Evenimentul, aprilie-iunie 1919 (Anul 27, nr. 48-103)

1919-04-15 / nr. 48

ANUL al XXViile* Nc. iS ffî* ^.edac­ți­i­A­Ș­I PIAȚA UNIRE! 25 Bani Or&an al partidului Consemicsr l"t*ax £=£ inserții șî Reclame pagina 2-a î­i cu rândul Cfuj număr vechia 50 bani Și Semnalul de lunta Partidul conservator a declarat, deschisă lupta pentru răsturnarea regimului brătienist. Clubul cern­ind a ținut Vinerea trecută o v s­­nimată ședință, in care au luat cuvintul d­in­ loc C. Grădișteanu, Pascal Toncescu, Aurel Eliescu și Mihail G. Cantacudac. Toți oratorii au arătat că dacă până acum, dată fiind chestiunea externă, guvernul Brătianu a fost tolerat,­­astăzi, când preliminări­­­le păcei sunt gata de sezonare, când pacea e foarte datoria opoziției e de a apropiată,­­ începe lupta. Guvernul liberal, venit iar pute­­re prin surprindere, a domnit ne­­stingherit cu stare de asediu, cu cenzură și cu decrete-legi. Agenți doiectiviști, mai mau și mai ma­­runți, s’au pus pe jaf și exploa­tare. Fratele Cintiță, economist­ul „Distanței“, a înjghebat tot felul de afaceri și societăți cointeresa­te, sistem patentat liberal. " Mai eri relatam in ziarul nos­tru cazul cu băncile „Moldova“ si „Marmorosch Black“. Acestea au făcut propuneri guvernului ca să furniseze tarei 50 000 vagoa­­­­ne de făină de gr­âu din Austra­­­­­ia cu 75 de bani Cantitatea aceasta ar fi Kilogramul. A fost su­­licieată constimției interne pen­tru doi ani. Dar afacerea aceasta, făcută de necolectiviști, nu putea conveni colectiviștilor. „Banca ro­mânească“ a liberalilor s’a opus la privința cinstei ce domnește pe la ministere, tot noi relatam cazul cu sacretar al d-lui ministru Flondor care a fost nevoit si dea un bacșiș de 5000 lei pentru un perms de alimente. In această chestie, ministrul bucovinean declarat că »a cere lămuriri d lui a Al. Constantinescu in cel d’u­ităi consiliu de miniștri Dar prestigiul guvernului nos­tru iu streinătate ? D. Ionel B­­ă­­tianu era așezat la Congres la dreapta... reprezentantului Sia­­mului i In altă or­dine de idei, el la Paris Consiliul național se știe ro­mân de sub prezidii ți» d-lui Take Ionescu, a elaborat diferite bro­șuri, hărți și memorii in chestia națională. D. Bratianu n’a ț­aut socoteala de aceste lucrări și s’a f prezentat dezarmat la Conferință. Nu tot așa au făcut adversarii­­ noștri. Aceia au lucrat, au tipa­­­­rit cărți și memorii, articole in­­­presia franceză, etc. Provenind la Întrunirea de la duhul conservator, trebue să re­levăm so deosebi cuvîntarea amicu­lui nostru, d. Aurel Elli­scu, care a făcut o expunere amănunțită a­­­supra situației Țarei la Paris și a adus cuvântul de ordine al șefu­­lui in privința campaniei de răs­turnare. Țara știe că lupta aceasta n’o începem in folosul nostru. Noi nu revendicăm puterea in condițiile d­lui Brătianu. Sun­tem prea con­vinși de necesitatea unui guvern național, ca să ne gândim la in­­teresele de partid Vom faca acel­­ guve­rn national, cu aasicii d lui general A Veresen Si cu He elemente intervenHonis­­te. Vom pune iusi la carantină pe oamenii de afaceri. Numai atunci Țara aceasta va putea să se des­volte ai voe și sa se consoldeze in hotarele ei re­întregite.m ss­.i- vumNK w«w--... i* mrnmfraeA, «Ssp.­p Lnformatn» « » ««AVI émmkw Wmm » ». Eugin Herovan, ca ultim transfug in clubul liberal, a cerut drept răsplată a trecerii sale la ina­­mic, sprijinul noilor săi tovarăși,­­ la aleger­ea de ori de la decanatul­­ avocați­or din Iași.­­Cu toate că liberalii și'au mobilizat absolut toat­­­te forțele lor, totuși refu­tatul lup­tei a fost că, adversarul său d. I. Leatris a obținut 62 voturi, pe cana­n­­ sa ria întrunit de căt 61 voturi. La ministerul justiției se lucrează in­­ vederea unificării leg­islațiimei. HHHMSBaMBHfin SSBHSi ­• Românii macedoneni refugiați, atât­­ cei din Csp­ra­ fe căt și «oi din Rus- I cinic n’au cuvinte cqm sft mn lumeas­ I că d-lui I. Grădîșteanu, președ. soc. » de cultura Macedo-Române, pentru părinteasca solicitudine națională ce­­ arată față de ei, făcăndu-se toate ia­­r lesiurile posibile pentru ca unii află­­­­tori cu familiile la Rusciuk, să emi­­­­greze ani in țară, iar alții care se s­ofisesc singuri in Capitală, să fie re­­­patriați pe la cămiinurile lor, cu sco­­­pul ca și ei la­ răndul lor să emi­­t­­ greze au famaț­iile lor ani in țară. Din această cauză, casa d­lui I­I Grădișteanu este un loc de peleriaj. I numeroși refugiați macedoneni băr­­­­bați și femei, zilnic se duc acasă ia­r d-sa, rugăndu-i să le acorde inter­­­­venția d-sale spre a-și aranja situația­­ lor pentru viitor. Preșad son. Macedo- I Romăne nu refuză pe n­meni, ci cu bănăvoința i recunoscută, le satisface­­ dorințele tuturor refugiaților Congresul general al Profesorilor u­niversitari pentru reorganizarea învăță­­­­măntului superior va avea loc in cursul lunei Mai. La acest congres vor fi convocați toți profesorii universitari din București, Iași, Cluj și Cernăuți. Iată prețurile câtorva articole alimen­tare din Paris,TM spre kilogram in franci :­­ făina 0,41 ; cartofi 0,46 ; unt 15.50 ; seu indigen 2.10 ; carne de vacă 4.50 de vițel can­t.­­ 8 il 7. In­ 5, de miel 8, de porc. „Romănimea” anunță : Acuzăm pe d­l Al. Constantines­­cu, ministrul Industriei și Com­er­țului, că, este vinovat de criza de guvern, provocată prin demisiunea d-lui Flondor, ministrul Bucovinei. Akii de­camdată. Direcțiunea teatrului Național face cu­noscut că in săptămâna mare care pro­cedează Pașterele, sunt oprite ori spectacole fie seara sau in matineu ce in zilele de Vineri și Sâmbătă din această săptămână. (Arti­slul I al. b. din legea și regu­lamentul teatrelor).­ Universitatea din Iași are nevoe de la 1 Aprilie a. c. de un gradinar cu­noscător in ramura florării și grădina­rii, plătit cu salar lunar de ISO lei locuință, iluminat, căldură și alocație de scumperea traiului. Doritorii se­ vor adresa la Intendența Universității ș­i ministru de Justiție are intențiunea să modifice legea de­ organizare a­ cor­pului de avocați. Modificarea se va face pe cale de decret lege și va impune o mai joasă reglementar­e a exercițiului rigii­pro­fesiune­ de avocat. Intre altele e vorba să se prevadă că nu au dreptul să ple­deze in fața instanțelor judiciare de­cît avocații cu un stagiu de 3 ani in Ba­rou. Credem a ști că asupra acestei portante chestiuni Ministrul va lua vm ­in considerațiune și dezideratele barouri­lo­r di­n țară Deocamdată putem afirma că nu este vorba de un proect definitiv. Cu părere da rău înregistrăm moar­tea d-nei Olga Arabu, născuti Velciu, soția d-kd maior A?aba, comandantul jandarmilor pedeștri d'n localitate Înmormântarea va avea loc mâni Marii, la ora 2,p. m. Rugăm familia să primească con­­doleanțele apagipa. ' Din cauza scumpetei excesive' a tiparu'­ui, a hârtiei, etc., suntem ne­voiți să rădicăm cu în­cepere de astăzi, p­e­­tr< zia­ului rai 25 bani numirii!.­­ . A apărut buletinul trimestrial al A­sociației pentru emanciparea civilă și politică a Femeilor romane cu următo­rul sumar: Drepturile femeiei de A. Vlăhuță Mea Culpa.­ M . Buțureanu, Origina Miș­cărei feme­niste M. Buțureanu, Mi­nunea Ana Conta Chernbach, Cercul femenist lași—Red. Ce este femenismul ? O inițiativă femenistă, O artistă română Note de actualitate etc . La prânzul oferit de principesa Hele­ne Soutzo la Paris in onorea M Sale Reginei Maria, prânz de care au vorbit ziarele și la care au asistat intre alții Mareșalul Foch­, d nii Briand, Venizelos etc Mareșalul Foch nu purta de­căt o singură decorație, aceia a ordinului .,Willias Viteazul“. Solicitat de „Comitetul Sforțărei Franței și aliaților săi“ d. M­. Kir­tulescu a ținut la Marsilia o con­ferință asupra legăturilor dintre Franța și România, insistând mai ales in ce privește legăturile econo­­­­­mice care vor trebui să fie mult mai strânse.­­ Înainte de conferință, prim­arul­­ Marsi­lei, d. Pierre a salutat in d. ]­­­itulescu platinitatea vibrantă a­­ României, iar d. Leo Olar­die a j idus un card omagiu eroilor români . Facultatea juridică din Iași are ne­­­toc de un bibliotecar—licențiat ori pen­­­­sionar - plătit cu salariu lunar de 150 l­ei, plus alocația de scumpirea, traiului i­le 304 lei. i Doritorii se vor adresa la Cancelaria­­ Rectoratului. j Terenul cultivat in toamna anului 1918 i­n vechiul regat plus Basarabii­, este le 1.808.844 ha. in Muntenia, Moldova și Dobrogea s’au cultivat 137­7401 ha. in Basarabia 481443 ha. Din această întindere, in Muntenia,­­ Moldova și Dobrogea, s’a cultivat grău J îe o întindere de 1150386 ha.: secară I 52968 ha.: orz 21118 ha și răpită­ 72919 ha In Basarabia, grău 193899 ha.; se­­cară 96965 ha.: orz 393 ha. si răpită 1 15 ha .­­ Representația de aseară a c?r«ului Prosperpi a dat foc la o sum­ă de incidente și un permanent scandal, datorit in primul loc direcției care emisese mai multe bilete decit aveau locuri și in al doilea poliției. Lipsa de jandarmi și poliție, care fee de serviciu la ori­ce spectacol, a permis tuturor, a ocupa cu toată o­­btinerea personalului circular, locuri ce nu le aparțineau De aci protestă­rile proprietarilor de drept ai­e s­cărilor. Și poliția, căci erau vre­o 4 sub- s cozaisari, venise în circ oa spectatori ocupase și ei locuri la care nu aveau­­ dreptul și de rest nu se ocupa. Mai mult, un subcomisar Sărbu, care mumai că era in stare de ebrie­tate, sau inconștientă, se postase in fața publicului cu un protejat al lui­­ in primele locuri și la protestările acelora ce nu plătise să-i vadă spa­­r­tece, a răspuns cu insulte.­­Mai mult, acest poiiți­t nu apar­­ț­se comisiei I-a, nu era de serviciu, și nu avea nici un rost a sfida pa­­r­alisul ca mărsura i sigură: s Rugăm pe d. Frefeet de pel­ite de s 0 lua măsurile cuvenite contra acestui­­ tip de polițist dfssoris da Garagea’e, I c are are multe la activul lui de pe când ara la servic­ul Cuartirub­ei. La Galați, s’au descărcat mărfuri în valoare de 800 milioane franci. Toată învârteala negustoriei o fac negustorii greci veniți din Sa­onic. CONSTITUIREA UNUI GUVERN NAȚIONAL Z­arul „Rotaăaimea“, in numărul sosit astăși, după os înșiră isprăv­ia cabinetului­­ Brfttu­pu, din Noembrie și pănă astăzi, scrie următoarele : Unui asemenea guvern, partidul conservator-național nu îi mai poate acordă nici o zi de merestre. Ceasurile sunt pline de primejdii, granițele sunt înconjurate­ de duș­mani, inimile tuturor Romanilor sunt îngrijorate. Ora, cea din urmă a guvernului liberal a sunat­! Poporul roman vrea un guvern național și sfârșitul do­­minațiunei brătieniste. Coroana trebue să hotărască pănă mai e timpul! CARNET MONDAIN ! Matineu! de la Careul Militar. Eri la oreUs 480, a avut loc in sa­­­loanele cercului Militar nu privi ren­ .­­ ș­i metineu dansant dat de un ca­­­­mitet de doamne din înalta societate ; j SȘăEtă, AS­îb%BoÎi<;Itu Azilului un Iu~ ] firme dan str Buzdugan, j Iu numeroasa asistență am re­­­­marcat : j Doamnele: Princess Maria Moruzzi,­­ Ana Rossetti Elena Meisner, Lees, i Elise Valeanu, general Petals, Marie I dr. Bogdan Suzane Miclescu, general­­ Anastasia, C Rucovici, Br’ăcoușa Ca­ j­zaban, Gr. Kesim, dr. Țaranu, Miți , d­r. Konya, col. Sava Goiu, M­ssir,­­ An­a Conta Kernbach, Eugenia Kesim,­­ Poni, Petrovici, Bușită, Cazaban, dr. Ratianu, Gall, dr Fior, maior Ma­­rinecu, col. Gucău Agarici, Lohan, maior Psmaratescu Botez. D-rele: Valentine Cananău, Gh­ica Deseni, Margot Manu, Alica Dobreanu, Ketty Rășcanuu, Marcella Krupensky, Mansica și Magraeta Barbaria, Ve­­roni­ca VanUitr, Elena Petala, Dos­­pinescu, Puia Konya, Artemisa Caza­­­ban, Georgette Catargi, Kési», Davi­ I desen, Elvira Handoca, Mariana Ghi I­dionescu, Carp, Pon:, Kernbach, Gall, I Cernfitescu, Ghiulea D­aii, Aurel Râșcanu, col. Sava­­ jpoiu, col. Bărzotescu, N. RadoYici dr.­­ Râtisav, maior Toto Scheretzy, col. 1 Gurău, Albert Rugeanu Titi Z­irifop ,I.­­ Bosacf, M. Borcea maior Smâchi, maior Racovitzi, ing Arseoescu, căp. Trolonghi, George Bratiana ing. A­­postolscu, Bulgar«, G. Polieof, Vi­­drescu, maior Marinasco, cftp. De­metrian Lapad­itu, Apostolesco, Geor­gel Gheorghiu­, căp­ă tru, subsocot. M. Petale, Carp, căp Mateascu, Geor­ga Konya, colonel Cristodulo, locot. Forlugeanu Maior Panaitescu, etc. ALEGEREA DE DECAN Fală cu dispositsiunile legei elec­torale, biroul care a presided eri alegerea de decan, in mod greșit a proclamat balotaj, de­oare­ce d. I. Liatris a întrunit majoritatea cerută de lege, jumătatea cu soț a nu­mărului de votanți plus unul. A­­flăm că un număr de avocați vor face contestație contra decizei bi­roului. MARII 45 APRILIE 19Î9 A/ £>. *­ Caj £ eA*ciaiuH utmns ^­imSS Sämb­S Comitetul „Frăției Moldovei Unite”, se va întruni mâni Marți, în ora 5 seara in localul laboratorului din atr. S­enlescu. Observăm că prea puține localuri s’au pus la disposiția publicului, unde se desface zaharul și făina de grău. Cale căteva școli unde se face dis­tribuția nu ajunge. Ar trebui să se sporească numărul localurilor, pen­tru ca distribuția să se facă mai res­ped­e și să «xaînimea soft toată lumea. La, consfătuirea podgorenilor ținu­tă ori, s’a hotărât a nu se plăti mai mult de 10 lei vanximnuo, de preț pentru ziua de lucru, muncitorilor de vii. Podgorenii presenți și­ au luat an­­gajamentul a respect» această ho­tărâre din 31 Martie a. c., s’a pus ba­zele societății de Economie și îm­prumut, cu denumirea de „Oituz”, cu sediul in strada Doehiei No. 3, oasâe d-lui Vasile Neculau. A foat ales următorul comitet: Președinte Gh. V. Stoinescu, vice-președinte C. Mihaileacu profesor și I. C. Atanasiu, ces­er V Macalau, cantazi Gh. Jellei, Th. Grigorîu și Gh. Greou. Comedia francesa in turneu­ l are­e francase anunță că „Come­­dia francesă“ va face un turneu in țările amice și deci va­ veni și la noi. O lămurire se impune.­ Să nu ne inchipuim că „Comedia francesă“ va închide porți­e, va lua concediu Conform tratatului de Moscova, Com­ed­a franceză nu poate juca in­­ afară de „Casa lui Molie­e“ iar cînd, printr’un act al guvernului, ea poa­te fim în afară de casta ei, sub nici «a pretext “reprezentațiile ei zilnice nu pot fi in rerupte in Paris. Din fericire o m­edia francesă nu­­wstră 40 de ste­a de prima mărime și 40 de pensionari ai Ministerauii instricțiunei publice, din care se vor­­ alege viitorii soc­etivi Așa că este de unde să râsune, este 1 I și de unde să plece. După cât vedem din ziarele franc­i­ceze nu vor veni nici Paul Mounoe, I nici Sylvan, nici Alfred Lambert nici I­da Ferandy, nici Geor­ges Bar, nici I Raphael Duples, nici Tsuffor, Nu vor­­ veni nici ,d nele Bartst, Du Minil, I Marie Laponte, nici Lara niel Pier­at ! n­ci Robise. Va veni o trupa tînărie printre care și dl De Max dar toți aceștia sunt cocistari sau pensionari ai Comediei, deci glorii ale ar­tei fran­ce e și deci scutiți de ori ce critică, mai presus de p« ce laud« li așteptăm cu multă nerăbdare, și suntem e­gar că vom fi la înălțimea unei asemene ilustra, ospitalitățî. Luni seara profesorii școale­i nor­male „V. Lupu“ se adună in confe­rință ,spre a discuta și hotărî tisu­­l>ra reapari­ț­­ei revistei „Șceala­­ Nor­mală. E vorba a­­șa da o mai mare Ul­tit dere acestei reviste care e acla­mată a contribui cu mult la sporul învățământului pedagogic la Bornă nîa rare Cu sf^tu­l in școala Un cera de profesori universitari ia cap cu d l Si­sionescu is’au pus in legătură cu profesor.i școalei Normale „Vasile Lupu” spre a orga­niza un ciclu de conferinți, ce se vor ț­ae in fața elevilor normaligt”. Prin acest ciclu de conferințe ei urmărește a te face o sinteză pen­tru improm­ovarea calturei viitorilor învățători. Alături de ä. Flügen Heroveanu eșecul de la alegerea de la barou, se mai resfrănge și asupra d-hii C. Tom­a care se lăudase că d. Eugen Heroveanu va fi ales cu o majori­tate sdrobitoare. Circulau eri tră­surile guvernamentale ca și automo­­bilele ca pe vremea alegerilor. N’au lipsit nici promisiunile, nici bonuri­le și toate celelalte ademeniri gu­­­vernamentate și cu toate acestea re­zultatul la vămi.

Next