Evenimentul, aprilie-iunie 1919 (Anul 27, nr. 48-103)
1919-06-11 / nr. 88
i^JUSÜJL *i XXV INI** Mo, 88 1 A Ș I PIAȚA UNiREi 25 Bani Organ al partidului Conservator Inserții și pagina 2-a beu tmeiá Un număr vechi a 5$ banit O moștenire ingrată Liberalii continuă a’și manifeste amărăciunesi lor ?#ță de Aliați. Atât prin oficiosul Viitorul, cât și d. I G. Duca la club sa plâng de atitudinea Aliaților in ceea ce privește problema românească. Adversarii noștri acuză Congresul de la Versailles de pesucces ai șefului lor, d. Ionel Bratianu, la Ministrul de Domenii, care in declamații, declară că președintele Consiliului nu va semna o pace umilitoare pentru România sau care i-'ar satisface dreptele ei revendicări. Apare evidentă tendința liberalilor de a-și căuta o platformă populară de opoziție. Ținând limbagiul pe care’l țin, liberalii cred că vor pune pe d. Brătianu intr’o lumină favorabilă, in care va apare ca mare patriot, care se retrage de la Congres trântind ușa. Toate manevrele astea sunt făcute pentru galerie, căreia i se cerșește aplauzele. Socoteala nu e tocmai lipsită de dibăcie. C. Brătianu se retrage de la Conferință, remănând cu aureola de „mare român“, partidul liberal trece iu opoziție călare pe caiul de bataie al patriotizmului. Guvernul care ar veni după retragerea liberalilor ar avea sarcina ingrată de a drege ce a sticat d Bâtianu și de "a.cea ce mai este de salvat. Iu uu s’ar putea pune in orice caz stare de rebeliune față de Aliați. D. Bratianu poate duce râsboi împotriva Aliaților, Romînia insă nu. Or cum s’ar rezolva criza, un lucru insă nu se mai poate insera : așa numitul guvern de tranziție sau de funcționari, ce n'ar fi decât tot o căptușeală liberală cusută pe o haină neîndisculatoare. De aceea să se renunțe la starea de povizor*t perpetuu și să se proceadă la alcătuirea unui guvern normal, care să lucreze cu asentimentul intregei opinii publice. Ziarele au spus că opoziția ar refuza să primească succesiunea dlui Brătianu. Nu suntem la secretele zeilor, dar nu credem acest lucru. Slavă Domnului. Țara noastră n’a ajuns sa așa hai iucit să nu’și poată da un guvern. Deși puțin îmbietoare pentru opoziție sarcina de a lua guvernul, totuși cea mai elementară datorie patriotică o va sili la aceasta. Știm. In imprijurările de asfazi puterea e un Calvar pentru oamenii politici. Dar acum nu e vorba de a salva interese politice de partid, ci interesele permanente ale Torei. Iată de ce credem in versiunea zisrei , nu cu refuzul opoziției de a lua răspunderea situației. De altfel in puține zile situația se va clsifica prin reîntoarcerea d-lui Take Iontsen in țară. Șeful nostru se va pune in contact cu partidul și cu opinia publică și desigur va pune in adevărată lumină felul cum stăm Is Paris. Cu acest prilej, d. Take Ionescu va răspunde așa cum trebue la campania nedemnă ce s’a dus inpotriva’i in lipsa sa din țară. Trebue să se sfîrșeasca odată cu punerea in circulație a tot felul de legende, menite să discrediteze și să «mărească pe cei mai de seamă fii ai Neamului. Cunoscînd abnegația și patriotizimii încercat al șefului partidului conservator, suntem in drept să ne punem toate speranțele in activitatea rodnică pe care o va desfășura d. Take Ionescu. Ingrată sau nu, plină de răspunderi și de pericole, cind e vorba de Țară și Neam, d. Take Ionescu nu va ezita să primească sarcina de a duce la bun liman chesta națională. Un nem Întreg crede și speră ca noi. Pistastul avocaților Mini din Stupii Următorul protest a fost adresat ministrului delegat cu administrația Basarabiei, de către avocații români din Chișinău, in contra tratărei nedemne față de această breaslă de către conducătorii actuali ai Basarabiei, cu așa zisul partidul lor țărănesc. Domnule Ministru. Cunoscând sentimente a dv și ele conducătorilor actuali ai Basarabiei și rolul însemnat pe care ați avut și il aveți in mișcarea națională și de consolidare a operei de redeșteptare a conștiinței românești in această province,mi percent in calitate de Decan al Corpului de avocați din Basarabia, să vă aduc la curoștiință un fapt ment să jicnească sentimentele oricărui bun român și in contra savavii corpul avocaților din Basarabia, se crede dstor să protestaze. Este vorba de „Casa Noastră“ această instituțiunne eminamente națională și da naționaliisare, și de primăria orașului Ghișinau, cari având nevoe de avocați, adusă de cunoscători in științele juridice, pentru a lămuri nenumăratele chestuni de drept și conflicte de drepturi ce le vosc zume mri ca seamă la „Casa Noastră“ cu ocarsia aplicarei legei agrară au făcut apel la luminile unor persoane, cari nu sunt avocați, și nu au dreptul a profesa sub nici o formă mai pe față înaintea instanțelor judecătorești noi in mod clandestin prin dare de consultațiuni și afeturi in calitate dă conscitenți sau consilieri juridic. Avocați formează un corp constituitț pe baza de legi, corp in care nu se poate intra decât la anumite turme și sub enam te condți, și care prin organe:a sale reale, țare dreptul a impedica pe oricine ar încerca să exercita profesiunea de avocat, fără să aibă recunoscut acest drept și a-l urmări înaintea instanțlor penale pentru exercițiul ilegal al acestei profesiuni drecunoscuta de utilitate obștească, chiar prin legili cari se aplică in Basarabia Sfătuitorii juridici numiți de „Casa Noastră“ și de primăria orașului Chișinău, au fost «findva avocați, sub un regim dispărut pentru totdeauna dar cu Începere de la 22 Octombrie 1918 nu mai sunt, pentru că ei inșiși nu au voit, pentru că in semn de protestare contra intrenărei justiției românești in Basarabii?, au refuzat in mod ostentativ să depună jurământul de credință Regelui §i legilor țărei, jurămănt fătă de care nimeni nu poate fi slujitorul legilor adică avocat, și nu mai pot fi avocați nici odată, căci au însoțit refuzul lot de a jur», de un protest necuviincios la adresa țârei moare trce;o nesupâr&ți, dovediid sentimentele lor enti-romănești și ura lor nestăpănită pentru instituțiunile ce ri iuțeaiă azi in Basarabia. Faptul acesta risă de reprobabil are din partea unor indivizi străini de neamul și da sufletul nostru românesc, nu ne ură și nu ne indignează, dar ne dă dreptul de a atrage atențiunea bunilor și adevăratilor români cari conduc» „Casa Noastră“ și Primăria Chișinău și cari desigur n’au știut că sfătuitorii aleși de ei nu sunt nici avocați, nici români, că acest fapt e te dăunător din punct de vedere național și comtit pe o ofensă adusă Corpului de Avcați roșiăni din Basarabia, fără de care justța n’ar putus funcțona ac? Va rog să credeți Domnule Ministru, că nu meschine motive de interas material fac ca avocații români din Basaraba, să intervină in această chestiune, pentru a tăia mijloacele de existența unor străini cari bătuiau țira dar îi mânca pâinea, in speranță că indepărtăndu se cei nechemați, „Casa Noastră“ și Primăria Chișinău are nevoită să se adresze vreunuia dintre ei. Nu. Avocații români din Basarabia cunosc prea line ostitatea cu care simt priviți de laalți dintre fruntașii conducatori ai Basarabiei, cari nu își dau seama de rolul social și național pe care il îndeplinesc avocații in special ar, și se isbisc de piedicile ce sim o se pun de lgi și autorități exercițiului profesiunea lor, și nu cer nimic pentru ei, dar cer rmân lor să fie români și măcar ai să resparte legile hotărăti să cârmuiască această veche provincie romăneasă. Avocați români nu sa plăng și nici nu au îndreptare prin reormațiune căci au mândria profasiunei și conștienți de robi lor, știu b:ne că se vor impune numai prin demnitate și ponștiința in indeplinirea soenirei și profesinnei lor Dar tocmai pentru aceasta in interosul demnităței acestui corp de care in România Mare, n*i pot face parte de cât cei ce cu suflet și simțire românească, ținem ca să se știe de dv. și de toți, că nu putem tolera ca un disprețul legilor să se intituleze avocațî și să exercita aceasta nobilă și frumoasă profesina acei pa cari feptele și purtarea lor i-a i exclus pentru totdeauna dn a acest corp. Timpul va dovedi și aci, tuturor, că avocii sânt un factor social important, și că nici o instituțiune Cars vrea să trăiasă in legalitate nu sa poate lipsi de amilire lor Da altfel, chiar faptul „Casei Noastre“ de a-și fi numit avocați, pentru a conduce in labirintul chestiunilor de drept ce vre de rexofvot deși prin legea sa organică avocați sunt inlăturși, dar» rezolvirea acelor chestiuni, este o probă celor afirmate de noi, și o satisfacțiune pentru Corpul avocațiior care n’a protestat contra ostrcismului de care l’a izbit legea agrară,*căci eu»» siguranță că n această privință, cei ce aveau să aplice legea vor fi nevoiți să o nesocotească și pentru că eșteptă vreme« rând sa va înțelege de toți că nu e nici drept, nici democratic, a se lipsi cei neșt «tors de ajutorul celor ce știu, și că cea ce este permis „Casei Noastre“ trebue să fie permis și celor ce «iu » ce plărge contra lucrărilor sale. Am credință, Domnule Ministru, că veți ține seamă de această protestare și de sentimentele cari au durat o, și vă rog in numele Corpului de Avocați români din Basarabia, să fi dați t rsuare pentru a se îndrepta greșelU» ce v’am semnalat Situația la Constantinopol Cele două armate— Meetingul in contra grecilor— Scumpetea vieței Salene 9 iunie. Actualmente Turcia nu dispune de cit de două mici armate, una in jurul sultanului la Iidiz Kiosc și alta la Sfta Sofia, care contrar ultimelor informațiuni—se găsește tot in măna turcilor, pregătiți pentru ca să opue resistență creștinilor care ar cuteza s’o ocupe. Turcii au ținut zilele trecute un mare meeting la Constantinopol, protestând in contra ocupărei Smirnei de către greci. Viața in capitala Turciei e foarte scumpă, traiul zi pe zi se îngreuiază. Informații In Basarabia impozitele care se încasează depășesc marginele și ele se execută din averea mișcătoare precum vinul, vitele etc. Aceasta a provocat o vie mișcare in cercurile proprietarilor basarabeni. Așa zișii DQRARI, sunt proprietarii ai căror case sunt distruse 90 la sută și cărora pe anii 1917 și 1918, nu li s’a plătit arenda și chiar dacă arenda li s’ar fi plătit, impozitele fantastice depășesc orice arendă. In curând taxa pentru vagonul de dormit (W. Lits) pe C. ferate se va dubla, in schimb taxa de 10 lei, ce se incasa in folosul orfanilor se reduce la 5 lei. Următorii medici fiind mobilizați, sunt invitați să plece de urgență la unitățile notate i in dreptul fiecăruia: Medic ajutor Curtius I, ion absolvent la Compania I Sanitară Craiova, pentru coloana brancadieri a Diviziei 5 a. Aflăm că epitropia casei Sf. Spiridon va reveni asupra acordare și de aci înainte, a sporului de leafă funcționarilor acestei case. Acest spor le-a fost acordat in Decembrie 1918, dar acum, cu începerea lunei Iulie, adecă după o jumătate de an numai, acest spor li se taie, cănd viața e tot atăt de scumpă, ba, nici nu e gănd că o să se mai ieftenească. Frecăt de frumos și omenesc a fost gestul epitropilor atunci cănd au acordat funcționarilor Epitropiei sporul acesta, pe atăt de grea va fi lovitura care se va aplica funcționarilor casei, tainduli-se acest ajutor Speculatorii și negustorii excroci au început iarăși să se învârte N’a fost chip, cu toată abundența de marfă, să dăinuiască multeftinătatea, de pildă a smochinelor și lămâilor Lămăia care ajunsese să se văndă și cu 80 bani, astăzi din nou sa urcat prețul la 2 lei bucata iar smochinele de la 8 lei la 14 și 15 lei chilogramul. Profesorilor de la liceele militare se vor plăti gradațiile suspendate de la 1 Aprilie 1916,pănă la 1 ianuarie 1919. Următorii medici fiind mobilizați, sunt invitați să se prezinte la unitățile ce se notează in dreptul fiecăruia : Medic Rădulescu M. la ambulanta Diviziei 4-a (se va prezenta in Divizia 4-a) ; medic subit. Dumitrescu Fl. Gh., absolvent, la reg. 2 artilerie (se va prezintă Diviziei 4 ă) ; medic Protopopescu Gh. la Secția Org. 6—7 Sibiu pentru artileria Diviziei 21. In privința unei notițe apărute in ziarul nostru relativ ia căzut plutonierului Zaharia, comenduirea arată că faptul n are gravitate ce i s’a dat, deoarece era vorba de un element foarte recarcitrant, care a dezertat in repetite rânduri. Facem cuvenita rectificare, „FAPTA“ Revista socială, politică, literară artistică apare la București, din inițiativa unui comitet de tineri intelectuali români, însuflețiți de dorul de a vedea societatea românească reînviind după grozavul resboi la o nouă viață care să nu mai aibă nici o legătură cu obiceiurile din trecut începuturile sunt pline de speranțe, conduita celor adunați in comitet se menține neșovăită in’ afară de luptele de partid, înțelegând a ține calea cinstei in idee și in luptă politică și a sprijini interesele neamului romanesc acolo unde este nevoe. Apelul comitetului se’ndreaptă către tineret oamenii de măine care vor avea intr’o zi răspunderea destinelor neamului, către cei care jertfinduse ideilor curate să’și găsească simburele in jurul căruia să se strângă și să lupte. Rolul revistei este eminamente educativ netînzând a face partid de guvernământ in jurul organizației sale, ci a fi ca un critic nepărtinitor, a curentelor politice, sociale și artistice ce sunt și ce se vor naște in țara noastră mărită’ ME HOUR! 11 IUNIE 1999 - Cutreerírul Orientul in 19*5 Note de Călătorie de DON EMILIO II Spre Cetatea Râvnită . Aici a fost și sediul Comitetului imperios* revoluționar bulgăresc condus de Damian Gruen, tribunul popular care sa succedase Maiornicii Panitza, lui Trnfson K tancev și generalului Nicolaev, in conducerea comailagiilor. După uciderea lui Graen de către Turci in urma revoluției din 1895, Sarafoff pare la conducerea pomitagiilor, aici dă cele două lovituri celebre destinate a atrage atenția Europei asupra chestiunei Macedonene : explozia vasului francez Quidelupa și atentatul de la Banca Otomană. Ambele executate ca dinamita venită din Rusia ia cutii de sardele! — Iată, imi arată un localnic vis» a vis de clădirea Băncei o snicâ privătoară de băcănie . din această căsuță au pornit Bulgarii subterana care traversănd strada dădea sub zidurile Băncei, unde s’a pun foc dinamitei. Dar mai Grecii nu se ăsau mai pa jce Și acum se văd colindăud pe străzile Salonicului, rest nenumărați mitropoliți prin care se intreținea vie propaganda și se făcea adminstrarea bandelor. Acum după anexiunea regiunii la Grecia, ei au cam rămas fără ocupație și stat»! A început să se resimtă de numărul lor prea considerabil. Bulgari și Greci! Urmele luptei lor din 1918 pentru stăpân vast orașului sa văd și acum pretutindeni, in găurile de obuze și gloanțe de mitralieră, care au rămas intacte in zidurile căzărm lor, a moscheelor și altor mari localuri din cartierul Turnului Alb. Bugarii sosiți in oraș cu o zi în urma Grecilor, se dădeau întâi drept maud cere vin să conlucreze La blurorile da telegraf ei pândesc momantul cănd cita un funtionar se scoală de pe scaun și așezăridusa pe iroul rămas liber nu mai vreau să fie miște de acolo. Orice invitaține e de prisos, hncep frecările și ciocnirile și in o bună zi inoăerarea, din care Bulgării est goniți din oriș, lăsând doar uwițele descrise. Dar in adevăr aveau și pentr ce lupta înconjurat de centura d; ti duri crenelate și intunte cu turnuri ridicate pe vechile fundații ryolopeene, cantoră lungă de vre-o opt kilomtri, stâjnit de citadela venițiană, sub paza Turnului Ab ce se oglindește la urne, Salonicul este un port magnific. cu o populațe de vreo 200.000 locuitori, sporită acum cu numeroșii și mhsarii »efegieți ai razboaelor, lírasul se întinde pe coasta in jurul golfului Dntre locuitori vre-o 120000 sânt evrei spanioli, restul turci, greci și amestecătură levantină. Bulgari nu sa văd Ar exista , insă prin împrejurimile orașului Greci-Bulgarofoni cum îi numesc patrioții de aici. Jos da alungul mâței, un bulevard european cu vile și gladiul pe ambele lături, reședințele bogătașilor, se întinde pe vre-o 4 kolometri. Spre mijlocul lui se văd merele ouxarmi construite de junii turci im* prijurul unei întinse pieți de ixeroți „Cămpul lui Marte“. Turcii făcuseră din Salonic un cadru strategic, amenajând chiar o gară* specia pentru mbarcări militare Pe oras««, orașul comercial, limitat de o stradă paralelă cu bureduî, de unde se perne?« in sus p»Uii la zidurile de împrejmuire stradele strâmte ale orașului Teresse In partea Cosutrofala, cavneterul turcesc nu apare decât la „Bazarul“ cu stradele întortocheata și prăvalii scunde unde turci spatiei vând ca prețuri modeste articole orientale: arme vechi, covoare ahilibaruri, marochinuri și stofe de matass. Prinspăta săpănire grecească se manifestă prin ereții jandarmi crntani aduși de Venizelos. Toți băeți tineri, vioi și arătoși, poarta cu craterie mica tăciuită cu fundul plat. «BHM8»S*SBW8Wf