Evenimentul, februarie-martie 1919 (Anul 27, nr. 1-47)
1919-02-05 / nr. 1
AiNUL «j JUt VIi~ttA Ro (AȘ! mm Mmj ir|âîi ai piffiBtíh i £®gsnrr»för ma niM-íiniirfri-ni' wirmiiOTi«Piai^^ Jtota d-!si ?ÍAm (Hr <ati«tBl «piez h diijtiutg inti isțeieg»! t# gwhnwi $mkk :nm«*-ww«Kö*r I [/."Humanite publică nota adresai fi de către d. Pchon, către cabinetul englez și comaunicată la Roma, Washington ,și Tokio. Ea este răspunsul guvernului francez la o propunere a guvernului britanic relativ la o Înțelegere cu guvernul Sovietelor. Ambasada engleză a remis o propunere engleză, cu scop de a trimite un mesaj guvernului Sovietelor la Moscova, guvernului generalului Kolcehik la Omsk, generalului Denikin la Ekaterinodar d-lui Țarcovschi la Arkangel, că și tuturor celorlalte guverne constituite de către diferitele naționalități rusești. Mesajul invită toate aceste guvernaminte și toate partidele rusești să oprească completamente ostilitățile, violențele și represaliile și să stabileasca pacea intre dânsele și statele vecine. Aceasta a fost cerută in timpul conferințelor de pace, a cărui scop este ... de a se restabili pacea in Rusia și in țările vecine și de a se veni in ajutorul populațiunilor in suferință. in cazul când diferitele guverne rusești, și acel al Sovietelor— ar primi această invitațiune, vor putea trimite delegați la conferințele păcii. Guvernul francez, aducând omagii spiritului generos de reconsiliațiune universală, de care se inspiră propunerea guvernului britanic, nu poate da aprobarea sa unei astfel de sugestiuni, care nu ține nici o socoteală de principiile arenă a încetat să domine politica sa și acea a puterilor in Rusia. Regimul criminal al bolșevicilor, care nu represinta in nici un grad un guvt,ni chiar o posibilitate democratică sau oarecare de guvern, deoarece se apleacă numai spre cele mai josnice pasiuni, spre opresiunea anarhică, spre negarea tuturor principiilor de drept public și ii privat,— tu poate pretinde să fie recunoscut ca un guvern Regulat. Dacă aiiții ar avea slăbăciunea sau imprudența să lucreze site», ar fie sminți în primul rând princîpiile de justiție și de drept care fac puterea și onoarea lor, și ar da propagandei bolșevice in lume, o putere și o extensiune pentru care ar risca să fie cele dintâi victime ; guvernul francez, intrucât îl privește, nu va piedea cu crima. Primind să recunoaștem guvernul bolșevic, ass da o desprofire politicei pe care angui n’i»a încetat să o susțină de acord, furnizând, întreg ajutorul și înlesnirile posibile elementelor sănătoase, oneste și credincioase ale Rusiei, pentru a le ajuta să scape de tirania sângerândă și de sonorst « ale bolșevicilor, șî a reconstitui prin el însuși, un guvern regulat. E bine de adăugat că, in afară de bolșevici, aliații pot perfect admite diferitele naționalități rusești spre a representa revendicările lor. Intru cât privește pericolul ce ar veni din partea vormatelor roșii, nu trebue să încetam să procurăm armele, banii și chiar spijinul militfor compatibil cu mijloacele noastre. Metoda și răbdarea combinate cu imposibilitatea duratei unui regim fără organism regulat de transporturi, ordine, credit etc., vor lua sfârșit, prin stâng trea anarhiei interne rusești, care se poate prelungi un timp nara care, dar mi este in nici un caz susceptibilă să triumf ze definitiv și vom continue,să’i refuzăm hot târât orice recunoaștere, tratându’i de inamic. ' 'iBtr&XSr&zWMtt'X!táKftaasua;/»^ •: Informații . Trupele franceze contrar unor versiuni puse în f circulație de către dușmanii țărei — continuă a ocupa Tiraspolul Cu trenul din astă seară d. C. A. Orezianu pleacă în Capitală, unde va sta mai multe zile. Cuminarul de astăzi ziarul EVENIMEMUL intră în anul al 27-kxt. al apariției sale. Bumul nostru amic și confrate, Raul Crăciun despre soarta căruia cu toții eram îngrijiți, s'a reîntors alaltăeri în Iași. 0. Crăiun sosește din Caucaz, după ce a avut atâtea de îndurat din partea bandelor bolșevice. Vom avea prilejul a vorbi mai pe larg, despre peripețiile prin care a trecut amicul Crăciun în Rusia, în intervalul de un an de zile. Jui 7 Februarie. la Cercul Femenin se va lua în discuție programul, fixânduse tot odată șîn partea de activitate efectivă a fiecărei membre f din Asociație Sâmbătă 9 Fevruarie în saloanele Cinema Orfanilor de Războiui Mare Bai popular Costumat, Mascat Și Nemascat. Biletele la casă. Ea a avut si. loc, intr’aut cerc inim familist, căsătoria d-îiei E?enime Mihailescu cu d. Mihai Carp, profesor fost Deputat. Felicitările noastre. Matineu artistic de la Cercul Militar la legătură cu soc .Amicii Muzicei“ Cercul militar din localitate a oferit ori unui cerc seiest de invitați un interesant matineu artistic urmat de dans. Domnii Mihai Spumier, violoncelie lui Brediman pe care il vom auzi »ș.ăine seară cu maestrul Enescu in sonate de Beethoven și Max Costin violonist și secretarul general al „Amicilor Muzicei" încântară pe rând publicul cu, bucăți alese din repertoriul clasic. O plăcută surpriză ,a fost apariția d-lui Michail un dnstins artist cu singurul defect de a nu și pune mai des la contribuție talentul in serviciul artei. Trebue să fin recunoscători distinșilor conducători ai Cercului militar de a fi știut că atragă și să ne ofere căteva ceasuri de rară emoție sufletească. După reveria muzicei, după câteva cuplete vasele și Marsilieza redate cu verva unui artist matur de Jameâ Casisn, un copil, s’a dansat cu entrain până U. orale 8 câtid ne-am despărțit eu f regretul unei foriori prea scurte re ?gret consolat de speranța de a ne îl revedea iar la viitoarele matineuri I care spre fericirea lașilor • vor fi re- | § spetate cât mai des Am remarcat:. >> I D-na și d. general Petala cu d-ra | I Elena Petaía^ d-na și d. general A' | I nastasia, d na și d. dr. Bogdan d-na 1 I și d N. Crupenaohi, generatul NereUe 1 I comandantul Diviziei 30, colonel Glier | I culescu ou d na, colonel Sav^ G m | I cu d-na. d na ș- d. colonei Btrâieaon, | I maio« Const, Sturz» ou d na, d C. I Grupeuschi cu d-rst Marcela Gru» I pensehi, d ra Vincler d-na și d. dr. I Fior cu d-na, d-na și d. maior Munitianw cu d-ra Dospinescu,* d-na și d. II Gh. Mancin, d-na și d. Gr. Lahovari, I d mi colonel Kemhîgher, colonel dr. II Tiron, i-ții-coloneii Ghenciu și Oris I 4 todăii, maiorii Fotea și Ioneacu, că pisanii Demetiad Beoțoiu, Mateescu, I Strat, locotenenții AnasUsin, Vitzu, I Lelescu, Alistar, Aresteanu, Virdaș,, I Negri, Winder, sublocotenenții Vintilă și Mircea Petala Cososchi,I Zadio, I Neauîau, dnii M. Posa, Max Costin, III Mihail, și M Roycea* ALTA CRIMA DESCOPERITA • _ S’a etabiit că indivizii Gh Radu I și loan Dinu prrn au comis crima din strada Socola No. 202, asupra bât Ioanului Solomon Bereu, sunt și auutorii crimei de omor, comisă asupra 1 I lipovanului Evdochiu Ivanov, băcan II din strada Socola No 33 in sara zis I I lei da 3 Noembrie 1918 oriată ce să I I atribuia bandei Bilic -Buiceag Același procedeu T au întrebuințat I și ca lipovanul ca și pu „soții Berca. ” După ce au omorât pe Hpovan, an închis olloacele prăvăliei dinspre stradă, au astupat ferestrele și au furat 7000 lei un patron și o căciulă, PROCESUL VERZEA In procesul Verzea n’a dat cetire mini protest al dlui general Prezan, care dezsumte ordinul cei e’a atribuit ca funcționarii telegrafe poștali să rămână sub ocupațîe. Martorii Dobrotici și inginer Vénert depun favor&bil acuzatului Fiarasamb Călinescu depune c'a auzit că Verzea a telegrafii« lui von dem Busche: „Jenins Ospirală, tot dispozați*. Desbstem’e continuă, a apucat Partițiunea de pe masa, a rupt titlul care’l scrisese și a aruncat’o pe jos cu o suma de imprecațiuni, cu toată simpatia care o avea pentru francezi. Dovadă, că aproape toate titlurile pe compozițiimile sale sunt scrise în limba franceză. Era născut în Bonn (la 1776) lângă Pina, unde domnea o mare simpatie pentru națiunea franceză. * # in urmă s'a publicat simfonia cu acest titlu. „Simfonia eroică“ composta per festeggiare îl suvenire de un grand nomo. lată în puține cuvinte legenda simfoniei eroice A fost foarte bine executată, afară de câteva momente slabe, de Orchestra simfonică, grație șefului ei, Maestru George Enescu, a suferit însă intonațiunea curată din cauza diferitei temperaturi ce era pe scenă. Instrumentele din fundul scenei erau puțin ,mai jos decât acele cu coarde din față unde era mai cald. " * Unde a dsceiat Orchestra, a fost cu Uvertura „Tannhauser“ de Wagner, cântată cu mult brio și exactitate chiar și de intonațiune. Dacă erau vro zece Violiniști (pristiî și fecunzi) mai mult ar fi fost mai puternic încă cu toate aceste felicitez pe tânăra orchestră și sunt încredințat că fiind totdeauna bine condusă și elemente tot mai bune, va ajunge a deveni o orchestră de primul rang. Asemenea a executat perfect „Tambourin“ din suita de Rameaux. Marșul funebru din Simfonie, Uvertura din Tanhauser și Tambourin din Suita au fost bisate cu entuziasm de numerosul public. E. Caudeila, Doamnele și Domnii din Comitetul de propagandă al asociației „Frăția Moldovei Unite“ sunt rugați a se întruni Mercuri 6 Februar c. ora 4 p. m. La Laboratorul de Chimie din Str. Siulescu. La ordinea zilei, importante chestiuni urgente: CRONICA MUZICALA AL 9-LEA SIMFONIC Cu tot regretul, n’am putut să mi îndeplinesc de astă dată datoria de cronicar. Am părăsit sala Teatrului de la începutul execuției, nevoind să ni se spuibere speranțele atât de frumoase care se le am în viitorul societăței simfonice „George Enescu“, încă o exhibițiune ca aceasta și frumoasele noastre planuri se duc pe’copcă. Au bon entendeur salut î A. F. Dni Crîstea Notm ,profesor universitar din togi, și Popovici- Bustușanu, conferențsr la aceiași facultate, «a fost delegst să inspecteze coaiele pregătioare. In cerce filme muzicale din Răcorești ■ vî spune la toporai compozitor Mihsíi Jora care se află de câteva zile in Capitală va dirija unul din viitoarele concerta simfonice ale Orchestrei Ministerului Comunicat Oficial Din 14 Februarie sin 1919 1)In Bucovina și Tramsilvania si U&I/3 negi'!! «ibsta 2) Din satele , de pe maul stingul Nistrului, bande da bolgey.dats ncercat dă treacă NistruVa nordul 3asarabiei Bandele su fost respinse în perderi și satele barsbardiste *Mo.gde ăi lAmischrt slutiottic ■i (Urmare și Sfârșit) Dr. Marx pe care îl cunoștea Beethoven, a fost chiar temut de el. Ca exemplu voi cita un : Post scriptum extras din scrisoarea către editorul Schlesinger la Berlin căreia ia trimis primele sale Quartete op. ia la tipar. N. B. Te rog să spui salutării lui dr. A. D. Marx și să nu fie prea sever pentru mine și să-mi lase o portiță de scăpare lată și ce spune dr. Marx despre simfonia eroica. Dacă dorința lui Beethoven ar fi fost să descrie o bătălie oarecare, atunci trebuia ca această bătălie să fie însemnată cu deosebire ca de ex. la Simfonia .,Victoria“ unde luptau Francezii cu Englezii și se aude bubuitul tunurilor și a pustelor, atacurile trupelor lucruri ce reprezintă într'un mod concret tabloul unei bătălii. Dar ,de toate aceste nu e nici o notă în Simfonie. Totul aici e „ideal" și nimic alta decât numai intențiunea’de a caracteriza pe Napoleon. Napoleon reprezenta . ..‘lupta“. Prin urmare dacă filosofii, ca Profesor» dr. Mark vorbește astfel ce să ne mai spunem noi aștertiri, Simfonia eroica a fost comandată de Bernadotte ambasadorul republicei franceze la Viena.El a vrut să se însărcineze cu propagarea și executarea simfoniei în Franța, a plecat însă din Viena și cursul a rămas în suspans. Timp de patru ani ideia aceasta a a părăsit pe Beethoven La 1802 în toamnă el a început a o compune și a terminat e la 180 t. In răstimpul acesta a scris, pe lângă simfonie, multe site compozițiuni mari. Titlul simfoniei scris de mâna lui Beethoven pe copia care s a făcut, a fost simplu ; Bonaparte și jos de toi: Luigi van Beethoven. Când ambasada franceză a vrut s'o trimeată la Paris, a venit știrea la Viena că Napoleon s’a făcut împărat, Beethoven, auzind aceasta prin elevul său Ferdinand Ries (fratele profesorului meu Hubert Ries la Isrlin) MARȚI 6 FEBRUARIE 1H9 I ■m&mmmmmmammamms . .... lv „ CARN ET MONDAM “ Vineri seara a avut loc un salva ie 8 d ns.. și dlui O. Cropenschi o ramaasă audituine musicală ca concursul d lor Max Costin și Miail, lrsnată da dans , ' Asistand nile: Laci* Cripenschi, fale, Ivona Lambrino,Peuletta Star* a, Eike Fenesau ; D Vele 'Micreels Crusenachi Gedrette Sturza, Luioa Guatyacuzino, V. Gananáu, M. , Ralet Margot Marin, und fi și Maria Fersescu, Lutze Cri Sț.I. Screieletti și Miclescu - D ni* , C. Grupenschi N. Gananáu, George Lambrino, Maior Sturza,Maior Schiletti, Maior Omadu, Eug. Gátas*i, G Zarifopol, Lt. Zonner, Ltr. îațsrida, I. G. Romaio, Lt. Vitzu, Jihad și Gostun M. "■ Astăzi, danneață la creier," *prin pasageria unui giaai de la vitrina faageziei Korn, din str. Cuza Vodă, I 'au furat mai multe perechi de glirete. | 20 or s Balul costumat de la Societatea de gimnastică Sâmbătă seara a avut loc in vastele saloane ale societăței de gimnastică, sport și jetracft mult așteptatul bal- costunaat-strascRt. Se știe oft la fiecare an Societatea dă -a inceputul carnavalului, tradiționalul bal cost giaiat-așteptat totdeauna de societatea leșenă. Balul din anul acesta a avut un succes desâvărșit Comitetul organizator in frunte cu neobositul președinte a societăței d.V. Teodoreanu au ținut clanul acesta ca sfârșitepisodului de doliu și nenorocire ce se sbâriise asupra omenirei prin râzboiul mondial - , se procure ieșenilor cea mai frumoasă serbare dansantă-costumată. Cu toată lipsa de pe piață a stofelor și articolelor de galanteri« și lipsa de bunăvoință a Direcției Teatrului—prin delegație și reală, care n’a voit să dea concurs societăței prin »împrumutarea costumelor- totuși cele mai variate și splendide costume și châști, insectau galoanele societăței ( Costuma vechi din străinătate, fanți și tineri trubaduri, țigânci frumoase cu ghiocul americani gadiatori, Mefisto, Iago, Bcrloc și nici Hamflet nu a lipsit Doamnele a« ținut In special, ca in pilda vremurilor, să vie un număr cât mai llarg—ier frumseței costumurilor și drăguțele măști iți reaminteau «cele frumoase nopți vena țiepe citite in adolescență La era saîosneie erau prea mici—și neincâpătoare față de lumea imeasă —ce știuse din vreo sio să șî procure mvitrțiŭ. La intrare dna Arten 8a Teodoreanu, cm grația și politețai «unci estâ, făcea onorurile de gazdă iar controlul se făcea căt mai sever, ca nepoftiții să nu aibă scaun Montarea decorurilor vestitele trai ee și adăposturi blindate, nu, ci împodobite su brazi și lampioane, invitați pe dăunătorii obosiți în recreare și referire. Muzica Regimentului 13 dirijată d» aiaipatroul subșef de muzică conducă« și numeroasele perechi pe parchetul saloanelor sub farmecul celor mai frumoase valsuri, în timpul Rupeului- o serie de artști ai Teatrului- bât; de inimă și măști drăguțe au delectat pe compuseo—cu chsiRe cuplete »negustate și bhate și dansuri de varieteu reușite. C.tărn -pe artiștii: Calmu«oh., Ghuțssiu, S’smonesca, Alexendrescu, Meion eto. Un cor adsalrabil—apampus din »tudenții : B bit», Veiciu, Gerte«, Iohitu, Varside, Orâșenii, Titi Gorjescu, Raiza, etc m’m precurat plăcerea da a auzi câteva busâți alese mui bisate de auditori Băietul bine organisat, ar fi reușit să mulțiumească și luau acel vișit» cât și pe conducători., “ » Satisfacția cea mai deplină și pe drept meritată au avut o comitetul organ'zator §, d. V. Teodoreanu prin participarea unui imnus public ce nu toți așii ține să ajute pe organizatorii in obositoare și disticiă minim. In numeroasa asistență remarcăm : D-neie , Artemise V. Teodoreanu, Rosalie Ghibanescu, Maior Petriciu, Alie Barescu, Delieorghu,Maior Rafael Dimbtriu, Dr Șteiner, Cămile Gall, Manea., Căpitan ‘Dospinescu, Maior Munteanu, Nat. Minailue, ing. Ianculescu, Ex?.. Stratan, i, Știrbei, General Beoătescu. Strejesiu, general. Frunsă capîtvu Zatovicsanu, Ani ștefan Giorgescu, Cressence Părvu, Arsenie, Alfons Veîciu etc. etc. In costume c nele : Omer Popovici in roșe, d na avocat N, Petrea in robă de magistrat, căpitan loel in Mari* ^ihi in Orientala, Florica Oescu în nadăuă, Ella George Ciurea întrun drăguț epatam de subretă, Locot ambrozie olandeza, , Vasiliu in costum esentine foarte reușit, Lucretia Rsica in Vileto de Farmi, Henriette Filipeacu in rose, Mioara Lefter in Germen, Merisati Cernea in e e