Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)
1917-11-26 / nr. 240
Anul XIV No* 240 IO B^NI Rerfâcfh ș! fis'mfnlstra/fa mmș i Piața Unirea Un număr vechi 30 bani TC TigTOOnSHC ORGA 11 AL PARTIDUULUI C0 KS2KVATOR Măsuri de înlăturat Starea de rsmboi necesite sză firește cete mai mari jertfe. Ca aceste jertfe să fie suportate cu resemnare, dacă nu au bucurie, ele trebuie a fi privească pe toți membrii societății, și să nu fie nici privilegiați, nici năpăstuiți. Sunt astăzi la noi insă căteva măsuri, luate de către reprezentanții Statului, desigur cu bune intențiuni, cari păcătuiesc foarte mult contra acestei regale. Între acestea, se prenumără legile excepționale in favoarea chiriașilor. In scopul de a se isbi câțiva acaparatori și speculanți nerușinați din București, s’a alcătuit legea din 5 Aprilie 1916, care dispune la general pe proprietari de toate drepturile și acordă cale mai revoltătoare privilegii tuturor chiriașilor. Iar alte legi de excepție posterioare, mai ales acea a moratorului general, au inrft dtitțit și mai mult situația proprietarilor urbani. După legislația in ființă, un proprietar nu poate face nimica ca să-și încaseze chiriile, nici să se scape de un chiriaș rău, nici macar să și asigura drepturile pentru viitor. Chiriile nu se pot spori; contractele sunt prelungite de la lege până după un an de la Încetarea războiului; nici o acțiune de acest fel nu se poate intenta înaintea justiției, nici chiar sechestru asigurător nu se poate înființa, așa că chiriașul ii rădean nas proprietarului, și el poate să părăsească imobilul oricănd, fără nici o piedică sau garanție pentru plata chiriei sau pentru degradările cauzate imobilului. Această năpăstuire a proprietarilor urbani este cu totul criticabilă. Ea apare și mai evidentă, ofind toate celelalte clase sociale, earn produs sau revănd căte ceva, sunt lăsate, fățiș, sau psasiuni, să realizeze câștiguri fabuicane. Producătorii agricoli, industriașii mari și mici, dar mai ales comercianții și intermediarii de tot felul, câștigă nesupărați sută ba chiar mii la sută, iar la unele articole chiar și mai mult, pe cănd proprietarilor de imobile urbane nu li se permite nici măcar să-și realizeze modestele lor venituri de 5, 6 cel mult 10 la sută. Căci incă odată, să nu se piardă din vedere că, afară de București, și poate in food trecător și acum la Iași, incolo nicăiri in țară veniturile imobilelor urbane nu se urcă la mai mult de 10 la sută. Bunăoară la noi in Galați, primul port al țărei, și au viața extrem de scumpă astăzi, deși au suprapopulare eprespe Întreită, chiriile sunt destul de eftine și nu produc proprietarilor decat cel mult 8 la sută. Mai ales refugiații așezați in Galați n’au a se plănge in această privire, chiriile ce plătesc sunt minime, și in multe cazuri stau chiar degeaba. Nu este clar nici un motiv ca proprietarii să fie oropsiți, iar chiriașii privilegiați. Mai cu seamă cănd chiriile sunt singurele mijloace de existență, și proprietățile sfeotate de ipoteci, cum sunt cele mai multe, atunci nedreptatea devine și mai apăsătoare pentru bieții proprietari. Să nu uităm incă că Statul, deși legea moratorului se întinde și asupra impozitelor, urmărește nu toate rigorile împlinirea dărilor. De unde să le plătească insă proprietarii, cănd nu pot incasa căștiurile imobilelor ? Ceva mai tipic : beneficiază de legile excepționale [și așa zișii mobilizați pe loc, ba chiar și funcționarii fără întrebuințare plătiți cu lofuri grase și chiar cu indemnizații de ip orință! Tra să zică ani destulă favoarea mobilizaților pe loc de a nu fi trimiși la front; ei se mai bucură și de privilegiul de a sta in case străine fără a plăti chirie. Cât pentru cei se primase indemnizații de chirii, dar refuză a le plăti proprietarilor, aceștia ating culmea cinismului in asemenea materie. Nu credem că fi trecut vre odată prin mintea legiuitorului ideea de a ncuraja asemenea inichități monstruoase. Nu credem iarăși să fi fost la mijloc vr’o pornire dușmănoasă contra proprietarilor urbani in general. De regulă, istr’o stsra firească da | lucruri, clasa proprietarilor este cea mai simpatică și mai vrednică de o eretire, ea formând temelia cea mai solidă a avuției Statului, ea furnizănd cele mai sigure venituri pentru tezaurul public, ea in fine constituind elementul social cel mai statornic și mai băștinaș al unei țări. Și paza niciodată mai mult ca in timp de războia, nu este mai mare nevoie de a domni dreptatea și armonia intre clasele sociale și intre cetățenii unui stat, este absolută nevoie ca răul semnalat da noi să sa remedieze neîntârziat, modificăndu-se legile apăsătoare pentru proprietari. M. N. Pacu fost senator. Deschiderea școalei moldovenești din satul Suriuceni in ziua de 9 Noemvrie fiind de față comitetul din satul Suruceni ținutul Chișinău, preotul Vasile Cernita și părintele igumeu Dionisie, starețul mănăstirii Suruceni. Învățătoarea Arm Tonu mai inainte de a incepe învățătura copiilor in limba moldovenească a spus copiilor următoarea cuvântare : Dragi copii ! Fericită eate soarta voastră, că voi sunteți cei dintru copii pe cari, după ce in leagăn mama v’a dezmierdat și dragostit in limba noastră românească sau moldovenească, acum cu mila lui Dumnezeu voi veți incepe a vă lumina in aceiași limbă moldovenească, și veți fi începători ai unui șir de oameni deștepți, și luminați in toate științele, ce școala nouă vitectă. Voi întăi dragilor copii, veți primi și veți căpăta cele mai scumpe simțuri pe care vi le a descoperit vouă istoria frumoasă a neamului nostru. Cred că dacă părinții voștri și frații noștri moldoveni până acum se rușinau de numele ce purtau ca niște moldoveni, voi nu numai nu vă veși rușina, dar cu mare fală, și mândrie veți povesti tuturor, că suntiți Romăni—ramuri din slăvită rădăcină romană. Dragi copii ! Mă simt foarte fericită, că am ajuns la acea vreme, de care mult doreau luptătorii pentru fericirea neamului nostru, și că la deșteptarea și luminarea lui sunt chemată și eu, ca să lucrez după puterea mea. Dragi copii! După cum vedeți eu sunt tânără , numai ce am sfârșit gimnazia, și din școală filsm abătut drept la voi in școală, și i mare dorință ca științele căpătate de mine in școală să le impart cu voi. Eu sunt moldovancă și voi sunteți moldoveni, de un neam suntem și de un sânge. Eu vă poftesc, dacă vei adevărat voiți știință și învățătură, să fiți cuminți, să fiți liniștiți să nu faceți larmă, da să luați aminte toți la cuvintele mele, pentru ca să nu zic eu de multe ori pe un loc. Dacă iți fi cuminți, eu vă voi avea pe voi cei mai diaproape priteni, și am să vă iubesc așa cum m’a iubit și pe mine acelea m’au invâțat. Copiilor să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute, ca Învățătura, ce o Începem să ne fie cu sportu și de folos ! Dumnezeu să ne ajute ! Cetim in „Monitorul Oficial No. 178 din 28 Octombrie a. o. Asupra raportului ministrului nostru de stat la „ Departamentul Lucrărilor Publice, sub No. 14588 am decretat și regretăm“. Ale cui sunt regretele ? Ne plac s a crede că ale zețarului care a cules informația. II <.»jtMane«iiis £ 4a KMs&ess Informații Imbalzanla de la brutării, goana după pine a populaționai, dau loc zilnic la numrniS* rate Incidente. Pană poate lua cineva o pine, e mare lucru. Ar trebui ca autoritățile In drept să fie cuvenitele măsuri înființând noi localuri unde să se desfacă pinea. înaintea comisiunei pentru revizuirea scutiților și reformaților, s’a prezentat și tânărul ministru de culte și instrucțiune publică d. I. G. Duca, care a fost găsit bun pentru infanterie. Se aduce la cunoștința tuturor că birourile consilierului agricol al județului Iași și comandamentului militar al județului Iași s’a mutat in strada Ștefan cel Mare No. 21 (localul ocupat de societatea generală de asigurare) unde se va adresa orice corespondență sangerari verbale. „Societatea ortodoxă națională a femeilor române“ a organizat un concert in folos al orfanilor din războiu ce va avea 103 in ziua da 27 0, orele 1612. Pentru organiserea «sneuraului, a dat un prețios ajutor de căpitan de Gladan. Concursul sa dă cu binevoitorul concurs al maestrului George Enescu, al d-rei Lili N. Fopp și a artiștilor ruși d-nii căpitani Ignitoff și Panoff, locotenent Andreieff și soldatul Schwertz. In „ Monitorul Oficial“ de astăzi, au apărut listele de pierderi No. 187 și 188 din 27 și 28 Februarie. Și astăzi dimineață am avut o temperatură de minus 8 grade. O mașină ce manevra lăngă stația Nicelina a ucis ori pe caporalul Vasile Balan din regimentul 5 vânători. Un incendiu s-a declarat eri, la casa cu Bo. 1 din str Seutescu. Sosind pompierii focul a fost localizat. Uprava Zemstvei guberniei, a Basarabiei, aduce prin aceasta la cunoștința profesorilor romăni refugiați din Translvania, Bucovina și Romănia, că la școlile de mijloc (secundare) din Basarabia, ce deschid catedre de limba română. Doritorii de a ocupa astfel de catedre, sunt poftiți să-și înainteze cererile lor pe numele Upravei Zemstvei guberniile a Basarabiei, Chișinău. Cu multă părere de rău aflăm că astă nou«e la spitalul de izolare a încetat din viață tânărul locotenent Eugen Al. Ianculeacu în urma unei anghine scarlatinoase. Duminică 26 Noembrie 1917 10 BANI * ANUNOURI INSERTII ȘI mCLAME In pagina l-a sandtul 2 Ld la Et« sâodul 1 Len care se va indica dacă reparațiunea se poate face in atelierele Z. I., sau urmează a se face in atelierele ce depind de direcțiunea fabricațiunei. 2. Pentru lucrările ce urmează a se efectua In atelierele Z. I., mașin împreună cu buletinul sa va trimite prin îngrijirea serviciului automobilelor 7. I. atelierului pe acest serviciu a hotărât. 3. Pentru mașinale ce urmează intra in reparație la atelierele Nicoalina sau arsenal, buletinul se va trimite direcției fabricației care cunoscând situația atelierelor (și o va comunica serviciului automobilelor) va destina stabilimentul unda mașina trebue să fia predată. 4. Se va avea in vedere că capacitatea atelierelor in chestiune se stabilește astfel: Serviciul automobilelor 7. I. = 16 mașini. Direcțiunea fabricației — 80 mașini. In total prin urmare nu se vor putea afla in ateliere un număr de mașini mai mare de 46 și in consecință serviciul automobilelor Z. I. și direcțiunea fabricației nu va primi in ateliere la lor mai multa mașini. 5. Un tabel de răndul intrărei magmelor la reparație sa va ține da către serviciul automobilelor Z. I. și direcțiunea fabricațiunei care va fi obligatoriu, afară de cazurile stabilite printr-o hotărăre ministerială. 6. Piesele de schimb de care serviciul automobilelor are nevoie se vor lucra in scrie in diferite ateliere și stabilimente și pentru care ecop serviciul automobilelor va prezenta direcției fabricației tabelul de numărul Și felul pieselor in chestiune pentru a lua măsuri de confecționare. In tabel se va arăta și ordinea in care ele urmează a se confecționa din punct de vedere al urgenței. 7. Toate lucrările efectuate pentru mașinele aparținând armatei (operații și 7. I) se vor dezcompta tiitul de război de 1.400.000 din creier deschhis prin inaltul decret No. 717 | 915, 1116 I 916, 863 917 și jurnalul consiliului de miniștri No. 1.116 | 916 și 1031 I 916. 8. Lucrările executate pentru diferite autorități care nu intră in ordinea de bâtne a armatei (afară de acele ale misiunilor militare străine) se vor foca in schimbul costului, care se va achita in conformitate cu regulamentele stabilimentelor respective sau a ordinelor ministeriala care hotărăște modul de administrare al atelierului respectiv. D. C. C. Dluioel, actual impiegat clasa I, și Valeriu Niculescu, licențiat in drept, semimes», pe ziua de 16 Noembrie 1917, in serviciul exterior general al finanțelor, primul in baza art. 66 din legea pentru organizarea administrațiunii generale a finanțelor Statului, in funcțiunea de culeget de 1 secție, in locul d-lui I. R. Ploeșteanu, numit șef de secție, iar cel de al doilea in funcțiunea de impiegatol. II in locul devenit vacant prin numirea d-lui C. C. Dănical in funcțiunea de subșef de secție. Pulițic ministerială. Secisiunea ministerială No. 101 din 21 Noembre 1917 relativă la reparația automob.in aatelier. Statului pendinte de ministriat. de război. 1. Toate cererile de reprețațiuni de automobile (trăsuri, camioane, etc.), aparținând armatei de operațiuni, zonei interioare, diferite autorități și cari urmează a fi reparate in atelierele ca depind de ministerul materialului de război și anume : a) Atelierele serviciului automobilelor Z. I. pendinte de serviciul automobilelor din M. M. R. b) Atelierul de automobile de pe lângă atelierul de proiectile Nicolins, (pendinte de direcția fabricației din M. M. R.). c) Arsenalul armatei n tra ai in mod excepțional, (pendinte de direcția fabricației din M. M. R. se vor adresa ministerului materialului de război, serviciul automobilelor Z. I., care după ce va examina mașina prin specialiștii săi, va stabili un buletin de reparație in DEU CERCUL DIDACTIC Conferința d-lui Gh. Ghibanescu tot cercul didactic și-a scrie, conferințelor sale. Cal reînceput intăi a vorbit d. Gh. Ghibănescu președintele cercului. Subiectul ales a fost : Raporturile Anglo-Romăne, după lucrarea d-lui N. Iorga, Din expunerea metodei făcută reiasă că raporturile in trecut au fost sporadica intre Anglia și România pănă la 1827. Câțiva călători curioși, negustori și ambasadori străini au vizitat țările rosnăne. Singurele raporturi au fost cele comerciale, consfințite in tractatul lui W. Harebone de fupt. Petru Șchiopul (1587). Ia Orient politca Angliei a fost pentru o integritate a Turciei și pe acest principiu conservator țările române au intămpinat o primire greoie a revendicărilor sale naționale. La Constantinopol acesată politică a dus’o Canning, marele ambasador, care a urzit războiul Crimeei. Franța a ținut seamă de avizul Angliei și la borne Napoleon III a luat aprobarea reginei Victoria, cu formula engleză a Unirii: 2 domni, 2 camere, 2 guverne și o comisie centrală la Focșani. Venind la răsboiul actual, cu tot momentul greu in care ne aflăm, raza de speranță o vedem tot in Anglia, singura putere care va exstrăma pretențiunile Germaniei, cum acum o sută de ani in urmă tot ea a sfărâmat opera lui Napoleon. Membrii cercului didactic au acoperit cu aplauze frumoasa și interesanta expunere a dlui Ghibănescu. Rep. Primim următoarele rânduri : Domnule Redactor. In dorința de a ajuta căt mai mult pe vtii noștri soldați, autorii epopeii naționale dai Mărășești, „clasa a IV-a“ (plutonul 4, Compania 2 a) „a liceuului militar din Iași“ au să răspundă pe căt le-a fost cu căutat putință apelului Dnei Lucia D Grecianu ca să as cumpere șoșeri de pista soldaților noștri din posturile înaintate de pe front. Dear vă rugăm să fiți intermediarul nostru și să înaintați suma de/8,65 bani, umila noastră contribuție, D-nei Lucia D. Grecianu. Ne pare bine că avem ocaziunea să ajutăm pe eroii noștri (și pe acei astăzi prizonieri cărora le am trimis cărți de citit). Vă rog să primiți, Dle Redactor» asigurarea considerațiunilor noastre pe care vi le păstrăm. Elev sau de pluton al clasei a IV-a A. F. Ionescu-Giuseanol. VII a Consultațiunile gratuite ale Clinicei boalelor nervoase și mentala vor reîncepe Luni 27 Noembrie la orele 2 p. m. în localul Facultăței de Medicină str. Alexandri. Mîn.0 Duminică, la Teatrul Național, pentru a treia oară tragedia clasică Polleck, Orchestra sub conducerea compozitorului C. Nottara-junior. Membrii „Sindicatului Ziariștilor“ sunt rugați a se întruni Marți 28 Noembrie, orele 5 d. a., în localul redacției ziarului „Acțiunea Română“ spre a li sa face comunicări importante Gheatia plinei. — Ași dimineață lapităria Kl«in, actuală Grossman erau peste 300 de oameni ordinea , o ținea un gardist și un jandarm rural, și in loc să dea pînea la soi cari așteptau data 4, o dredeau la cei cari vroiau ei. Pe urmă e o ordonanță lipită la toate pităniile căi n’au voe s ă ia pline, nici soldații romini, nici cei ruși, c&și au dela manutanță cu toate astea ordinul nu se ține, căci soldații din amindouă armatele se îngrămădesc și dă lumea într’o parte luînd cîte 10 pîini. eșit pe poartă vreo 5 evrei Au mai eu cîte un sac mare plin de pîini și lumea a văzut cum se postase unul pe grilajul dslș Smirnov și vindea pîinea , ea 2 lei. E o mare nenorocire că toate astea să făptuisc sub ochii autorităților noastre prin oamenii cari sînt puși ca să fie ordine. Mîine, Duminică 26 Noembrie apare No. 5 al revistei „Cronica artistică și literară“, publica bine săptămînaia, sub direcțiunea eleu fratelui nostru d. Dinu Dumbravă de la „Acțiunea Romînă“. Acest număr cuprinde un material cu deosebire variet, selecționat și in ultimele pagini, distribuția cu subiect ale spectacolelor săptămînei. Un exemplar 30 bani. BIBLIOGRAFII Au apărut decorând : Harta răsboiului occidental (frontul Franco Anglo-Berg.-german), lei 2. Harta răsboiului Oriental (frontul Ruso-Austifa-German, lei 2. Hrrta Europei, lei 2. Harta României, lei 1.60. Herta Umoristică a Europei lei 1