Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)
1917-11-25 / nr. 239
Jnul No« 239 ta ® rfT "a.MrwK.wmL'rtmcmK. *«?»>« »»tkr* wss»: ."^.«jMKiacKMaanai 10 MU* Agrfscfia șl Kdminkfreffa inși Piața Unirea Un număr vechi 30 kard sz.: TawfgAW*iw-l«i ií<wti5»awM8»^»g»A»»iMr3aa83BE«agig«5e«A<»ww»«»MH»JWK^Bwa^^ ARMISTIȚIUL Românii șî bilicul i»tor«antretgst. Rofitaiot «rsu âateri față de siliți, eu flout c’o ebRisd», pere nu 8« potto tăgădui. Nici-unul dintre combatant! n’a ]v«5 « astupta cu mai mulți ți ms! mari dușmani ,ci»odată, ai nici unul, s’o mărturisim, nu și « vărsat lîng și a 0« mai mulți profusiv ®«. Adorăm fii noștri prieteni te $% stat prea departe di noi, îl ne ea ajutat, ort !» au stat tu putința, și noi amIsptat, poate hotarele puterilor noastre. Usu! distra »Mați teii, au vreo să biata mai departe U contra v ^«nașului. Am luptat alutor de ei. Toate acțiunile noastre militare s’au dat in colaborare cu armatate lui. Armata rusă, de pe frontul român, a hotezt armistițiul. Guvernul nostru a hotărî ca armata noastră sâ se unsescă la propunert. Lumea ne judeci. Timpul va lămuri și mai bine «acxei» nari ne-au adus aci Ardeeasa vecinului, e drept, d«r și-a nevetit at ————————11 • M o 1' ———uuueu^s—* ——*1 Svy^'.íí éj fi făst 1« primejdie. Mordlen felcis e nobili si ’n f*ța oi ne ’nă« ehinium, cu 'n fața lui Dum«««u, »I tusasi. D mnarU zadarnici e o viați mordtiffl. Cei cari ce evadac, și cei «ori veghează Is sparle nsautrfl au Ia ’ndämlnS fagtala tpraffi juisor. Cei mulți fiu n« «$issierdut tuofidar««. Trobu« ei frulm. Am dovedit-e in triept, și tim sues e in evidență luminos** un vraorml* dfn ® rmi. Jirtfele pe catä Io am fost nu pet rämtoea ffic’ da răsplătit. Le-au simțit des sitnăîi le-au apreciest aliații; ie ftim gl se plingem noi. Generațita da azi nu i tnvâ In măsură de a jideea fapî^e solro a martoră a fost. El nu are orit«ria». Abia ttrziu ce vor ști și dezvălui toate. Se va? cunoa h ca d«-am m eu?tu! toata greutățile prie etan om tresa*. De-*bhursiafii iși vor da «sami sasi am trecut paste pi care ne-o săpiseră toți gro*>pp. gps. manii sioștrii. mar 3E3oxa cuxxlm. R ® grodu*tm 4'» ziarul „Lifeartet’«“ care apare 1« Cleveland (Amerie«), «rapStoarme rfiadari tab titlul de mg i p.aa . Pare că simt, sft «e.î rai »«îți distra cititorii ««ostor fai, rai «! pane întrebare« : E! bin«, «eu» dapă 9« ai atat dai «ai in Țo?8, hici spune na și nonflerio? «azi »’am atât part» de a p«vtr«8» i* es, eu» e Țara sosea Romănisacft ? Că, Dau»«« grau »e putem fsea o ioosintimp»daleadta ea, căci câți osmani vorbea? ds România, toți astfel o poveste, «nu o prea Undă, »ii o prea bulen, șî, durere, sunt mai mulți cești din urmă, decât cei dintâi. Să ne spună „Libertatea“ drept așa ouai , prin Romania, ce stări, ce oameni, ce moravuri ? Apoi, dregi cititori, „Libertatea“ vă va spuse drept cum stau lucrurile in România. Iar ca n’o înțelegem mai bine cu toții, ne vom fo csi de o asemănare, Inchipuieșteți un om harnic și Învățat, care s'a apusat lui«i zîdeaaci, o casă nouă, cu drăguț polei cu mai multe rânduri (caterv), in mijlocul uunei grădini »are o sconte mifft Mftsă și bt rmenoasâ, > &ci sărase »cică vreme in păraginir«, in părăsire de soarta ei vitregă. Ci omul harnic și Învățat, nu se sperie de mlaștini«, dacă altfel grădina e la loc bun, — căci doar mlaștina o poți face să se scurgă, să sece, și buruienile se curăță și vei avea acolo cu vremea o grădină de mai vare dragul ! Ditai, b’e apucat da lucru. A săpat fundamente adânci, in mijlocul mlaștinei, și a mosput zidirea, ba a aia»« cu ea până la «atol (rândul) al 4 lea, al B-lea, ca asseat și coperișul cel atlti de frumo 1 mert ! In forme maeștri*, plăcute celților, și meșterii zidari na sc&obtară acum in jos, lucind frumos pereții, așezând pe sub streșini podoabele iele drăguțe de să te tot uiți la ele. Iacă au pas și fereatri!« ]a răndul cel mai de sus și 1» cel de mirei. Ce frumoase sunt! Uiteți-vă mai stea la ferestruicila acele», făcută cum și ea podoabă, tâist# unde rotund, altele boltite din bus, altele inginte, aveste ! Șî căt de drăguțe le fac geamurile cele de sticlă fină și groasă cu dungi ciselfite ca dungii« oglinzilor grele și de felurite colori cari atrag de departe privirea spre ele! Meșterii au al*»sau curățitul și Împodobitul palatului până cum ia unsaâtfete. Căt e de la creștet până aci, ei am lucru de toată firacgația, o podoabă, o față a locului pe care se inalță, dar de aici ia joa 0 insă zidul simple, «rârămidă goală puse una peats alte, stropită cu tencei*să aspră, asluoîată; prin fara atri B»a* B<îă*du il* de zidăria, is«nîe, ««hale; pe trwpti var și nisip, iar joa pe lăngă «asă, «a ațolo und« a« «id*și« Incă , pământ frfimăntst d« rostale csr*l»y grai«, afArămături de cără&isi, vtr, iawns căaute, neSuderi !!«!pite, toat» d«a rslne, «a acolo and« n’â! sjunc insă a faen ® id!ne,•»rățind îndată, e* maeatrii zidari vor robed pă*ă j*e ea lucrarea lor, pa ulim» a Avria palatal rămâtne o fruran- B^a a Rlaestriei ș; h*rai*iar 0*»»^ ești. — B† ▼* fae *a*rfti«nfe Jo» po lăngă bh fi grădzaa «cola iică ian«rft»dn- Sala, va fi pristănilâ îmtr’an par ® fr«, moș, cu pârări regulate, prindulte ori pardosite, și se va umplea de tufe de flori șî point roditori, și va fi un mic colț de raiu ! Gări »sa știe și poate să facă măna omeniieacă condusă de știință, dintr’o miestină pustie, tm loc detfitit. …» dragai iei, oșs’j România caref«t palat ce e in l»c«are infâ pa locui pa*b*lnlt! Mefteri conducftvari an ina*prt » d'r»o pal&tnt» »(ndru re «« nu«ețtant*t»lromăt Și s’s« rădicat zidurilee pgr.j sus, și’sra pus cu pețișul și coboară cu lu Ca>'»a de desăvârșire a iui vi j.*?« dar n’eu ajuns încă până jos, nici să curețe și pe jos prin grădină. Abia au putut desăvârși formele cele mai da lipcă, mai de asupra, ce «era cer un»i Btuț, d constituție cu regalitate guvern, diplomație, o administrație, o arsată, o justiție, rolul de școli de tot felul mari și mici, și abia acum se apropie de locuirea nevoilor minte și mărunte ale poporului, pentru a prefunfi și viața lui din mlaștină părăginită, in grindină desfătată și fericitoare. Nu poți ceva zidarilor acelora, ori esti d» mașteri ar £ 1 »a Bâ’ți dae palatul gat» de azi până măna, le trebuețte pantru asta timp ca Ifigas, nu poți oara nici conducătorilor unei țări abia scăpată de sub jug păgân, să o facă pe acela la toate privințele fariite de ani pe mâine. Lucrul ce face dar ce cere și alei timp, regsz. vAeM ewi, ofißind din România, vă vorbesc numai de râu, vă descriu țara misual în colorile orie maîne«unt bi“»ți «»meni, cari trecînd pe lânga mieunatul palat in lucrare, »’au «țtrt nu mai pe joa«ab nasullor, la tiu» mesiscRtâ *» năzături de părfimidâ, de »cânfiiftri, d» bârne, de barnivni, ei namei «vestea le-au văzut, Nu și-au rădicat privirea și mai sus, să vadă partea gata a palatului, este *« dftsvalue ta o xaiamată podoabă, care are părți frumoase de nu ee mai satură suflatul romănesc a le privi! E departe de noi că spunem, că tot ea e in Romănia, a frumos și bun * și de mincit. H». Sunt acolo multe i: lucruri de indsepta*, «*te avolo visă < sBlitÄ tină de spili t. Dar cum «l»b acela «are vizând in jurul ossei lui, in curten Ini, in gridisiftini, căzături, dărăwâturi, gropi, bălării, trioaepe simp!« a huli, și lustra toată c«*« și curtez, in loc *fi pună mâna la umplerea gropilor, bărbătește a golurilor, la ourățirea bălăriilor. Ba ®a către vrei pa aristas mai mult*, ea atâta tradue «A’fi !«eu?zi mai tare puterile pentru un litwrar«aio?. Cănd «ineva vă ßpu« că iu R» m&*ia totul « »ar fi mimară, c& nu erodați. E și România o țară iu ears trâiesa pansul, și oxm*nii sunt pre i«tmpane$ și bani și răi, poate mai mulți răi ca bai. Dar sfind via» alta o gură spartă și vă *puna numai minuni da răutăți da prin Țară, aceluia să’i aliați: Ta, săra»«, ai trecut prin acri« țari, uitil*d«ta num«i la tina da endi piafoarria tal». Tu n’fii văz .* în România ia nici stal ® pa cer, nici «oara, ni»i lună, d*și și pe carul romăcana sa gisti» fieori și stele și lună și l<i»i«ă. Itr dacă in joc de aori«li vom iubi-o pe toții și vom lesera din răsputeri pentru a 3castă țară, oara e trupia« neamului român ®*», vom ajunge că atalam pa ««nui ai afi sa intBrabească, dacă crangft a fi presărat și tot pământul ai, do »talele și florile fericiri întregului neam, a Întregului popor ! — Sâmbătă 26 Noembrie 19 n ANUNȚURI In ÍNSERJ7I Șt RECLAME ta úmM 2 Lei în prote ft* miadul 1 Lee IO bani GRGM IRL PARTIM 1 «5 CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecians, face un apel către toți [ipe icari’și dau sanii de suferințele ce vor avea de îndurat soldatii noștri in tranșee* de pe front, atunci când iarna ii va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecianu ar dori, pentru a alina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce se » or subscrie, șoșoane de pâslă,menite a se aștern peste bocănii. Totalul gumelor adunate pănă in «iua de 11 Noimbrie este de Lei 7SST8-20 Ruble 7964-09 Dm Ccm[ta«a Gr. Srowaia .........................................................................Lf! 100 ... „ Contîdrața N. Eramis......................................................................................n 100 — „ I»»«*aa Frite Târfa Neamț...................................................................n 100 — „ Bia»«Ua S. Oaata«»«ni» .... 100 — , li®eotsn#nl-*öI*aal Bo* Olobasn? .......................................................... 100 — Pr*t«jfsl Dîrtaial 4-e 0«rtltria............................................................................' f0$ — CliMsa IV A. Ll«»wl «Rîtițar I«fi........................................................................” 48-66 D^si fi Í. Dr. Livin Ctmpeaan...................................................................................... 40 — D și a na Mimor P. N înșir n 10O — Sob ostțarîl Bstal. 1 Graabo*n prin Btrgantil <î. Ni<sols»sau „ 180 — P. 8. B. Arhîsra Al Ataxîn Șarba» Graieveaanl 40 — D. N. Volanti 100 -D *a Nl»8ttt 8*«ly 100 — D. Căpitan Dwsnitriava 25 — G&țeriî Rag. Bnz«n No. 8 P. A. ^ 815 — Opliski pi »oldsjü divizionului III Cavalerie, Divizion 8 320 Total 75.662 - 86 Saibstor/pțl® srm SnohSs. Informații D-na Lucia I. Ghe«i«an nar«tg» «A inștiinț»m p§ p#tru soștri, oh ä s« a to»his fists da subcmipție psntru cuvi«8rar«a da sofoane da «fală p«ntru estișii noștri, subțumind di» »wf»t tuturor subscriitorilor car« a« bf«*vgita r**punde aptului fiu. Totului banilor «bun»ți este de 7.964 r«bl*, precum și 75 652 rul ?5 bani, car» vor rAntänae depășit« Banca Națională, pină când se vor putea trimite din Rusia soșoaigli cerute. Mani« Bânbafă 85 No?mbrie fir d sfint» Ecaterin«, Bimfridfi Lozonschi, din strada Lozonzaki își serbează hramul. Cu această ocasi« nu «obor d» preoți va eficî* «fointa slujbă in ațÂlniraș bravilor ostași &Szvțj jertfă pe altarul patriei, Ermitecă 86 Ncembr», la Tsatml N»țiOx.apit*.tru a treia oară tragedia PtrU+t, al cărei suceas mtrga crescând. Spectacolul va fi acompaniat de orehtBtra dirijată de d-l C. Nottara- JMiar. Confr&idv nostru d. Const. C. Eunestfn, font deputat, am avut cinstea *a /ie primit ieri in audiență de către M. S Regina. D. Braiesm poemul 8&l mpi& citit M. S%h?. x Mircea“ M. S*. a î?Adiat călduros pe fînfeir pentru frumoasa și inspired* *a lua sars, autorizând publicarea ei și manifestându’și înalta dorință de-a o impărți personal soldaților de pe front. Ușrava Zemstvei gubiarnea « Brenrabiei, »c«<9 prin »»easti la cunoștin!« profesorilor români refugiați din Transilvania, Bucovina și Romănis, că Îs scolus de mij 100 (secundar») din Basarabia, «e deeah’d «atodiîte «a limb» română. Doritorii de a «espa astfal da eatedr#, s unt poftiți au-și înainteze cererile lor pe numele Vpravel Zemstvai guberulare a Basarabiei, Chișinău. ———-----------------------mmmm———— ------------------ Modificarea prețerilor maximale Se modifică prațurile maxime de vă«zure, p»*tru intreaga ț*ră, la articol*1» de prisma neotbitate, după cum urmează : Carnea (« Carnea da porc viu, orice torietet» de zămâtor, cântărind râmătorul 100 kgr. in ans, ce va vioAa cu 6 lei kgr. ca un evăzământ pentru viață d« 28 Jum. kgr de cap. b) Idam, priza varietate de rămător, cruțărind B«b 75 kgr. raesfitorul, sfaiS de mtBgofitS, fără nici un B*ăzământ pentru viață, sa va vinde eu 8 și 60 baai kgr. s) Id*»», erica variat ți» de rămnător, căntărind între 75--100 kgr. -51 mfttarul, afară da mangolița, fără neiunecăBâmănt, se va vânda cu 3 și 50 bani kgr. d) Idem, varifttate de mengolig, ă«b 100 kgr. iu vedsrau dachinațiunii de a fi îngrășați, fără softzăuidat, ae va vinde en 8 isi, 50 bani kgr. Viniul Vinul alb, da cea mai bună catifalu, sutringându-ia vinul de la 10 gr. in «» va piftii ca 1 Uîs, 60 bzui lit«nl, lan, ora««® «sn 1* pivnițrie proprîotMilor. Vînat r*5H de U 10 grada in eu*, ce va plăti on 1 lev, 80 bani furub Pentru mJauva alba ^sn roșii inferioare de 10 gred< uoaste pi trciri de 1 lvn, 80 b«al și 1 leu, 60 bani 1 Strai, vor sufări « redacera de 10 bani la litra usritr«? Íi««bv* grad. Is vedere ri drojdia râmâne armatei, pentrr fabi.«i’*a rac hiulri, vinul aer» plătit integral fără red« aerași d» 8 la »«ti, prav«»** pentru drojdie. Spirtul denaturat La fabră, inclusiv taxele, se va vinde au 1 Ira, 60 bani litrul In nemerț, in detaliu, cu 2 lai litrul Famul Fânul 4« caluistaa 7, din recolta 1917, indiferent da apa au predistrat, se va vinde cu 19 Ui s«t» da kliograne. Fânul de «atatea I, se va vinde cu vraful Axat anterior da 8 Ui sute de 9 kgr. Dail: Ghinea Avram, poliții risei ! »I punctul«! d« Iroeticira Vărborova, detașat la Burdujeni, și Anistasiu Theodor, pelița» citea f el orașului Câmpulung, detașat la Botoșani, sunt detașați în serviciul, până 1« șezi chiap«' ,'azi, primul U poliția «rsștlul Dooboi și niciBZul la poliția palatului Burdujen!. A apărut No. 8 din ARDEALUL, gazeta noastră națională din Chișinău. O telegramă din Chișinău, anunță urmatoarea: Deschiderea Sfatului Țării e hotărâtă pe ziua de 21 Noembrie 1917, oa emianii derutați vor fi de față. Domnii de puteți sunt poftiți a se prezenta cu toții pe ziua numită. Prezidentul biroului de organizare a Sfatului Țării, Țanft* m. p. Tunurile moldovenești In dimineața zilei de 18 Noambr."a locuitorii ChîșUâului au fost speriați de bubuituri puternice de tunuri. Nic^ni nu ști« ce incinnezzA ele. Ia niște vremuri tulburi os «ele de față, mulți credeau a fi e vorba de tulburări primejdioasa. Dar in curând spaima du Behîrabsț ia bassurie. Erau bubuiturile artilsrîai moldovenești, cosite cu o zi înainte in Chișinău. Frații noștri moldoveni au ținut să dea de veste tuturor prin aceată semne că oastea națională a Basarabiei de suss este gata. („Ardsalui*). O tușită lăudabili. Un moldovan, «are darește «5 nai a ® afe asm»!?, a «uruit Gaesîriri școlare din Somosa, o biblioteca rota în sus să in praf de 700 da rabla. Biblioteca aeaozta, iar« a fost imbago țită și cu a ta cărți, dirsit» de riții, are astăzi 1100 aițțl. Fapta reusiv la H<apo «el oara a săvârșit o. Se smiete in limpul războiului ds taxa dt. timbru matele de intiiment ale fir&inilor aflați sub arme. Acestă diftaotițiune se va susrume Csrnurilor legiuitoare la timp spre r&Uflmre. Srr la ora la 5 p. m. Al. Tromulus Petru refugiat, a incercat să se sinucidă la locuința sa din s trada Alexendri No. 5. In etars destul de gravă a fost transportat la spitalul 3 j35 (nala de gimnastică). In strada Elena Doauatm No. 11 la ea«a Maior Haiasoriri s’a deslarat un lu;ep»t de inoendl». Foowl n fost lo*oUr-fct la timp. 8« conderă Modali» „Bărbăția și Credință* «a spade clasa II următorilor mocniși dasa C. F. R. paxtin bravuca și divetamentul eu ?sie și ca Ifiâspirați tîrilenil.c» ocazia bambardsmentului stației Tesnai, din ziua 4« 15 Iulie 1917 : Mocanicilo? de pompă: Petre Tudor, Angheluța Gheorghe, Climpiana V., Gheorghiu V. Mantalen. . D. Ștefan Babe, tapante șofeur pentru automobilele ministerului de domenii se licențieză din serviciu