Evenimentul, iulie-septembrie 1918 (Anul 26, nr. 122-193)
1918-09-15 / nr. 181
► Á 4 ■y ■r fi 1 Ași 1* A; $ &* ernem CONSERVISTOR «■ ■ ■ e«*rpmm Intr’tm dlacurs ținut 1« Casgled. «ontele Karolyi Mihály »’a pronunțat din nou pentru epace pa basa celor 14 ținuta ale lui Wilson. Proprietarii basarabeni Firește că dnii Giuhoveana și Inculeț au avut dreptate, din punct de vedere ideal-naționalist, cînd au afirmat in parlament, ca și ’n intervievurile pe cari le au dat, că proprietarii basarabeni nu și-au făcut datoriea către neam. Și e foarte explicabil. In tot timpul regimului tarist, desigur, timp de o sută șase ani, romînii au trăit sub un regim excepțional in Basarabiea. Guvernanții au oprit orice manifestare. Ei au mers mult mai departe in ultimile vremuri, au căutat, prin metoadele lor atât de cunoscute să șteargă orice urmă de națională sau separatistă, mișcare cum o numiau ei. Oricine se ’ncumeta, era sigur că nu va putea dăinui pe plaiurile grânarului rusesc,cum numiau rușii pământul lui Ștefan și Bogdan. A ti face prin urmare datoriea, naționalistă, adică a te mișca și a cere pentru neamul moldovenesc dintre Prut și Nistru, drept la viața și protectiea legilor, drept la credință și la păstrarea naționalității prin școală și biserică incă nu era de conceput. Intr’atât știuseră rușii a inculca și incrusta in mintea moldovenilor ideia că nu trebue nici să gândească măcar la o reînviere a sufletului nostru de - acolo, incât nimănui nu i mai trecea prin minte să se miște in direcțiea aceasta. Da altfel proprietarul basarabean, in tot timpul regimului țarist, a fost rusificat prin faptul c\a fost foarte proteguit in interesele sale. Desigur ca nu toți proprietarii, și desigur că nu proprietarii moldoveni, nu cari vedeau ei o cât de mică scânteie de reminiscență națională. Pe acești din urmă au căutat sau să i câștige definitiv, sau săi suprime. S’ar putea cita dlor Ciuhureanu și Inculeț multe nume de români cuprinși, proprietari, pe cari rușii i au despuiat in folosul rușilor. Au fost și de aceia pe cari-i câștigaseră complect pentru cauza rusească. Despre ei, noi cei din țară nu știm nimic. Nici nu le-au ajuns numele până la noi Dacă au putut unii, rari nautes, să se manifesteze mari&liniște in folosul neamului lor, materialicește, cum e dar numai cazul lui Vasile Stroescu, aceasta se datorește faptului că rușii deturnau binefacerile lui in ajutorul școlii și bisericii rusești. Aceasta le conveni». Sufletește insă, manifestare era oprimată și orice primată. Cazul întâmplat pe auoarei citează, in această direcție sufletească, însuși dl. Ciuhureanu că Fa avut el a suferi, pentru o singură manifestare a unei păreri, este foarte eloquent. Și aceasta când ? In preajma prefacerilor din Rusia. Afirma deci că proprietarul basarabean nu și-a făcut datoriea, fără a arăta și cauzele cari lau determinat să fie astfel, ni se pare a’l ‘ împovăra cu o învinuire. Nu vorbim se ’nțelege de proprietarii de origine străină , cum sunt grecii, bulgarii, ucrainenii etc. Acestora, deși trăiau și trăesc pe spinarea țăranului moldovan din Basarabia, cum foarte bine a zis Ciuhureanu, nu le puteam ți nu le putem cere, decât doar copiilor lor dacă se vor asimila, simțimânt și conștiință națională. Dacă unii din ei, ba chiar mulți, ne grăesc limba, ba unii chiar curent, aceasta se datorește contactului zilnic cu țăranul nostru. Ei ie au fost învățătorii românești. Ei insă, mai toți, limbii aparțineau pân'acum, in rând țarei lor de origine, și primul numai in al doilea rușilor, regimului trecut țarist, care găsise mijlocul de a-i câștiga de partea lor ocrotindu-le interesele. Ei, prin urmare, ca fond sufletesc, nu aparțineau nici rușilor, după cum nu vor aparține nici românilor. Mai sunt proprietarii români insă. Despre aceștiea, nu putem spune că nu vor putea fi readuși la staul. Ii putem scuza, după cum am arătat mai sus că nu și-au făcut datoriea către neam. Nu ne putem indoi insă, că nu-și vor face-o de-acum inainte. Informații O nouă dispozițiune nu acordă benzină da cât numai autorităților. Gradam că ne va împuțina de acum înainta numărul automobilelor de prisos pe acum adio copii omorâți da pe urma automobilalor de plăcere, adio pășuni și porci marți, adioplimbări nocturne La percchei?ț.a făcută la generalul.. s’au găsit 8 automobile și 38 cauciucuri. Eri 9,a ținut la Ministerul cs î«i«r»g, sub președinția Primului Ministru, un consiliu la care au luat parte prefecții ‘‘de Fălciu, de Dorohoi și de Botoșani motivat de intervenției acestora, spre a se discuta și sum asupra situației precare in care se găsesc acese județe. Cheta făcută ieri de siua Sf. Cruci in catadrala Mitropolitană din inițiativa I. P. S. Mitropolit Pimen pentru orfani de război, a dat suma de 1879 lei și bani. Anamată sumă s’a trimis Comitetului din Chișinău pentru orfanii din război basarabeni. In tsiarul ,Die Zeit“ puitla de 2$ Septembrie, arhimandritul consistmat din Mucovina Sm%*biu Papavici, publ§ă o lungi, intămpinare in chestiunea demisiei Mitropolitului de Re%ia. Autorul alatu ] «[ circulara mitropolitană apărută in timpul ocupații Bucovinei de mntre ruși, din mre guvinul austria» af&mt apei un «apus mmare, împotriva mitropolitului, a fost redactată in întregime de guvernatorul rus, «ate Va silit apoi pe mitropolitul Repta prin cele mai grave amenință ri, ea că semmse circulara. Astăzi ea judecă la Înalta curte de paliție recursul lăsat de t«a‘uist director general al Fanaielei garanți Stetalui contra deciziei c»merei de punere sub «cuzars, care il menține arestat’ Din cauza numeroaselor cereri de bilete. Agenția teatrală „P. Iliescu“, roagă Onor Public să ridice cel mai târziu pănă Sămbătă ora 18 Biletele reținute sunt pentru reprezentațiile companiei lirice „GabrMencu“. De la această dată se vor pune in vănz*re. Prima reprezentație va avea loc in mod irevocabil Vineri 81 Septembrie cu opereta „Sylvia“. D. intandent Locot colonal Berea Traian, directorul manut*nței centrale, a fost decorat cu marea decorație france*! „Lagiunea da onoare*. Astă dimineacă la orda 6, a nu«stat din viață dna Ana Mânjim, s^ția d-.tit ministru de răaboiu Hârjm. Condoleanțele noastre familiei. Membrii so«iatii»i de invuattură a pojarului român din Iași aunt rugați a se intra» in adunarea generală i Bereun 18 a. c. orale 4 jum. in 1 acelui Cenealarei Hoțului național, la ordinea silei fiind : darea de seamă a consiliului și expunerea situației financiare ; alegarea comisiei de Tenificare ; discutarea budgetului; reinoirea a o treime din membrii consiliului de administrație. Președinție Brandia va da lectură istoricului societăței făcut cu ocazia împlinirii de 10 ani de exictență. Astăzi la ora 11 dimineața s’a ținut la prefectura de județ ședința comisianei economice a Județului Iași. Fowl de la școala de ,nteieri. Astăzi dimineață pe la orele 6 Jumătate, un incendiu puternic a isbucnit In strada Lascar Catargi No. 14, in localul ocupat de șsoala de festiorie. A ars casa din fundul carții, in c are se aflau numeroase depozite de s Îmbrăcăminte etc. E vremea se vedea dispariției diferitelor deposite, garaje, căci de căteva luni inclndite ei au declarat, ca la comandă, aproape acolo unde se aflau depozite. Localul ears a ars era și internat al vechei șpeii de sabicultură Mironsecu. 1 păcat aă a are un bogat material de țesut și de bumbac. • Tot aoia are și imobilul ocupat de d. Q. Ibrăileanu. Mobila incă a fost salvată. Sămbătă li și Duminică 16 de 1/ 10 dimineața și pănă le 1 noaptea Mari Serbări Cămpenești in folosul Orfelinetului „Principele M’roa«“ de sub suspicile Maiestății Sele Regina Maria Patronate de Comandamentul Corpului 4 Armată. PROGRAMUL Dnetre de artiști in frunte cu celebrul nostru 1 Corăsos, Muzica Molitarsi și alte mii de surprize la orele 11. BrăUa de la Mărișești Bată in manevră de Regimentele din garnizoana Iași cu bombardament de artilerie ca 1« porțile llărășeștilor. Ni ea comunică că d. Eremia -Medianul șeful Domeniului Baroanei Dobrovăț stărea pe lângă învățătorii și preeții din comuna Dobroveț de a spoște din poetul de canier al băncii popultre „Principele Carol“ pe di. ficul eseu, fost brigadir silvic, și să i se mer”,dinte-e tot lui acest poet de casier al băncii După căt ni se afirmă d. Eremia Medianul voește nu numai că appstase in persoane ca această funcțiune, căt mai cu samă să loviască in d. r. Nioukeou, pe care a căutat dala etos din serviciul silvio pentru a-1 face pensionar. Credem oft d administretor al domeniilor Coroanei se va interesa de asemenea fapte, pentru că se referă la subalternii săi de pe domeniul Debrovăț. Astăzi Sămbătă și Septembrie a. o. s’a deschis Curtea cu juri, la localul școalei T. Adamachi, sub președinția d.lui O. Gorgos. Ecouri paramilitare De la ședința Camerei de Sâmbătă ■oi il știam pe d. Patrașcanu ca un bun profesor de istorie la școlile sepundere dar nu l’am știut nici odată și nici nu credem al-1 fi crezut cineva a fi și un mare jurist In interpelarea asupra A. £. R. Principele Carol, d ea a a desvoltat în ședința de Sămbătă a Camerei, o serie de cunoștinți juridice, a comentat textele a diferita codice streine, a citat părerile a o sumă de autori streini in materia dreptului civil și internațional nume de cari d-sa desigur nici nu euzine pănă acum. Am fi foarte curioși a ști cine l-a preparat pe d. Patrașcanu și cine i-a pus la disposiție atâtea texte streine de biblioteca d-lui Patrașcanu, și cine i-a insemnat textele pe care le-a citit ? • 6 • Vorbind de faptul săvârșit de Al. Regală, d Patrașcanu a mai spus: noapta aceasta a servit foarte mult causa noastră*. Care osusăi Cauza antidinastică la care s’a inhamat d. Patrașcanu, făcăndu-se ecoul celor de la „Renașterea“ ? • C T. Comentând chemarea d-lui Brătianu la Palat, acelaș deputat a zis că „aceasta este o provocare a Coroanei și dacă a fost chemat, vina este a comisiunei de anchetă, care nu l-a arestat. Să fie imediat arestat“. A răspuns d. Marghiloman, care a zis: „eu am cerut M. S. Regelui ca să consulte pe Brătianu, care este șeful unui partid de guvernământ*. Camera a aplaudat din nou sgomoton și a făcut avații d-lui Marghiloman. • * • Ședința a fost furtunoasă și mici incidente s’au produc Deputații naționaliști au întrerupt și apostrofat in nenumărate rănduri pe d. Patrageanu, Dl Meissner, președintele camerei, văzând panta pe care a apucat deputatul Zelea Codreanu naționalist și care era savurată de majoritate, pentru a o acoperi și a schimba atitudinea Camerei, a fost nevoit ca întrerupând curătirea dlui Patrașcanu să aducă omagii Coroanei și Dinastiei La un moment dat, deputatul Zelea Codreanu a etrigat: „Vreți revoluție, vă vom da noi revoluția“. .......................... fiorpurile Legiuitoare Camera $*dP*la IUI ® 14. Septembrie 1918 Ședința se deschide la orele S jumătate Prezidează d. C. Maiasatr Pe banca ministerială d-nii miniștri Al Marghiloman, Mitilineu D Patrașcanu luând cuvântul la sumar, spune că d-sa n’a afirmat in ședința trecută că MS. Regele e răspunzător de războiul ce T am pierdut © ACum«3. Războiul nostru nu e pierdut Probă că țara adevărată a făcut răsboiul e cău tăt d. Pătrurcanu, d. Stere și toți câți au rămas la București, s’au ales cu sprijinul guvernului, fără contra-candidați. Moștenitorul Tronului nu fostul moștenitor cum i s’a zis aici are dreptul la respectul nostru și chestiunea ce se pune azi este o chestiune de stat in cere cei de dincolo nu se pot amestec« Dat.iasssimi. Care cei de dincolo ? D. Cues . De dincolo da unde apare „Lumina“ . Patrașcanu a spus, parodiind pe Troțki, că va trănti ușile acestei Camere așa ca să se cutremure țara Aceste declarații bolșeviste n’au că căuta aici In ca mă privește, nu mă angajez in rezolvirea problemei Prințului Carol, așa cum înțelege d. Patrașcanu să se resolve Răsboiul nostru nu este pierdut și am convingerea că el va fi căștigat. Terminând d Caza care cumpărare din partea guvernului și a opoziției, pentru ca să se poată lua o hotărâre in interesul superior al țârii D. Marghiloman ! N’am avut intențiunea să aduc in discuția Camerei problema răsboiului, spune d Al. Marghiloman e răit că se apune de unii că răsboiul l’a făcut unii sau alții,— răsboiul l’am făcut cu toții, dar nu î’am hotărât cu toții Probă că am făcut cu toții acest răsboi, a faptul că și acei cari nu l’am hotarât au luptat in primele rănduri Chestiunea la ordinea arlei este cea mai importantă și ea trebue să fie deslegată cu sinceritate și cumpătare. Vorbind de sinceritate, ai-am exprimat dorința unui Consiliu de Coroană și am vroit prin aceasta ca fiecare să fie legat prin iscălitura lui de hotărârea ce va lua. Lăsați acești factori responsabili să rezolve problema O chestiune de felul acesta pierde din însemnătate da că intărsiasă rezolvarea ei Protestez împotriva cuvântului „c»mtrilă“ pe care l’a pronunțat d Patrașcanu Ceia ce țin «ă afirm aici, e că de cind am luat puterea am avut concursul desăvârșit al Coroanei și am merat ca un guvern absolut constituțional Toți membrii Cooperativei „Rateșul“ sunt rugați ca mâine lal Septembrie a e, ora p. m. fix. sft fie prezenți la Berăria Luter. Acei ce au c#rn«te se vor prezenta impreună cu banii incasiți. D-nele Victoria Constantineanu (Drago«*II), Eliza Gheța (S*vavi*) și d ra Osmana Nitdosia, profesoara la șeoada «satului, dasehia un «urs preparator pentru «lasele inferioare necadore. Inferiorii se primea ® pănă la 1 metos si brie ia dn« Constantineanu, «rada Tăutu No. 4. mn crela 4—6 —3 m ANALIZA GRADELOR RALCOOL a Vinurilor face dr N. L Cosmo viei A se aduce probale in strada Sărărie T< 5 lei costul unei analize Biroul Central Român de Comerț va face să apară in curănd : COMERȚUL NOU ziar comercial zilnic. in pa tru pagini cu un deget material economic și informator scris de specialiști și ziariști cunoscuți, CINE A GASIT pe strada Liscar Catargi un șevalau de pictor, este rugat al adoca in strada Colțescu 11. Recompensă,