Evenimentul, octombrie-decembrie 1918 - ianuarie-februarie 1919 (Anul 26, nr. 194-288)

1918-11-25 / nr. 237

Gum s’0 predaî ^Mack ensen aúfoHfafífor franco-famine Ul^msm intett m F^rtfa VEÍeP Generalul Mackrasen, d’mpreunăt cu generalul Koch, aghiotantul său’ care s’a făcut stil da od­o­­ in București, s’au predat autorități or franco­­rom’n­ 5 la Sib­il Lunia txecuta Amata germană, care a călcat­ condițiile armistițiului. .aflăndu-se incă in țară Inamică după termenul­­ fixat da aratei țiu,­a fnei capturată și de­zarmari­a va fi int­rnat i­n Bulg­ria Macken8c­n. d­mpreună cu Koch vajnicul său aghiotant, va fi­­ trans­portat la Con­stanța și de aici la Maradt­, urmând a fi internat in Franța oimpamBiammmgimKmtKm 111 sfin­si M. S. Regint sse va Iași, in eur­ v­l IS-­4â~ dimpreună cu fi­iu­la ninei viitoa Pri­ncipese R­­­o­așii Pus d­rn timp se uib­e ceaiuri Suverana va sl%­ura vr’o 10 zile, vor da Etat . P»iat. La primul ceai d, de FI T«,ma­rele autor dragaatic francez și prea cunoscutul publicist, va­ zice o mică c­­­erință. Dl V­ad­­ea l­u licențiat al Fa­cultății de Drept din Iași’ inscriîn­du-se in baroul jurftmintul. ..oca a di pus ieri Ancheta asupra neregulalor de la Spitalul central continuă. D. M hai escu a fot inioc­­it din­­poetul da intendent al sp­ialului, tufe mi duss ia loc pe d. Stancov Suntem informați că ace­aș­ mă­sură ,­ e va ap­ic­a și față de Inspec­t­­rul Silvic al Cas­i, da a căui ne­­glijrață bo­navii cu v­r= sunt ne­­voiț ași procura d­e nom ri­sane pentru încălzitul, saloane or ------­e In localul ei cul ci Didactic din Iaș? str. Lăpușneanu a avut loc con­stituți­­a Cerc­ul­ui Cultural „Daria Roman* “ al o­ndu-se or președint­ î pe d dr G Bogtfen, ca vice­pr­șe­­dinți pe d-ni Gh Nădejde, Emil Se­verin, ever Z­ita O Fefeleș, ca se­­crietar pa d­ Gh Gh b aescu en«*i*r pe d. Emil Bri­­l jar ca membri in­u s,*m,te pa d «i­ Gr Tabacariu Tit P tr­ciu, O Fraja Neaga P. pea­­i Vaier­u Hu­ubei Prin ordonanța ministe­ului de Industr­e și Goni ri toți fun«ț na­rii § intreg personalul ntrebuințat in exploatare de petrol și de buui­a­s­s­m b­i-zus pe 1 c iar căc ca nu fac parte din vreunul din­e e­­lemente e­­ armatei au­ fost rechizițio­nați la acest scop ’a format și o e­mis­une cm­­usă d­e d-nii logner Zan . Stefan Chic« d­n Ministerul de Ind -strii N Gi.­urtu Inspector ind­.str­ai. ș Gr. C'lineau» direct­o­rul Bănui­i de c nt din Bu­ure­ti care să e ex­pe­d ae?atot c­estiune Ziarul franc .«­­ l’OH nt» anunț» arestarea tvin osula Pi­­k-­fis fos­t» șef al s su­n;­­ei germane din B­cu­resti E­vo'M s­­tresc* gn­nița cu un automobil, insă a av­ « pană in un sat din apr­oierea Pred'a unui £ ci fu recuni­scut de un ev­.’ n din București, care intii­pletor se găsea . acolo Văzându se surprins ,începu să a* m­­in­ii cu revo­lv­ru’, dar totul fu ! Sn zadar. El este­ acel care a d­om­u­ j­lat pe Miss Cavi­n Belgia și ca­­­­re a fost 'mpușcată de german? El e­­te un, vechi gpi­n posmț și a trăit peste 20 ani in Paris, și făcea j negritorie d. umbr­e — D. Mișu­, minist­rul nostru a Lon­­­­dra, a plecat .in­ pre Sal­nie, pentru'! a se reints.'atee ,a postat stUi și t­ 1 odată [ represe» ta Rr­m­n­o, a pro . limünari­e Pe pace. L>- i­ă o­că‘ăl ' d Suite, se- \ sif OS­­O G • . B­r ]­ \ tjif'e.U.;; , C. A ■? gei-íitly.-- - Ș 0n \ yúnFt ipíéai-% Astăzi' a erele 3 p. r­. e intru-­­ nesc a­asă la o a Grea nau­șa- í lui para.una­ j­oc neervator din Iași, l foști depu­­tat senat r , prefecț ,­­n specioși,și primari conservatori ...... " ! Tru eto bu gare s’an 1 retras din­­ Cadru ster unde se află trupe ?n­­g­e», are au av.. t t.lo­c cu « cu bcudele boiști ca ba gă­­ ești Aducem la cunoștința d sau Primar­u că u ziua d 23­ c pănes .ar. s’a d t populați­­, nu era da grâu. 01.Me f­ină d mazăre făina da ! Nu cm­va sa subs tu una cut celei te, ear' se sp­.culcată *pci e&b­i fe-mă de făină de grâu­­ • i­i /mncféa vi ocupa Ba- % «<?t­î , pâ-'Aia p­i g •i'­r ,l-v. ger-1 bit av f­or •­ d n B-mîlK D nif h’șu Cântic« mo și ' D Gro­daru foști mia'șt d in cabinet^ Bră ,­ti* nu­ Take Ion pen, pe timpul răz­boiul­ur, ia sfid pa­ta la dineul oferit la palit Diraiuíca seara de M­S Rege e au f­st d«.o­­>rați* cu ordinul „M are’e Gordon 5* si Coroanei cu d­e­tincț’a „Mare "rsco. 5 Missarea“ in numărul de aseară anunță că un grup de cetățeni au ri ’ u­ 3 candidature d-lui Geor­el Măr zosen . Be ce o .’ te se sfiește d­e a a­nunta și pe­­?ea a d­lui Penescu ? ’Pe lăngi ministeral. ds Industria­se va creia o direcțiuni special', 'care va av­a controlul tuturor fabr­e­lor din țară S’a ac dat termen pănă la 1 sî­­­­oembrie pentru c» s.noi catr­e indus­triale ce au fost desfi­nțate prin de­cret de legu­­lă și lichid se clacer­îe pă­nâ 1 Dícevibr'e a o Inf* rro. 'tmî­i noi disposițieni păhâ ce se va dipune de depozite însem­nate. benzina ^și «lei pe­­ntru automo­­bile nu se va mai da da sat automo­bilelor­ întrebuințate in serviciile pu­bi­ C. La­ direcțiuni« căilor ferate se face socoteala reducarei t r­i­lor pentru trata­­­rturile d­e călători și bagaj n A ti 1 după cele. se sfissra prețu l p­n­­t­u lasa I a va fi dubla c­lui din 19­­8; la odată jumătate pentru clasa 11 a Mii de oameni se perîndează z­i nic prin fața lo­calului, „H KEMA MOI ESN“ din P­ața Un re ca să ■ r­ fle ziua des­chidere , care va­­ un mare eve­niment pentru, p­rl­cul leșan LUPTA INTRE BANDA CRIMINALI­LOR BILICI, SIGURANȚA ȘI ’ GENDARMI Ia ziua de 21 a­n?,, agentul de si­gua­nță n, Todi­­ surprinzând, bănci­i tr’ •> cărciu­nă din Circ l­a, pe cri­min’lui Sârghie Crețu­, evadat din închid­erea mintara Galata și pre­­făcăndu-se că mi’l cunoaște s’a­ pus 1­ băut cu el trimițând v­­r­­ă la Circ săi vină în ajutor câțiva agenți care s sin­t și sărind asupra h­i l’an de­zarmat l­gat și f­ dus la Siguranța - Cenet­­i spre sear­ă, a fă ș­î prin a de îl ur­a cu tovară ii săi : P. Petro­vici și fr­ții Alexandru și Nechifor Bilici se află gât­d i­ in, o casă izo­­ată și ia parte dărâmată in Kiahalaua Lăuteni No. 44 la o femee Savantița Rusu care are 4 copii mici, iar băr­bătul său c’smaM prizonier. Frații Bi­lici sos S.8 cu o z­­i­ainte din Basa­rabia, călări pe di­n cai da furat, pe care au vo­r să văndă aci temăn­­du-se însă să nm fie descoperiți,­ le-au dat drum­? pe câmp iar șeile lor ru ■ 8­ști Sirghie Creții le-au dat in pă i ■trare cărcium­nului Elias zis.Ilie Râul din str­ănărd-m N '• 6, la care au fo­st găsită și care a fost arestat. S’a publicat în timp că acești crimindi const t­ îți in bandă, împreună cu Va­sile Buioesg dezertor, dispărut, au ucis pe șeful so­ției din Podul 3 io o tată­ a 8 copii un caporal și 2 s 1 dați, al căror concurs ceruse, sur­prinzându­i la gazda Ilie Vasiliu din strada Canta No. 15, arestat, pe a­genții de s­ gris­nțil N Dardais și V. Eșanu, evreica Hana Iosub din so­seaua Moara de Foc, pa lipovanul Ivanof Evdochiu «in str . ooîa No 35 și acam in urmă pe invalidul Dumitru Pâr­jovi • din­ mahalaua Fru­moasa, No. 34. In total 9 crime cunoscute d« Si­gu­­­anță, se stie că au mai comis și sitele in Basarabia. Crisa­n, lui pr. n. Sărghi­e Creț», de­cl­arând că nu au intenție să s*d­­ ina­­poe­­ e cu trenul de mi zidi a«pței in Basarabia, căpitanul lordăchesan, șe­fei­ Siguranței locale in * rabă însoțit de comisarii de siguranță Gr. Botez și Gh. Leahu, 4 agenți și 12 gendarmi pedeștri, armați* și da criminalul sus numit, legat in soare, a mers in os­pățul stradei Smărdan nu departe de casa gazdei, unde a dat ultim­le in­strucțiuni Încărcând armele. In acel mot­­eat, dinspre oraș trece un indi­vid, care părând suspe­t, fu intrebat sine este ‘i și somat să se opreas­că, rupând’o de fugă intr’o budiță ce ducea spre casa gazdei, s’a dat or­dine să se tragă asupra lui, fiind foar­te întuneric probabil că n’a fost lovit, era unul din criminal! „P Petrovici“, care s’a dus in casa, unde se aflau frații Bilici avizăndu-i că sunt văn­duți, pregătindu-se revolverele St­eer cu care erau armați imediat șeful siguranței a dat ordin să se inepe soara ca sa și să si tragă asupra ori­cărui bărbat ar eși d­n ea, căci so­mațiunea r dinărei mănilor in sus era zadarn­că, fi­nd foarte întuneric S’a somat apoi femeea gazda să iasă afară, care s’a executat cu multă greutate, fiind oprită de hoți­ care s’a com­sfă­­tuit Sâmbătă, sub amenințarea ca să fie împușcată pe loc, să spună dacă e cineva, intră ia cs să se jură pe copii rrrei ce rămăsese in casă că nu e nimeni, că au fost doi inși, da au fugit. Atunci șeful siguranței a dis­tras să intre intei in casă femeei, a­­poi criminalul Sârghie Crețu, însoțit de jandarmul carei ținea legat, iar com­isarul Gh. Sv­ahu, însoțit de agen­tul D. P­ra, care avea o lampă luată de la vecini, a intrat după ei. La a­­pariția acestora, criminalii, care se aflau în pod au început să tragă fo­curi, a fost lovit gendarmul Bărbierii D­tru de­ glonte,, mei toate la picioare ei trăgând de sus, un glonț i’a lovit in cartușieră, unde avea o tabachere de metal și câteva en tușe in care s’a oprit extrăgăndu - se gloanțele­­ din picioare la spitalul Sf. Spiridon el este in afară de pericol. Comisarul Leahu­ a fost lovit in piciorul drept­­ 2 gloanțe ,și altele care iau per ■at mantaua, agentul Para a avut prudența să arunce de pământ lampa, altfel, criminali ar fi făcut mai multe victime. Unul din criminali spărgând un geam pe care voia să iasă, ea postul gendarm Maca­nu D., posta; in dreptulv gemu­lui a tras fi­e, ei­ au răspuns lovindu’l la osp­­rim­îndu’l puțin și contuzionăndu-1, a căzut jis, asemenea și jandarmul ce intrase ip oasă, cari văităndu-se de durere, au intimidat pe ceilalți jandarmi, care au rupt lanțul, grupăndu­se, unii au tras asupra acoperișului casei, eri­­piina­ți profitând de golurile produse in lanț, au dispărut in întuneric, tră­găn­d focuri Înapoi. Comisarul Leah­u trăgând din tindă in pod asupra lor, se crede că vre­unul din ei este rănit. A fost arestată gazda lor, care­­ a mințit că nu sunt in casă ea a de­clarat că erim­­plii au asternuț­a-o că o impușcă da­r va spune că sunt acolo, că noaptea dorm îmbrăcați și înarmați, veghind pe răsd câte unul di­n ei, că aveau de gând să facă o lovitură in s­pada Palatului. Acești criminali fiind hotărâți, că fiind din nou desc­periți să facă noi victime, nu rămâne de­cât să se arunce in aer casa m­­are ar fi surprind,­ cu o gra­nată, ceea ce s’ar fi făcu­t și acum' dacă nu erau­­ cai 4 copii m­ei ei gaz­dei in casă. De altfel Parchetul general a d­t autorizațiunea că ei să fie împușcați pe loc, ori­unde ar fi descoperiți, la cel mai mic gest de opunere.­­ ■ f it tip tast imobilul din str Frocop’e 26 și 26 bis A se adresa intre­­ 12 3 la D ne'. E-b ceanu fi G casă mare cu et?-j p’pg 4 la­u j iuțe se sra e cu grădină o curte spațioasă aproape de Theatru st-adu ! Căpitan Fâ­­ n .; o 8, rentează 10—12 j m­i­lei actual Pro­oweri av8S;t?srr~se pentru cure.- |­părător la [A­­­ m adresă dini 'fi'asursa Strode­ ! Iba No 2 < s închiriat 4ț»ST3’iS! | bituiui din str. Pr cop­e 26 C* de închiriat, o casă j Cti-| Cl ■ cu­­„4 • camere pan | ’■el p’țin 10 csnere mar? și stea « j se pentru o us’ stuț­e care să se poa­­t­­ă i><stela d*­­ e seumfi, cel mai tăr* | du­p*namia 1 De?«»brle -a, c­on fin­itiv informaț e « se, sdreas Ia ! Miron«­ nu !» si-Ha «1 „Car­­­­­­­tea“ st»*. 40 Sfi­ți. _____ I f m,mm, mobilată Salon Dor­ I '­­i miter de închiriat | 3.r. Caro5 42­­ . -ăparfam­e»! _| Ced'.z, comp’ia din 6 camere bu­» f lat'rnă d­uă intr',ri separate tout | I l'agout s; mobilă se ca?« o Adreea: D­ivinul Iurist, str. vând I Cu*a­ ■ 7 , 52 I și. .­­ I Mtbiîn­ C. Borcea. j AVOCAT ! —■ fíÍTO% d* föf:$■'"?&,\i '-.-rv-'-h;. to ' i 0 30 9 30 ®. W- Ș’- d® j îa 4-—6 p. ro // . Strada Păcurar! No. 26. i . * v |fa#l freut­ik Iffrslaa­d contra Urticilor Cooperarea franco-rom­ână •« Ukrainia, nu va forma «m. frații în ce»fi^ armatelor bolșevice, sub coma­nda g­eneralului B­rim­ini și care va fi comg»8 d'intr'o armată franco-romănă, ■ din armatele pt’oiszi și ceho-slovacă!' și din veluntarii difi .«s.a. ›m­are vor repercuî ariii­ste bilșavice, până cănd le vor nimici ei? tot«!» H. h­ t Janes a ia B«fe­ix Paris 23 Noembrie D Take Ion­sen și d n­i Pasiei și Venize’os, primii miniștri ai Serbiei și Greciei, vor ple­ca la Bordeaux in întâmpinarea președintelui WFson, Ju­g­u­e J­ak­e­­la. S Paris Lyon 24 Noemsbrie B.«gale Italiei Victor Emanuel Îl va sosi probabil la Paris Vineri 20 Decembrie Guvernul­ Republicii p­egătește importante manifestați? m o­noarea R^ge ui soldat -Owl«! înfl›fîii sfineze din Bactir&ști­­ C« m Ulii­de pa­blifiL. din Uz»York -Lyon 24 Noembrie Ministrul Franței pa lângă guvernul romăn din momentul sosirei sale la B­ucurești, a constatat prin însărcinatul de afaceri al Ofendei că imobilul Leg­ ție­ Fr­un­ze la București a fost devastat de germ­­ani. Toate mobilele și bi­ourile au­ f­st forțate Urmele orgiilor la care s’au dedat ofiț­eri și funcționarii germani se văd in toata părțile Jilit îț­filiuia și Situ­ ® Telegram?« d-­lui p­-im­ ministru Coattdă Paris 24 Noembr­e Președintele de consiliu român a adresat președintelui guvernului sârb depeșa următoare: „Cu­ fericire vă exprim bucuria pa pure nu­ o «simțim, d­e a ne găsi di­n nou alături de aliații noștri. Țin in mod special să vă asigur da sentimentele de amiciție ce na leagă de etoica națiune sărbă. Permiteți,mi a vă exprima de asemenea admirația pentru omul de stat ferm ,care cu toate greu­ri­le a știut să conducă nobba națiune sărbă cu un astfel de succes pe calea realizărei dreptelor sale aspirațiuni naționale. (ss) Președinte de con­siliu și general Gr ®ndă. Wiú­­­ lei ilii wf I panifi Lyon 24 Noembrie Circuitunile la conferință din Londra au dovedit: o unanimitate­­ de pu­ter­­ni chestia de a cere de la Olanda predarea Kaserului și prințului moștenitor, in legătură cu calcarea legei internaționale, ce a fost săvărșită in timpul răsbboiului. jrijitU­nctiare îs stul Lyon 24 N­embrie Trupele engleze au intrat in orașe’ul lust d'n Tirol cu muzica In frun­te și au înlocuit detașamentul italian din acest orășel. Motivat nu se cunoaște Vinovati fisliwiili|î vor fi juducifi -Zi»# * sei­f-Karn^v >n 24 Neembrie. / 8|r Auglerd membri ai guvsernulei vorbind la 4 Decembrie, a spus «ă pe linici guvernulu de coaliție este o pece­ cară intru­căt privește for­­țaat­ deșirai­ului să fie de o aspră justiție, ier in caia ce privește pe acei oameni o?nu tu plănuit și pornit ră­bovi’, păcep să fie fondată pe justiția pe care o dă cele mai ma­te tribunale ale țarei' Ase»en*a­ oame»i­­ea Kaf- 8” ml, Enver Pr fa .și guvern­ar­ții Bulgaria și Austria t­rebui să fie aduși la judecată dacă vor fi găs­it vinov? nu v­ețile lor trebue să fie pierdute. Oamenii vinovați de stră citiți împotriva prizonierilor și ,impoti­va lo­­­cuito­rilor lor lor invadate trebui să fie judecați și să sufere moartea As­tă-«'! este una de socoteală pentru­ dușmanile noștri -și ei trebue'­sa plătească pănă la ultimul bsn ' Ue­ anania nu are de ajuns aur de a plăti dar ea alte iuși­ri. Pentru a garanta o pse? e­ste­ abso­lut css­ r ți? 1 ea est se facă o alianță, de națiuni libere și nu o fuziune de națiuni Glikshi încep sl restitue ce»...!«și Lyon 24 Noembrie. Germanii ?o confe rasitate cu simistițiul încep a executa restituirile ce­­*­rute de aliați O sumă de 18 Milioane de pfunzi sterl­izi in aur, aparținând uru’ui rrses.» r*. fo­t piedică Opere de artă francei.ft în valoare de 80 rrcte mc de pfunzi sterl'nvi »n fo­­n deîft mientm date îndărăt. Sanatoriu J­r. TZOICU .ir © li 20­ lăși­­ as?» Str. •wm* situat in regiunea cea­ mai frumoasă și mai igienică s ora­­ș • luk S’a reorganizat și­ mărit pentru si corespunde cerințelor norîiale. o Almr^loafa per­ech­imprUite* Asepsia «ea mai­ ri­g ’r­asă Se practică «, zi-ce intervențiune. Adap­t la chirurgia de ur -terță. jsy G­yweringi*, Ortopedie, Efectre terepi*, Meccmotempie. Se primesc in consu­m cu med­e! distinși după specialităti­. N­oi interne și nervoasa­­ (excluse bolile contagioase și nervoșii f­­in turbulenți): Inform sb­rai­gi consulter uni între orele 2 - 4 o șa. 20 o I r

Next