviciul au­tomobilelor din M. M. R. b) Atelierul de automobile de pe lângă atelierul de proiectile Nicolins, (pendinte de direcția fabricației din M. M. R.). c) Arsenalul armatei n tra ai in mod excepțional, (pendinte de direcția fa­bricației din M. M. R. se vor adresa ministerului mate­rialului de război, serviciul automo­bilelor Z. I., care după ce va exami­na mașina prin specialiștii săi, va stabili un buletin de reparație in DE­U CERCUL DIDACTIC Conferința d-lui Gh. Ghibanescu tot cercul didactic și-a scrie, conferințelor sale. Cal reînceput intăi a vorbit d. Gh. Ghibănescu președin­tele cercului. Subiectul ales a fost : Raporturile Anglo-Romăne, după lucrarea d-lui N. Iorga, Din expunerea metodei făcută re­iasă că raporturile in trecut au fost sporadica intre Anglia și România pănă la 1827. Câțiva călători curioși, negustori și ambasadori străini au vizitat țările rosnăne. Singurele ra­porturi au fost cele comerciale, cons­fințite in tractatul lui W. Harebone de fupt. Petru Șchiopul (1587). Ia Orient politca Angliei a fost pen­tru o integritate a Turciei și pe a­­cest principiu conservator țările ro­mâne au intămpinat o primire greoie a revendicărilor sale naționale. La Constantinopol acesată politică a dus’o Canning, marele ambasador, care a urzit războiul Crimeei. Franța a ținut seamă de avizul Angliei și la borne Napoleon III a luat aprobarea reginei Victoria, cu formula engleză a Unirii: 2 domni, 2 camere, 2 guverne și o comisie centrală la Focșani. Venind la răsboiul actual, cu tot momentul greu in care ne aflăm, raza de speranță­ o vedem tot in An­glia, singura putere care va exstrăma pretențiunile Germaniei, cum acum o sută de ani in urmă tot ea a sfărâ­mat opera lui Napoleon. Membrii cercului didactic au aco­perit cu aplauze frumoasa și intere­santa expunere a d­lui Ghibănescu. Rep. Primim următoarele rânduri : Domnule Redactor. In dorința de a ajuta căt mai mult pe v­t­i­i noștri soldați, autorii epo­peii na­ționale dai­ Mărășești, „clasa a IV-a“ (plutonul 4, Compania 2 a) „a liceuului militar din Iași“ au să răspundă pe căt le-a fost cu căutat pu­tință apelului D­nei Lucia D Gre­­cianu ca să as cumpere șoșeri de pista soldaților noștri din posturile înaintate de pe front. Dear vă rugăm să fiți intermediarul nostru și să înaintați suma de/­8,65 bani, umila noastră contribuție, D-nei Lucia D. Grecianu. Ne pare bine că avem ocaziunea să ajutăm pe eroii noștri (și pe acei astăzi prizonieri cărora le am trimis cărți de citit). Vă rog să primiți, D­le Redactor» asigurarea considerațiunilor noastre pe care vi le păstrăm. Elev sau de pluton al clasei a IV-a A. F. Ionescu-Giu­sean­ol. V­II a Consultațiu­nile gratuite ale Cli­nicei boalelor nervoase și mentala vor reîncepe Luni 27 Noembrie la orele 2 p. m. în localul Facultăței de Me­­dicină str. Alexandri. Mîn.0 Duminică, la Teatrul Național, pentru a treia oară tragedia clasică Polleck, Orchestra sub conducerea compozitorului C. Nottara-junior. Membrii „Sindicatului Ziariștilor“ sunt rugați a se întruni Marți 28 No­embrie, orele 5 d. a., în­­ localul re­dacției ziarului „Acțiunea Română“ spre a li sa face comunicări impor­tante Gheatia plinei. — Ași dimineață la­pităria Kl«in, actuală Grossman e­­rau peste 300 de oameni ordinea , o ținea un gardist și un jandarm ru­ral, și in loc să dea pînea la so­i cari așteptau data 4, o dredeau la cei cari vroiau ei. Pe urmă e o ordo­nanță lipită la toate pităniile că­i n’au voe­ s ă ia pline, nici soldații romini, nici cei ruși, c&și au dela manutanță cu toate astea ordinul nu se ține, căci soldații din amindouă armatele se îngrămădesc și dă lumea într’o parte luînd cîte 10 pîini. eșit pe poartă vre­o 5 evrei Au mai eu cîte un sac mare plin de pîini și lumea a văzut cum se postase unul pe gri­lajul dslș Smirnov și vindea pîinea , ea 2 lei. E o mare nenorocire că toa­te astea să făptuisc sub ochii auto­rităților noastre prin oamenii cari sînt puși ca să fie ordine. Mîine, Duminică 26 Noembrie a­­pare No. 5 al revistei „Cronica ar­tistică și literară“, publica b­ine săp­­tămînaia, sub direcțiunea eleu fratelui nostru d. Dinu Dumbravă de la „Ac­țiunea­­ Romînă“. Acest număr cuprinde un material cu deosebire variet, selecționat și in ultimele pagini, distribuția cu subiec­­t ale spectacolelor săptămînei. Un exemplar 30 bani. BIBLIOGRAFII Au apărut decorând : Harta răsboiului occidental (frontul Franco Anglo-Berg.-german), lei 2. Harta răsboiului Oriental (frontul Ruso-Austifa-German, lei 2. Hr­rta Europei, lei 2. Harta României, lei 1.60. Herta Umoristică a­­ Europei lei 1

Next