Evenimentul, aprilie-iunie 1918 (Anul 26, nr. 50-121)
1918-06-10 / nr. 106
ANUL al XXVI No. 105 10 BANI Redacția ftdmistrația IAȘI PIAȚA UNIREI 10 BANI IL. INSERȚII ȘI RECLAM ( ti pagina II 1 Lea rândul Un număr ve...hi 30 bar cr Oue! singlo-german Ziarul „Momentul“,i tratează pe Dl Take Ionescu că face „duel cu sine insuși“. Aceasta pentru că in articolul nostru *Război lung am spus: „Alții și mai incapabili să înțeleagă taina vremei in care trăim, căutau prilejul răsboiului in rivalitatea economică dintre Anglia și Germania “ . La acest paragraf din articolul nostru, Momentul opune un articol din L f Roumanie din 29 August 1914 intitulat Dud Anglo-german.— In acel articol se spunea: „Este un duel Anglo german. Aci e baza crizei, restul cu toate milioanele de soldați nu e decăt accesoriu.“ Momentul vroește să confunde antagonismul economic d’iutre Anglia și Germania cu duelul anglo german. Pentru ce? Pentru ca scriitorii de la „Momentul“ sunt hipnotizați de ideia că Anglia n’a intrat in război decăt pentru că era geloasă de desvoltarea economică a Germaniei, și voia să se scape de un rival. Nu există concepție mai greșită decăt aceasta: sunt milioane de oameni care să crede un aforism, nu impedică să fie o eroare. , t ■ ■ lure Anglia și Germania sunt alte cauze de deosebire, decă antagonismul economic. Cauze adânci, cauze care și au isvorul in insași concepția vieței de stat, cauza era infinit superioară chitiilor de tarabă. Dintre aceste cauze putem să semnalăm două. Tot la desvoltarea idealului Britanic, ideal care a trecut și in America și care explică in partentrarea Amercei in răsboi, s’a întemeiat pe ideia suveranități naționale. Lupta in contra prerogativelor Coroanei, mai târziu lupta contra privilegilor de clasă, totul a avut drept scop proclama ea in drept și aplicarea cinstita a doctrinei suveranității cetățenilor, a doctrinei voinței naționale. Nimic mai Britanic decăt antipatic spiritului formal, voința Regelui este suprema lege. Concepția politică a Englitezei care a trecut in toate Statele liberale din Europa este profund antipatică concepției germane. Această deosebire de concepție este factorul principal, nu singurul, al curiosului fapt că nu sunt două popoare pe lume mai diametral deosebite decât Anglo Saxoni și Germani, deși limbele lor sunt rude, deși sunt mai mult protestanți și unii și alți, deși in unele obiceiuri se aseamănă. tre Intre Francezi și Germani, inFrancezi și Englzi, intre francezi și Americani, sunt firește deosebiri, dar intre Englezi și Germani este o prăpastie. Al doilea este concepția tradițională a Englitezei asupra datoriei ei in politica europeană. Pe drept sau pe nedrept Englitfia este convinsă că libertatea lumei cere echilibrul de forțe in Europa, iropedicarea oricărei egemonii. Din această concepție tradițională Engltera s’a bătut in contra Spaniei lui Carol al V-lea. Din aceiași concepție Englitira a fost spiritul diriguitor al coaliților in contra Franței revoluționare și Napoleonice. Aceiași conciție a condus brațul Engliterei contra Rusiei lui Niculae’s, care să știe că comendau in Prusia și scăpase Austri. Aceiași concepție face azi din Englitera spiritul conducător al coaliției contra Germanii. De aceea deși Anglia n’are nimic de cerut de la Germani or Austro Ungari, deși Anglia nu era la începutul răsboiului o putere militară, da și superficialitatea vedea in acest răsboi in 1914 diferendul Slavo German, or revanșa lui 1870 „La Roumanie“ era îndreptățită să spue la 29 August 1914 cel ce azi vede toată lumea că râsboiul mondial este in realitate un duel Anglo-German. A transforma insă acest duel intc’un autogonism economic este a materializa istoria până la desfigurare. _______...— | SaS&V1.'.- S'- w.xMHumMv.fiaiu&zmmaiua**« # a Conservator DUMINICA 10 TUNIE 1918* Informații le ti 11 Iunie fiind sărbătoare „Sfta Treime“, ziarul, nistru nu '■a apare in acea zi. Toți șoferii, pfrnducători de mobilă, sunt obligssp. sa cofcodii autocarnete da siondi-sore, obligatorii prin regulamentul de criciuburne publ-câ-Caior posedă rastete da conduce re de la Regi. cu Tracțiune Automobilă, in temen de 10 ari, se vor gros satu le Prefactura Poliței spre a li tevita c.rnetele de conducere. Șoferii automobilelor sari au numere de la Prefectura Poliției Iași, numai având dreptul la uniforma militari, au vor ischifioa da îndată civili. O ploaie torențială, întovărășită de manifestf cțrim electrică, a căzut astă noapte asupra intreguui nostru jadej. Aseară a sărut piatră, ceia ce a provocat mult rău viitor. Mult așteptata ploaie in loc să ne bucure, a provocat, din cama pietrei plante, mai multă mfihnira. La 13 Iunie o incep íxasaenele da cura primar. Cernea de porc și de vacă ae vindi? on 8 și 6 lei jumătate ochile, schimb pașul st’a scumpit, da sameninea și vordituriia. Geti ca ar?m?.3 aceiași, e pe trea, care a desea mi proastă cplitate Pbiintele Econozau I. Pepenou, profesor la facultatea de tiologic, se deleagă, eu inc;pese da la 1 Iunie să nd«plix’eaccă funcțiune și de administrator al Casei bisericilor. Am întreba pe d-nii comercianți ai unităților de vânători și infanteria din duelul Sărăriei, dacă cu știriți domnilor lor, cacalele de victime «>? le intri buințeză, an de»tir*?țir să seoa imposibilă viața locuitorilor de pe strada Să*árud, I, aceste vremuri când fiecare vrea să profiti de răGoșrea sărei, săcelele de la acele regimente, deschise și balansăndu se la fiecare pas depun daalungul străzei cea e ft evte menit să fi« zcos afră din oraș. Știm că comandanții de unități sunt oameni gospodari și se intre in această îndeletnicire Și cum au la îndemână meșterii și material, nu le-ar fi greu să-și constrpri soi.racari sistematice. ^ > i-sm ruga și le-am fi recunoscătorii pentru atât. S’a de hrit?e furma I. A Singhar, in gtr. C .:-i V'dă 71, va uz*"*" coloniale și consum, trafanda’e etc. Firma Singher é destal d^ runos cută ieșenilor, că-i figurează pe piața lașului, de la anul 1882, firmă care a onorat in totdeauna orașul nostru Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romăne, fiind convocat in sesiune de primăvară pe ziua da 7 Iunie 1918, cu decretul Nostru No. 1.384, se dacisră deschisă sesiunea aceasta a Sfântului Sinod Se aprobă cu începere dela 1 Iulie 1918, sporirea taxelor ca se percepea checțiunea generală a Monitorului Oficial și Imprimeriei Statului pentru abovimente, publicații și a^entări de imprimat. Căpitanul Hotin jna Rouțulas, din segimentul 4 vânătol, a fost daoorit cu ordinul Coroană Româniii, cu spade la gradul de ofițer cu panglica de „Virtutea Mintală, pentru bravura și davoti mentei cu care și a condus unitatea p. cărspul da luptă. S’a distins ia luptele de la Munco Iul și Dealul Podiguiui, unde înănd comanda haiei I, a reapina pe H?io ce raușise să ne apropie da n?an unai. _ Intendantul ga'asral la rezervă Stanciovici Ștefan, consiliar la înalta Curte de conturi, mobilisat in ministerul de răsboi, tio nul a este director superior al serviiulîti controlului speciei al accotitilor răsboiului și al contenciosuluij in legătură cu răsboiul A fost primită, pe lina de 1 Iunie 191S, demisiunea din armată a medicului locotenent-colonel Săghinescu Victor, dala epitanul de evacuare No. 16, trecănduse pe aoarș zi la tabrela da rezervă ala armatei, inse măndase in controalele diviziei VII. Sunt înaintați, pe ziua da 1 , 14 Iunie 1918 in lofurile vacantei D. Tăzlăuanu Gh. T, verificator pasa I ci măsuri și greutăți dela 16 ©ctomvrie 1909, in serviciu dasa 27 Octomvrie 1913, ca verificator gef clasa III ; D. Vasilescu Petre V, verificator clasa I dela 1 Aprilie 1911, in serviciu dela 19 Nomusie 1906, ca verificator șsf dlasa 111; D Bănigor Gh. v verificator clasa III dela 1 Mal 1915, in seifiiria dela 1 Martie 1916, ca verificitor al’sa II; D. Ionelii Emil, verifi.il. tor clasa Iii dela 1 Luuaie 1916, ine.viciu dela 1 Septemvrie 1916, un verificator clasa II. — Se inteliză d. ministru al egriculture? gi domeniilor ca’, in limitele sumei da 360.000, să cumpere prin bună învoială 35 camionete Ford de ia eocietstina „Regina Maria“ spre a fi distribuite consilierilor agricoli pentru îndeplinirea serviciului de inspasti sai in judita. Din suma de 360.000 lei pe va face și plata neofesorilor și reparațiunilor nțrnci necesare pentru punerea camionetelor in funcțiune, etn Toți amatorii întrebuințați la servicii de comandament cari vor executa sboruri ca observatori sau piloți din ordinul comandamentului aeroiavatic, vor primi ca și ceilalți piloți aviatori, pr ma de 12 lei pe zi. Toți aviatorii cari umează a primi Mî&ate drepturi vor fi de ți niminai in decizie ministerială, după propunea comandamentului aeronautic. D. G. N. Leon, licențiat in drept și doctor in științele economice și financiare, ne numește, pe ziua de 1 Septemvrie 1918, supliitor al catedrei de „Știința și legis înția finenciară“ la Act demis de multe studii comerciale și industriale. Migistratul Ioan Gh Pârvulesau, a cărui moviie în captivitata silagă-ul fitirea din Bulgaria, a foat amoțită in numărul da en al "darului nostru " a fost un distins Licențiat al Facultăței Juridica da la Universitatea din Iași. In cariera du magistrat «ra un mode’de comptință și coogtrasijs tico. In varjurile din locaHtati, unda ea bijciia de mari simpatii, lasă unanime regreta, Tăns Exitem îndureratei familii, expric’siunea viilor noastre păreri de rău. Din cauza descărcărilor electrice, astă noapte nu s’a recarționat mai deloc telegrame externe, astfel că serviciul nostru telegrami e astăzi destul de redus. Deasemenea nu s’au primit ni i comunic,,tele de războt. Căătorii trenului, pentru Elveții», aari au infaitat taxa și depus cele trei fotografii cerute, dar nu au iscălit incă permisul/mschiss-ul), sunt rugați să treacă la biuroul din Piața Unirei pentru a îndeplini și atentă formalitate. Asemenea se roagă din nou, călătorii ce nu au adus încă cea de a teeioi fotografie să o facă cât mai neinterzid. , #11 ptsiain!« st átidiái»Marte M3, iar iscșrisd S« ia drstat și roluri«isl și bîrfoian»HH. . Față cu lipsa de materiale și aparatei» teleforice și a imposibilității in oara ne găsim de a nu procura in împrejurările actuale. Directurea a de spus ca restabilirea «omins aiurilor telefonice și satisfacirca cererilor de noi instalațiuni de telefoane să se facă un pasc«l rând la autoritățile da stat, comunale și județene. la :• preprinderi la idustriele și din«riiale și lansani igrioîdtori, care vor dovedi că au avut astemenea instalaționi, la curent susdata abona metals’i, in momentul declarării răsboiului. Orica altă inst^iațiune nouă nu te va putea face de cătri matahalele și aparatele celor interesați. In rețele orașelor Iași și Galați cererile pentru metalațiunii date ‘lefoane nu vor putea fi satisfăcute de căt in mod foarte restrâns până la decongestionarea rețelelor de ge^nalele instalațiuni ale autoritaților militare și civile.Un suprra v ech«jc de invernat pentru istoricul culturii noastre este că la cursurile pedagogice din schiginău, lmretzi profesori din foste țările: România, Transilvenia, Bucovina, Macedonie și Serbia. Din România sut domni ; D Munteanu Râmnic, V Hams, Al>. Gulia, At. Ilerion, N. Grozea, I Teodorescu și Gh. Schelărie. Din Tmucilvania: Axenta Bmaia, De. O. Ghibu (înlocuit câtăva vioare cu dr. I Mohaiu), dr. S. Boraemian, G Codîer, S. Cioflec, N. Canara Din Bucovina: G. Tcfm, dr O. Topa, Logigan, V. Jenina, M. Ilica, V. Sansaos, A. M. ru și d-șoara M. Botezate. Din Macedonie : Const. Noe și Beg (pănă la 2 Iunie). Din Serbie : Dr. M. Popovici: Eri i; aintiam foi d& aței Ieși s. I. sub pregadisția d-lui V. Tataru, Prim Președinte al Curței de apel Iași, fiid da față și d Coalovanu procuror, dan Ioan D. Certărescu și Albert Sehebei, licențiați in drept de la Universitatea din Iaș, au depus jurământul de avocați Urări tinerilor avociți, succes, in noua carieră ce eu îmbrățișat. v DIALOG — Ce-avep, voi Român?, mai mandru în țara voastră, mai vrednic de faimă și mai scump sufletului vostru ? — ... Cerul,albastru, albastrut.. — Numai aici ? — Cioarele inspicuite întinse a nemărinite, munții falnici, care stau smeriți, sub binecuvântarea amurgului... și crângurile unde răsună tăguirei doinei și apele are deodată ponosesc nu vad să și stele luceferii feți,... Numai atât ? ■Și mai avem... Mai avem pe Enescu al nostru. EM. CONTIN. 3 Iunie 1918. Știri Muzicale — Marți 12 Iunie, are loc in anri Diversităței( concertul reputatului Violonist N. Papazagiu, cu concurși baritonului Jean Athanasiu și pianistului I. Alexandresau — Missouri 13 Iunie, anunță tot acolo, concertul său, violonistul Fior B.’fomma?, cu concursul maestrului Eceou. — Unul din apreciații compozitori români 1. Scarlatesco, va da un Recital cu composițiile sale, pentru execuțiunea cărora și a asigurat concursul miaestrului Enescu, distinsei pianiste Nadin Chebap și direi El. Crst gunescu Stinghe. Recitalul va fi in 17 Iunie la Teatrul Național. Primarul de la Moscova a înaintat la dreapta de protoierei onorari pe parintsi ®*Consi. Urau și pe părintele Chivol din Chșinău, iar părintelui potolirea C. Popovici ia dat dreptul di a purta „paliță“ (aabedarniță). In urma bijetului adresat de Maristata* Sa Regina pentru adanarea da fonduri in folosul ingrijirii celor bolnavi de tuberculosa, Maiestatea Sa a primit da la d. Al. Constantineacu suma de 100000 Ui din partea Casei de cpr.In „Familia Luptătorilor“, iar suma de 1.000 lii ca dar personal al drii Al. Constantinescu."* Druges Marineanu, fiind demobilist din funcțiunea de pretor, cu incepere de schî, și a luat postul in primire de ajutor de judeofilor, la obolul l ligural Iași. * „ Dl Eugen Gruia avocat, fiind demobilizat, și a reluat ocupațiunea de avocat. Domnul ministru, de război luând cunoștință de situția precară și de do ențel e ofițerilor- menzervă damobUieșiți cam independent de voința lor nu se pot înapoia la casele și ocupațiunile lor, a însărcinat Comand dumbului Corpului 4 Armată să ia imediat măsuri pentru a preintâmpina primele nevoi și să sa ocupe tanafcim, da această chertiune, ri dând Ministerului propuneri concrete pentru fiecare caz. Domnii ofițerii de relevă demobilizați aflați in cazul de ma sus, uni invitați a trece pe la Comandamant al Corpului 4 Armată, unda un anumit birou a fost însărcinat cu adunare datelor trebuincioase. Acest birou lucrează zilnic intre orele 7-10 și 18-20 și va funcționa până in ziua de 14 Iunie inclusiv. D. Bidee-Mangiru, fost al învățământului secundar, inspector a fost rechemat la catedra. Donațiuni oferite societății „Ocrotirea Orfanilor“ de război : Colonel Ștefan Huiban lei 100, D. Teodosie Morăș lei 100, Corpul 4 de armată Serviciul Intend. P. S. nri 1270 50 (corist?), Comandantul militar al județului lași lai 203 20, D. N. Atrmisiu Kițiinau lei 1000, Ofițeri depozitului de remont Armata la lei 305,05, D. General Alexandrescu lai 685, D. int. Colosei Minovici lei 343,60, Minutența Centrală lei 400,15