Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1917-11-25 / nr. 239

Jnul No« 239 ta ® rfT "a.MrwK.wmL'rtmcmK. *«?»>­­« »»tk­r* wss»: ."^­.«jMKiacKMaanai 10 MU* Agrfscfia șl Kdminkfreffa inși Piața Unirea Un număr vechi 30 kard ­sz.:­ TawfgAW*iw-l«i ií<wti5»awM8»^»g»A»»iMr3aa83BE«agig«5e«A<»ww»«»MH»JWK^Bwa^^ ARMISTIȚIUL Românii șî­ bil­­icul i»tor­«a­n­­tretgst. Rofitai­ot «rsu âateri față de siliți, eu flout c’o ebRi­sd­», pere nu 8« potto tăgădui. Nici-unul dintre combatant! n’a ]v«5 « as­tupta cu mai mulți ți ms! mari dușmani ,ci»­odată, ai nici unul, s’o mărturisim, nu și « vărsat lîng și a 0« mai mulți profusiv ®«. Adorăm fii noștri prieteni te $% stat prea departe di noi, îl ne ea ajutat, ort !» au stat tu putința, și noi amIsptat, poate hotarele puterilor noastre. Usu! distra »Mați teii, au vreo să bia­ta mai departe U contra v ^«na­șului. Am luptat alutor­ de ei. Toate acțiunile noastre militare s’au dat in colaborare cu­ armatate lui. Armata rusă, de pe frontul ro­mân, a ho­tezt armistițiul. Guvernul nostru a hotărî ca armata noas­tră sâ se unsescă la pro­punert. Lumea ne judeci. Timpul va lămuri și mai bine «acxei» nari ne-au adus aci­ Arde­easa vecinu­lui, e drept, d«r și-a nevetit at ————————11 • M o 1' ———uuueu^s—* ——*1 Svy^'.íí éj fi făst 1« primejdie. Mordlen felcis e nobili si ’n f*ța oi ne ’n­ă« ehinium, cu 'n fața lui Dum«««u, »I tusasi. D mnarU zadarnici e o viați m­ordtiffl. Cei cari ce evadac, și cei «ori veghează Is sparle nsautrfl au Ia ’ndämlnS fagtala tpra­ffi juisor. Cei mulți fiu n« «$i­ssierdut tuofidar««. Trobu« ei frulm. Am dovedit-e in triept, și tim sues e in eviden­­ță luminos** un vraorml* dfn ® rmi. Jirtfele pe catä Io am f­ost nu pet rämtoea ffic’ da răsplătit. Le-au simțit des sitnăîi­ le-au apreciest aliații; ie ftim gl se plingem noi. Generațita da azi nu i tnvâ In mă­sură de a jideea fapî^e s­olro a martoră a fost. El nu are orit«ria». Abia ttrziu ce vor ști și dezvălui toate. Se va? cunoa­ h ca d«-am m eu?tu! toa­ta greutățile prie etan om tresa*. De-*bh­ursiafii iși vor da «sa­­mi sasi am trecut paste pi care ne-o săpiseră toți gro*>pp. gps. manii sioștrii. mar 3E3o­xa­ cuxxlm. R ® grodu*tm 4'» ziarul „Lifeartet’­«“ care apare 1« Cleveland (Amerie«), «rapStoarm­e rfiadari tab titlul de mg i p.aa . Pare că simt, sft «e.î r­ai »«îți dis­tra cititorii ««ostor fai, rai «! pane întrebare« : E! bin«, «eu» dapă 9« ai atat dai «ai in Țo?8, hici spune­ na și nonfl­erio? «azi »’am atât part» de a p«vtr«8» i* es, eu» e Țara sosea Romănisacft ? Că, Dau»«« grau »e putem fsea o ioosint­imp»da­­leadta ea, căci câți osmani vorbea? ds Ro­­mânia, toți astfel o poveste­, «nu­ o prea Undă, »i­i­ o prea bulen, șî, durere, sunt mai mulți cești din ur­mă, de­cât cei dintâi. Să ne spună „Libertatea“ drept așa ouai , prin Romania, ce stări, ce oame­ni, ce mo­ravuri ? Apoi, dregi cititori, „Libertatea“ vă va spuse drept cum stau lucrurile in România. Iar ca n’o înțelegem mai bine cu toții, ne vom fo­ csi de o a­semănare, Inchipuiește­ți un om harnic și În­vățat, care s'a apusat lu­i«i zîdeaaci, o casă nouă, cu drăguț polei cu mai multe rânduri (caterv), in mijlocul uu­­nei grădini »are o sconte mifft Mftsă și bt rm­enoasâ, > &ci sărase »cică vreme in păraginir«, in părăsire de soarta ei vitregă. Ci omul harnic și Învățat, nu se sperie de­ mlaștini«, dacă altfel grădina e la loc bun, — căci doar mlaștina o poți face să se scurgă, să sece, și buruienile se cu­răță și vei avea acolo cu vremea o grădină de mai v­are dragul ! Dita­i, b’e apucat da lucru. A săpat fundamente adânci, in mijlocul mlaș­­tinei, și a m­osput zidirea, ba a aia»« cu ea până la «atol (rândul) al 4 lea, al B-lea, ca asseat și coperișul cel atlti de frumo­ 1 m­ert ! In forme ma­eștri*,­ plăcute celților, și meșterii zi­dari na sc&obtară acum in jos, lucin­­d frumos pereții, așezând pe sub stre­șini podoabele iele drăguțe de să te tot uiți la ele. Iacă au pas și fereatri!« ]a răndul cel mai de sus și 1» cel de­­ mir­ei. Ce frumoase sunt! Uiteți-vă mai stea la ferestruicila acele», făcută cum și ea podoabă, tâist# unde rotund, al­tele boltite din bus, altele inginte, aveste ! Șî căt de drăguțe le fac gea­murile cele de sticlă fină și groasă cu dungi ciselfite ca dun­gii« oglinzi­­lor grele și de fel­urite colori cari atrag de departe privirea spre ele! Meșterii au al*»s­au curățitul și Împodobitul palatului până cum ia unsaâtfete. Căt e de la creștet până aci, ei a­m­ lucru de toată firacga­­ția, o podoabă, o față a locului pe care se inalță, dar de aici ia joa 0 insă zidul simple, «rârămidă goală puse una peats alte, stropită cu ten­cei*să aspră, asluoîată; prin fara atri B»a* B<îă*du­­ il* de zidăria, is«nîe, ««hale; pe trwpti var și nisip, iar joa pe lăngă «asă,­­ «a ațolo und« a« «i­­d*și« Incă , pământ frfimăntst d« ros­tale csr*l»y grai«, afArămături de că­­ră&isi, vtr, iawns căaute, neSuderi !!«!pite, toat» d«­a rslne, «a acolo and« n’â! sjunc insă a faen ® id!ne,­­•»rățind îndată, e* maeatrii zidari vor ro­bed pă*ă j*e ea lucrarea lor, pa uli­­m» a Avria palatal rămâtne o fruran- B­^a a Rlaestriei ș; h*rai*iar 0*»»^ ești. — B† ▼* fae *a*rfti«nfe Jo» po­ lăngă bh fi grădzaa «cola iică ia­n«rft»dn- Sala, va fi pristănilâ îmtr’an par ® fr«, moș, cu pârări regulate, prindulte ori pardosite, și se va umplea de tufe de flori șî point roditori, și va fi un mic colț de raiu ! Gări »sa știe și poate să facă măna om­eniieacă con­dusă de știință, dintr’o miestină pus­tie, tm loc detfiti­t. …» dragai i­ei, oșs’j România ca­ref«t palat ce e in l»c«are infâ pa locui pa*b*lnlt! Mefteri condu­cftvari an ina*prt » d'r»o pal&tnt» »(ndru re «« nu«ețta­nt*t»l­romăt Și s’s« rădicat zidurilee pgr.j sus, ș­i’sra pus cu pețișul și coboară cu lu C­a>'»a de desăvârșire a iui vi j.*?« dar n’eu ajuns încă până jos, nici să curețe și pe jos prin grădină. Abia au putut desăvârși formele cele mai da lipcă, mai de asupra, ce «e­ra cer un»i Btuț, d constituție cu regalitate guvern, diplomație, o administrație, o ars­ată, o justiție, rolul de școli de tot felul mari și mici, și abia acum se apropie de locuirea nevoilor minte și mărunte ale poporului, pentru a prefu­nfi și viața lui din mlaștină pă­­răginită, in grindină desfătată și fe­­ricitoare. Nu poți ceva zidarilor acelora, ori esti d» mașteri ar £ 1 »a Bâ’ți dae pa­latul gat» de azi până măna, le tre­­buețte pantru asta timp ca Ifigas, nu poți oara nici conducătorilor unei țări abia scăpată de sub jug păgân, să o facă pe acela la toate privin­țele fari­ite de ani pe mâine. Lucrul ce face dar ce cere și alei timp, regsz. v­AeM ewi, ofißind din România, vă vorbesc numai de râu, vă descriu țara misual în colorile orie maî­ne­­«unt bi“»ți «»meni, cari trecînd pe lânga mieunatul palat in lucrare, »’au «țtrt nu mai pe joa«ab nasullor, la tiu» mesiscRtâ *» năzături de pă­­rfimidâ, de »cânfiiftri, d» bârne, de barnivni, ei namei «vestea le-au vă­zut, Nu și-au rădicat privirea și mai sus, să vadă partea gata a palatului, este *« dftsvalue ta o xaiam­ată po­doabă, care are părți frumoase de nu ee mai satură suflatul romănesc a le privi! E departe de noi că spunem, că tot ea e in Romănia, a frumos și bun * și de mincit. H». Sunt acolo multe i: lucruri de indsepta*, «*te avolo visă < sBlitÄ tină de spili t. Dar c­um «l»b acela «are vizând in jurul ossei lui, in curten Ini, in gridisift­ini, căzături, dărăwâturi, gropi, bălării, tr­ioaepe simp!« a huli, și lustra toată c«*« și curtez, in loc *fi pună mâna la umplerea gropilor, bărbătește a golu­rilor, la ourățirea bălăriilor. Ba ®a căt­re vrei pa aristas mai mult*, ea atâta tradue «A’fi !«eu?zi mai tare pu­terile pentru un litwrar«a­io?. Căn­d «ineva vă ßpu« că iu R» m&*ia totul « »ar fi mimară, c& nu erodați. E și România o țară iu ears trâiesa pansul, și oxm*nii sunt pre i«tmpane$ și bani și răi, poate mai mulți răi ca b­ai. Dar sfind via» alta o gură spartă și vă *puna nu­mai minuni da răutăți da prin Țară, aceluia să’i aliați: Ta, săra»«, ai tre­cut prin acri« țari, uitil*d«­ta num«i la tina da endi piafoarria tal». Tu n’fii văz .­* în Români­a ia nici stal ® pa cer, nici «oara, ni»i lună, d*și și pe carul romăcana sa gisti» fi­eori și stele și lună și l<i»i«ă­. It­r dacă in joc de a­o­ri«li vom iubi-o pe toții și vom lesera din răsputeri pentru a­ 3cas­tă țară, oara e trupia« neamului român ®*», vom ajunge că atalam­ pa ««nui ai afi sa intBrab­ească, da­că c­­rangft a fi presărat și tot pământul ai, do »talele și florile fericiri în­tregului neam, a Întregului popor ! — Sâmbătă 26 Noem­brie 19 n ANUNȚURI In ÍNSERJ7I Șt RECLAME ta úmM 2 Lei în prote ft* miadul 1 Lee IO bani GRGM IRL PARTIM 1 «5 CONSERVATOR Apel pentru soldați Doamna Lucia D. Grecians, face un apel către toți [ipe i­cari’și dau sanii de suferințele ce vor avea de îndurat soldatii noștri in tranșee­* de pe front, at­unci când iarna ii va prinde din nou neclintiți la hotarul țârei. D-na Lucia Grecia­nu ar dori, pentru a al­ina suferințele sentinelelor de la posturile avansate, să cumpere cu banii ce s­e »­ or subscrie, șoșoane de pâslă,menite a se aștern peste bocăni­i. Totalul­ gumelor adunate pănă in «iua de 11 Noimbrie este de Lei 7SST8-20 Ruble 7964-09 Dm Ccm[ta«­a Gr. Srowaia .........................................................................Lf! 100 ... „ Contîdrața N. Eramis......................................................................................n 100 — „ I»»«*aa Frite Târfa Neamț...................................................................n 100 — „ Bia»«Ua S. Oaata«»«­ni» .... 100 — , li®eotsn#nl-*öI*aal Bo* Olobasn? .......................................................... 100 — Pr*t«jfsl Dîrtaial 4-e 0«rtltria............................................................................' f0$ — CliMsa IV A. Ll«»wl «Rîtițar I«fi........................................................................” 48-66 D^si fi Í. Dr. Livin Ctmpeaan...................................................................................... 40 — D și a na Mimor P. N­ înșir n 10O — Sob ostțarîl Bstal. 1 Graabo*n prin Btrgantil <î. Ni<sols»sau „ 180 — P. 8. B. Arhîsra Al Ataxîn Șarba» Graieveaanl 40 — D. N. Volanti 100 -D *a Nl»8ttt 8*«ly 100 — D. Căpitan Dwsnitriava 25 — G&țeriî Rag. Bnz«n No. 8 P. A. ^ 815 — Oplisk­i pi »oldsjü divizionului III Cavalerie, Divizion 8 320 Total 75.662 - 86 Saibstor/pțl® srm SnohSs. Informații D-na Lucia I. Ghe«i«an­ na­r«t­­g» «A inștiinț»m p§ p#tru soștri, oh ä s« a to»his fists da subcmip­­ție psntru cuvi«8rar«a da sofoane da «fală p«ntru estișii noștri, sub­­­țumind di» »wf»­t tuturor subscrii­­torilor car« a« bf«*vgit­a r**pun­­de aptului fiu. Totului ban­ilor «bun»ți este de 7.964 r«bl*, precum și 75 652 rul ?5 bani, car» vor rAntänae depăși­t« Banca Națională, pină când se vor putea trimite din Rusia soșoa­­igli cerute. Mani« Bânbafă 85 No?mbrie fir­ d sfin­t» Ecaterin«, Bimfridfi Lozonschi, din strada Lozonzaki își serbează hramul. Cu această ocasi« nu «obor d» pre­oți va eficî* «fointa slujbă in ațÂln­i­­raș bravilor ostași &Szvțj jertfă pe altarul patriei, Ermi­tecă 86 Ncembr», la Tsatml N»țiOx.a­­pit*.tru a treia oară trage­dia PtrU+t, al cărei suceas mt­rga crescând. Spectacolul va fi acompa­­niat de orehtBtra dirijată de d-l C. Nottara- JMiar. Confr&idv nostru d. Const. C. Eunestfn, font deputat, am a­­vut cinstea *a /ie­ primit ieri in a­udiență de către M. S Regina. D. Braiesm poemul 8&l mpi& citit M. S%h?. x Mir­cea“ M. S*. a î?­Adiat călduros pe fînfeir pentru frumoasa și inspired* *a lua sars, autori­zând publicarea ei și manifes­­tându’și înalta dorință de-a o impărți personal soldaților de pe front. Ușrava Zemstvei gubiarnea « Br­enrabiei, »c«<­9 prin »»easti la cuno­știn!« profesorilor români refugiați din Transilvania, Bucovina și Romă­­nis, că Îs scolu­s de mij 100 (secunda­­r») din Basarabia, «e deeah’d «atodiîte «a limb» română. Doritorii de a «­­espa astfal da eatedr#, s unt poftiți au-și înainteze cererile lor pe numele Vpravel Zemstvai guberulare a Basa­­rabiei, Chișinău. ———-----------------------mmmm———— ------------------­ Modificarea prețerilor maxi­male Se modifică prațurile maxime de vă«­­zu­re, p»*tru intreaga ț*ră, la artico­­l*1» de prisma neotbitate, după cum urmează : Carnea (« Carnea da porc viu, orice to­­rietet» de zămâ­tor, cântărind râmă­torul 100 kgr. in ans, ce va vioAa cu 6 lei kgr. ca un evăzământ pentru viață d« 28 Jum. kgr de cap. b) Idam, priza varietate de rămă­­tor, cruțărind B«b 75 kgr. raesfitorul, sfaiS de mtBgofitS, fără nici un B*ă­­zământ pentru viață, sa va vinde eu 8 și 60 baai kgr. s) Id*»», erica variat­ ți» de rămnă­­tor, căntărind între 75--100 k­gr. -51 mfttarul, afară da mangolița, fără n­­ei­un­ecăBâmănt, se va vânda cu 3 și 50 bani kgr. d) Idem, varifttate de mengolig, ă«b 100 kgr. iu vedsrau dachinațiunii de a fi îngrășați, fără softzăuidat, ae va vinde en 8 isi, 50 bani kgr. Viniul Vinul alb, da cea mai bu­nă cati­­falu, sutringându-ia vinul de la 10 gr. in «» va piftii ca 1 Uîs, 60 bzui lit«nl, lan, ora««® «sn 1* pivnițrie proprîotMilor. Vînat r*5H de U 10 grada in eu*, ce va plăti on 1 lev, 80 bani fu­rub Pentru mJauv­a alba ^sn roșii in­ferioare de 10 gred<­ uoaste pi­­ trciri de 1 lvn, 80 b«al și 1 leu, 60 bani 1 Strai, vor sufări « redacera de 10 bani la litra usritr«? Íi««bv* grad. Is vedere r­i drojdia râmâne ar­matei, pentrr fabi­.­«i’*a rac hiulr­i, vinul ae­r» plătit integral fără red« aerași d» 8 la »«ti, prav«»** pentru drojdie. Spirtul denaturat La fabr­ă, inclusiv taxele, se va vinde au 1 Ira, 60 bani litrul In nemerț, in detaliu, cu 2 lai li­trul Famul Fânul 4« caluistaa 7, din recolta 1917, indiferent da apa­ au predistrat, se va vinde cu 19 Ui s«t» da klio­­grane. Fânul de «a­tatea I­, se va vinde cu vraful Axat anterior da 8 Ui sute de 9 kgr. D­ail: Ghinea Avram, poliții risei ! »I punctul«! d« Iroeticira Vărb­or­o­­va, detașat la Burdujeni, și Anistasiu Theodor, pelița» citea f el orașului Câmpulung, detașat la Botoșani, sunt detașați în serviciul, până 1« șezi chiap«' ,'azi, primul U poliția «rsșt­­­lul Do­­­oboi și niciBZul la poliția pala­tului Burdujen!. A apărut No. 8 din ARDEALUL, gazeta noastră națională din Chișinău. O telegramă din Chișinău, anunță urmatoarea: Deschiderea Sfatului Țării e hotă­râtă pe ziua de 21 Noembrie 1917, oa emianii derutați vor fi de față. Domnii de puteți sunt poftiți a se prezenta cu toții pe ziua numită. Prezidentul biroului de organizare a Sfatului Țării, Țanft* m. p. Tunurile moldovenești In dimineața zilei de 18 Noambr."a locuitorii ChîșUâului au fost speriați de bubuituri puternice de tunuri. Ni­­­c^ni nu ști« ce incinnezzA ele. Ia niște vremuri tulburi os «ele de față, mulți credeau a fi e vorba de tulbu­rări primejdioasa. Dar in curând spaima du Behîrabsț ia bassurie. Erau bubuiturile artilsrîai moldovenești, cosite cu o zi înainte in Chișinău. Frații noștri moldoveni au ținut să dea de veste tuturor prin aceată sem­ne că oastea națională a Basarabiei de s­uss este gata. („Ardsalui*). O tușită lăudabili. Un mol­dovan, «are darește «5 na­i a ® af­e asm»!?, a «uruit Gaesîriri școlare din Somosa, o biblioteca rota în sus să in praf de 700 da rabla. Biblioteca a­­eaozta, iar« a fost im­bago țită și cu a­ ta cărți, dirsit» de riții, are astăzi 1100 aițțl. Fapta reusiv la H<a­po «el oara a să­vârșit o. Se smiete in limpul războiului ds taxa dt. timbru matele de intii­­me­n­­t ale fir&inilor aflați sub arme. Acestă diftaoti­țiune se va su­­srume Csrnurilor legiuitoare la timp spre r&Uflmre. Srr la ora la 5 p. m. Al. Tromulus Petru refugiat, a incercat să se si­nucidă la locuința sa din s trada A­­lexendri No. 5. In etars destul de gravă a fost transportat la spitalul 3 j­35 (nala de gimnastică). In strada Elena Doauatm No. 11 la ea«a Maior Haiasoriri s’a desla­­rat un lu;ep»t de inoendl». Foowl n fost lo*oUr-fct la timp. 8« conderă Modali» „Bărbăția și Credință* «a spade clasa II următo­rilor mocniși dasa C. F. R. paxtin bravuca și divetamentul eu ?sie și­ ca Ifiâspirați tîrilenil.­c» ocazia bam­­bardsmentului stației Tesnai, din ziua 4« 15 Iulie 1917 : Mocanicilo? de pompă: Petre Tu­­dor, Angheluța Gheorghe, Climpiana V., Gheorghiu V. Manta­len. . D. Ștefan Babe, t­apante șofeur pentru automobilele ministerului de domenii se licențieză din serviciu

Next